Detectorul de unde gravitaţionale LIGO

Există LIGO, un interferometru laser, al cărui principiu de funcţionare s-ar reduce, aşa pe larg, la măsurarea variaţiei distanţei dintre două mase suficient de depărtate (figura de mai jos), în cazul trecerii unei unde gravitaţionale. Modelele teoretice prevăd o modificare a distanţei de ordinul a 10^-18m, iar LIGO este construit pentru a detecta chiar şi variaţii de o mie de ori mai mici decât diametrul unui proton (mergând până aproape de ordinul 10^-22).



Problema cu detecţia era însă alta: de regulă, undele gravitaţionale se produc doar în momentul când două corpuri de genul stelelor neutronice sau găurilor negre sunt pe cale să fuzioneze, rotaţia lor în jurul centrului de masă comun fiind foarte rapidă. Dar acest fenomen nu durează suficient de mult, pentru a putea fi indentificat în univers, într-un timp util detecţiei unor eventuale unde gravitaţionale produse.
În cazul pulsarului descris, s-a observat mai demult o anomalie în perioada sa de pulsaţie, conducând la concluzia, confirmată ulterior, că are un companion faţă de care orbitează foarte aproape.

Din câte am înţeles, măsurarea variaţiei distanţei se bazează pe interferenţa razei laser iniţiale cu cea reflectată şi care are lungimea de undă modificată ca urmare a trecerii unei unde gravitaţionale. Franjele de interferenţă pot fi rezultatul unei modificări în frecvenţă de ordinul 1/10²¹.
Aşadar, nu frecvenţa radiaţiei laser este de ordinul radiaţiilor gamma, ci modificarea de frecvenţă în banda de 100 Hz, este de acest ordin de mărime.
Oricum, prea multe date tehnice concrete nu apar pe saitul oficial.

N-ai văzut schema? E vorba de traseul pe două direcţii perpendiculare a unei raze laser scindată în două. Pe una din direcţii radiaţia laser va suferi o modificare a lungimii de undă în raport cu cea de pe cealaltă direcţie.
Mai mult, am înţeles că până în 2014 vor fi complet operabile două astfel de detectoare, la o distanţă unul de altul, tocmai pentru a se putea compara şi elimina complet eventualele perturbaţii locale (de ex. mişcări seismice locale).
Nu ştiu ce să-ţi zic mai mult despre acest detector, în afară de datele găsite pe saitul lor oficial şi în care, după cum am scris, nu sunt publicate prea multe date tehnice! Tot ce putem face este să aşteptăm finalizarea lucrărilor şi eventualele rezultate.