Eterul şi Maxwell

Rezumarea primului mesaj :

Acest topic a fost desprins în 26 septembrie 2009, pe la ora 18:40 din topicul „Discuţie deraiată datorită pretenţiilor lui sandokhan”.

Poate ca esti singurul; cred insa ca nu ai observat ca te-am intrebat intr-o postare anterioara si despre paginile lipsa (desi am vazut si sursa de unde le-ai luat pe acestea).
Cred ca mi-ar lua saptamani ca sa descifrez materialul, chiar daca nivelul matematizarii e foarte accesibil. Am observat cu stupoare ca formulele de la pag. 287 seamana f. tare cu formulele lui B.H. - aplicatia din Rez. Materialelor - despre care am mai vorbit! Sa fie o simpla coincidenta?

Sunt mezoni si mezoni, cu diferite viteze, unii doar se rotesc pe loc.
Mezonii miu se mai produc si local in atmosfera terestra inalta sau joasa, mai ales in timpul descarcarilor electrice. Nu toti provin din Cosmos, din acei electroni de mare viteza. Centurile Van Allen sunt cele care ne ecraneaza cel mai bine si distrug majoritatea radiatiilor mortale.
Miscarea si viteza mezonilor nu este data de viteza sursei din care au provenit, ci de cantitatea de energie continuta, de forma lor, de eterul insusi. (asta ca sa-i caracterizam fata de fotonii cu viteza constanta, indiferent de frecventa-energie). Viata lor mai depinde si de densitatea altor particulle, care ii pot distruge.
Ca o paranteza, in intreaga luna august 1908 intreaga atmosfera a Europei era luminoasa si noaptea, de puteai citi ziarul. Ce sa fie, ce sa fie ? Iaca tocmai a exploda ceva in Siberia si vantul a adus atmosfera cu mezonii in Europa. Acestia de dezintegrau tare incet, le-a trebuit mai mult de o luna. Se dezintegrau, dadeau electroni, scanteiau, rezultau fotoni.
Ca o a doua paranteza, si deasupra Romaniei in Moldova de nord in anii 1953-1963 au aparut astfel de fenomene, dar mai slabe. Unele erau inregistrate chiar in peliculele fotografice. Ce sa fie, ce sa fie ? Experientele cu arme termo-nucleare rusesti. (in urma unei explozii rezulta un ciudat si inexplicabil fulger globular timp de 5 minute !!!).

Cred ca este foarte posibil ca eterul cosmic sa contina doua subspatii; unul electromagnetic, altul gravitational.
Aceste doua subspatii sunt continute in acelasi spatiu fizic, dar se comporta diferit, spatiul electromagnetic este static si apartine microcosmosului, cu toate procesele de producere a microparticulelor si propagare a luminii, in timp ce spatiul gravitational apartine macrocosmosului gazduind campurile si efectele gravitationale. Cele doua subspatii se influienteaza intr-o oarecare masura intrucat lumina se curbeaza in campuri gravitationale puternice, si probabil si subspatiul gravitational ar putea fi influientat de un camp electromagnetic foarte puternic.

Transformarile Lorentz sunt nu numai incorecte, dar si catastrofal de gresite:

http://www.aquestionoftime.com/lorentz.html (demonstratie senzationala a farsei "stiintifice" numita transformarile lui Lorentz)

H. Lorentz, un angajat de duzina al lui John Pierpont Morgan, care a modificat si el ecuatiile originale ale lui Maxwell:

http://www.thunderbolts.info/forum/phpBB3/viewtopic.php?f=8&t=205

http://www.svpforum.com/forum/viewtopic.php?f=14&t=696&sid=df49b40b0918509a3a67b10075bf83fc

FARA REZULTATUL COMPLET GRESIT AL EXPERIMENTULUI MICHELSON-MORLEY, FITZGERALD NU AR FI MENTIONAT VREO CONTRACTARE A LUNGIMII/LENGTH CONTRACTION, IAR LORENTZ NU AR FI INVESTIGAT MAI DEPARTE SITUATIA.

The Lorentz-transformation (Einstein 1960 p.76), which is an integrated part of the theory of relativity, is a system of coherent equations. It describes the contraction of moving units of length and the retardation of moving clocks. There is a generalized version of the transformation according to which the fourth dimension is x4 = ict. That means the velocity of light (c) is to be multiplied with the time (t), which gives a number of kilometres, as the seconds are cancelled out. But this result also has to be multiplied with (i), which represents the square root of minus one. Then as a final result the fourth dimension is a number of imaginary kilometres, which no one can neither imagine nor understand. It is irrational, and thus evidence that the generalized transformation is wrong.

The "Lorentz-Transformation" was created to explain Michelson and Morley's "null result". But in reality there was no "null result". So not only is the transformation falls, it is also superfluous.

