Cicluri termodinamice,analiza teoretica.

Rezumarea primului mesaj :

Un membru al acestui forum a subliniat ca necesara o analiza teoretica a ciclurilor termodinamice.Incercind sa ma comformez acestei idei,vin cu o traducere ce pune in lumina o comparatie a ciclurilor termodinamice standard pe baza de aer.


CICLURILE TERMODINAMICE CU AER

Analiza teoretică

Analiza corectă a diferitelor procese care au loc într-un motor cu ardere internă este o problemă foarte complexă. În cazul în care aceste procese sunt analizate experimental, analiza este foarte realista,fara nici o îndoială. Aceasta este, de asemenea, destul de exacta în cazul în care testele sunt efectuate corect şi sistematic,dar sunt consumatoare de timp. În cazul în care o analiză detaliată trebuie să fie efectuată implică modificări ale parametrilor de funcţionare, costul unei astfel de analize ar fi destul de mare, chiar prohibitivă. O soluţie ar fi gasirea unei modalitati mai rapide şi mai puţin costisitoare de a studia caracteristicile de performanţă ale motorului. O analiză teoretică este răspunsul evident.

O analiză teoretică, aşa cum sugerează şi numele, presupune analiza performanţelor motorului, fara a construi si testa fizic un motor. Aceasta implică simularea functionarii unui motor cu ajutorul termodinamicii, astfel încât să formuleze expresii matematice care pot fi rezolvate apoi, în scopul de a obţine informaţii relevante.Rezultatul obtinut va depinde de complexitatea expresii matematice, care, la rândul său, va depinde de ipotezele care au fost introduse, în scopul de a analiza procesele din motor.Mai multe ipotezele,implica expresii matematice mai simple şi mai uşor de calculelat, dar vom avea o mai mică exactitate a rezultatelor finale.

Cea mai simplă analiză teoretică implică utilizarea ciclurilor standard de aer, care are cel mai mare număr de simplificare a ipotezelor.

(Aceasta a fost o incercare de prezentare a traducerii,intrucat relatiile matematice nu-mi apar ,cer ajutor)

Transformare adiabata inseamna fara schimb de caldura cu
exteriorul ori tu spui ca gazul ajunge la temperatura mediului 300K!
Asta-i legatura.

gafiteanu a scris:Citat din Traian Ioan: ""Deplasarea pistonului este un lucru mecanic produs de exterior, unde sistemul tău cedează căldura. ""
Cine stie cu cat timp inainte a fost facuta acea energie de catre "exterior" si unde anume.
Cert este ca la explozie energia se declanseaza acolo in interior si este deabea apoi redata exteriorului sub diferite forme.
In cazul turbinelor, intradevar vine calda din exterior.
Dar v-am mai spus demult, exista si motoare termice care isi fac singure energia pe moment, nu au nevoie de absolut nici un combustibil din exterior.  Merg cu "energia intunecata a etherului". Asta trebuie sa ganditi-cercetati, ca sigur altii au reusit, avand "mintea luminata".

M-am lămurit.
Sunteţi un forum de cercetare foarte serios.

Ma rezum prin a declara ca transformarea izobara e calculata dupa ecuatii eronate;nu sunt general valabile.

"Deplasarea pistonului este un lucru mecanic produs de exterior, unde sistemul tău cedează căldura."Scris de Traian Ioan.
Afirmatia e general valabila pt.racirea izobara.
Un caz particular;transformarea are loc la presiunea mediului ambiant.
Imaginati-va un cilindru cu piston (o seringa) plin cu aer si lasat liber.Daca racim aerul din cilindru,acesta isi micsoreaza volumul si pistonul se deplaseaza in interior.Ce forta produce deplasarea pistonului?um calculam randamentul ciclului Lenoir cand avem o racire izobara de acest fel?
Deplasarea pistonului e produsa de presiunea aerului atmosferic.Lucru mecanic consumat e transformat in caldura ce este eliminata in mediul ambiant.In acest caz lucrul mecanic L31 nu influenteaza randamentul sistemului.
Randamentul il calculam simplu:
n=L23/Q12=U2-U3/U2-U1=T2-T3/T2-T1
Ce inseamna asta?
Inseamna ca avem un ciclu termodinamic apt sa expluateze surse de energie termica cu nivel termic coborat,cu un randament superior ciclului Carnot.

Daca intr-o racire izobara lucru mecanic primit din exterior e convertit in caldura,atunci acea caldura nu poate fi decat caldura de compresie.