Einstein, A. (1960): Relativitätstheorie. Über die spezielle und allgemeine Relativitätstheorie. - Friedr. Vieweg & Sohn, Braunschweig 1960, p. 76.


manfromthemoon...tu doar copiezi opiniile oficiale, si atata tot...viteza luminii NU ESTE O CONSTANTA, deci dilatarea timpului/contractarea lungimii nu are loc...tu doar esti de acord cu ceea ce ai invatat pe bancile facultatii...uiti de experimentele lui Kozyrev (torsion fields), Tesla si a multor altora (Nipher, Biefeld, Brown, DePalma)...cei mai importanti cercetatori ai secolului XX...

Lumina nu se curbeaza in campuri gravitationale ....PUTERNICE....este o GOGOASA STIINTIFICA....pe care o inghiti cu gura plina VIRGIL!
...LUMINA SE CURBEAZA IN CAMPURI GRAVITATIONALE NEOMOGENE sau LA LIMITA LOR DE SEPARATIE...
...LUMINA SE CURBEAZA SI ATUNCI CAND TRECE PESTE...UN ZID, SAU UN AC!
CAT TIMP MEDIUL DE PROPAGARE ESTE OMOGEN...lumina nu suporta perturbatii majore, insa in vecinatatea suprafetei corpurilor....densitatea de gravitatie creste, interactiunile dintre curgerile fotonice si gravitonice fiind MULT MAI EVIDENTE!..
....
CRED CA ESTE FOARTE POSIBIL.....draga VIRGIL.....este o credinta STIINTIFICA....la fel ca si credinta RELIGIOASA!
ACESTE CREDINTE....NU AU LEGATURA CU REALITATEA!
....ia o dioda laser, pune-o pe un ac, si o sa vezi cum in spatele acului....ai interferenta, ai LUMINA!.....LUMINA OCOLESTE ACUL, se indoaie....IDENTIC CURGERII UNUI FLUID!

WoodyCAD a scris:....ia o dioda laser, pune-o pe un ac, si o sa vezi cum in spatele acului....ai interferenta, ai LUMINA!.....LUMINA OCOLESTE ACUL, se indoaie....IDENTIC CURGERII UNUI FLUID!

Asta este din putul gandirii lui Dan Preda.Din pacate dioda ta nu a emis lumina punctiforma.

Știu că deviez puțin de la subiect dar mi se pare important să punctez acest lucru. Și mie mi se pare anormal ca cineva ”să creadă” într-o teorie. Numai experimentele, desfășurate în condiții controlate și repetate de diverse grupuri pentru a oferi garanția validității rezultatelor pot și au dreptul să spună dacă o teorie este corectă sau nu, nu ”credința” sau simpatiile unui cercetător sau al altuia.

.....PUNCTUL ESTE NUMAI IN CREIERUL PUNCTIFORM....AL.... MAIMUTEI SAVANTE....ce construieste, o lume reala, tridimensionala.....din puncte....adimensionale!
....NUMAI IN MINTEA EI....emite sclipiri....puncti_FORME!
Ca sa intelegeti Universul....NU TREBUIE SA FITI....MAIMUTE!


....asa este, omuldinluna, cat timp NU AI EXPERIMENTUL PE MASA....CREDINTA STIINTIFICA sau RELIGIOASA....sunt TOT UNA!....UN DROG SUPERTOXIC CE TE DESPRINDE DE REALITATE....!

ACEST DROG ESTE LA LIBER, incepand de astazi...daca nu-ti mai ei DZR....incet, in timp, vei vedea realitatea!Cei ce NU A PUS BOTUL LA RELIGII SAU STIINTA....se vor trezii primii la REALITATE!

Intr-o lume de drogati, daca NU-TI IEI DOZA....esti oaia neagra...
...NUMAI OILE NEGRE POT PUNE EXPERIMENTUL PE MASA!....ele sunt singurele in masura sa....VADA REALITATEA!

Considerand varful acului un trunchi de con,discutam de diametrul bazei mici.Cat timp diametrul fascicolului de lumina este mai mare decat diametrul varfului acului vei vedea franjuri in zona de penumbra.Daca diametrul varfului acului va fi mai mare decat cel al fascicolului nu vei mai vedea nimic pentru ca lumina nu ocoleste acul cum susti tu.Treaba de gradinita dar posibil ca un inginer diplomat asa cum te prezinti sa nu inteleaga realitatea.

La suprafata muchiei corpurilor subtiri se formeaza un fel de lupa-prisma, cu un alt indice de refractie. Orice foton singular care trece pe langa aceasta muchie este deviat putin. Acolo sunt schimbate putin propietatiile mediului, fie el vid sau aer. Daca sunt mai multi fotoni, atunci pot interfera - franjuri.
Moleculele din extremitatea muchiei sunt raspunzatoare, indiferent de natura materialului. Campul lor magnetic intretesut se intinde mai mult decat este diametrul moleculei.
Cel mai mult deviaza fotonii mai mari, infrarosii si cel mai putin cei ultraviolet, X, gama.

Prezint, cu scop informativ, un tabel în care sunt consemnate experimentele de timp Michelson și Morley din perioada 1881-1930, ce conține detalii privitoare la locația în care s-a desfășurat fiecare experiment în parte și lungimea brațului interferometrului în fiecare caz, alături de deplasarea figurii de interferență prezisă de teoriile eterice și limita superioară a deplasării observate în fiecare caz (ambele măsurate în unități de interfranjă).

MoonMan se vede ca nu cauti decat variantele oficiale. In tabelul expus de tine nu vad experimentul din 1925 facut de Michelson si Gale, in care s-a observat o anumita deplasare a franjelor, si care nu este acceptat de establishmentul stiintific. Uite aici un topic adecvat acestui subiect.

Edit:
- "The Sagnac and Michelson-Gale-Pearson Experiments: The Tribulations of General Relativity with Respect to Rotation" o analiza destul de pertinenta a acestor experimente.

V-ati pus intrebarea, daca eterul cosmic exista, nu poate fi antrenat, si nu poate fi pus in evidenta cu acest gen de experiment?

În primul rând, atașez un alt tabel, tot cu scop informativ, în care sunt prezentate confirmările sau infirmările din punct de vedere experimental al teoriilor prerelativiste alături de teoria relativității. A vine de la agreement, deci teoria este verificată de experiment, D vine de la disagreement, deci teoria este infirmată de respectivul experiment iar N înseamnă că teoria nu poate fi verificată în cazul respectiv (nu prezice acel fenomen).



A se remarca faptul că sunt teorii eterice care pot confirma rezultatul nul al experimentului de tip Michelson-Morley dar care sunt contrazise sau inaplicabile în cazul altor fenomene. Teoria relativității este singura ce cuprinde tot ce este menționat în listă.

Experimentul Michelson-Gale într-adevăr nu este prezent în respectivul tabel, dar asta pentru că este bazat pe un principiu diferit de celelalte experimente de tip Michelson-Morley (dispozitivul lor era, spre exemplu, fixat față de Pământ). Rezultatul său este simultan compatibil atât cu ipoteza unui eter staționar cât și cu relativitatea specială. Pe de altă parte, un eter staționar, așa cum se vede și din tabel, contrazice experimentul Michelson-Morley deci teoria relativității este singura compatibilă cu amândouă.

Toate experimentele mentionate in aceste tabele sunt bazate pe o ipoteza de lucru: viteza constanta a luminii...am mentionat deja despre greselile colosale comise de Lorentz (transformarile cu acelasi nume)...o viteza variabila a luminii inseamna renuntarea la dilatarea timpului/contractarea lungimii...

La nevoie revin cu toata bibliografia, ca aceste lucruri sa fie intelese pe deplin...

Avem experimente mult mai concludente care nu se bazeaza pe o viteza constanta a luminii...Airy, Nipher, DePalma, Kozyrev...

Revino te rog, când ai timp, măcar cu un link spre topicul unde ai postat bibliografia (dacă ai pus-o deja în altă parte).

Cu privire la constanța vitezei luminii, în primul rând, dacă nu este suficient de clar, trebuie subliniat că se referă explicit la constanța vitezei luminii în vid, pentru toți observatorii inerțiali. În medii materiale viteza luminii poate scădea foarte mult și acest efect este însoțit de efecte interesante cum ar fi radiația Cerenkov (fenomen ce are loc atunci când o particulă încărcată străbate un mediu cu o viteză mai mare decât cea a luminii în același mediu). În spațiul cosmic nu a fost detectată niciodată radiație Cerenkov, deci cel puțin până în acest moment, n-au fost detectate sarcini electrice care s-ar deplasa în vid mai repede ca lumina. Din câte știu, chiar și cu surse de radiație gama accelerate până la 0.5c, viteza fotonilor emiși era tot c. Foarte recent s-a reușit chiar măsurarea vitezei unui fascicul, foton cu foton și tot viteza c a fost găsită, iar o eventuală anizotropie în valoarea vitezei luminii este redusă de cele mai noi experiențe la (deci până la respectiva zecimală,care reprezintă limita preciziei experimentale, viteza luminii în vid este aceeași pe orice direcție). Putem discuta mai amănunțit pe aceste cazuri, dacă vrei.

Din punct de vedere istoric, ai dreptate în ceea ce privește transformările Lorentz. Chiar dacă el le-a găsit forma originală, le-a interpretat cu totul greșit. Nu este singurul caz din istoria științei, și Schroedinger și-a interpretat greșit ecuația, ca să aduc un exemplu popular. Interpretarea corectă a fost dată de Einstein în cadrul teoriei relativității. Caracterul relativ al intervalelor spațio-temporale este necesar pentru a conferi caracter absolut tuturor legilor fizicii (și nu doar legilor mecanicii, ca in cazul transformărilor Galilei). Am și eu o bibliografie despe baza experimentală a teoriei relativității, ce conține și discuții pe marginea unor experimente care par să o contrazică, posibil să fie și experimente menționate de tine acolo, deci cred că putem purta un dialog interesant.

Raspuns (aether cherenkov radiation, variable speed of light) aici:

https://cercetare.forumgratuit.ro/t40-minkowsky-space-time-concept-hoax#7029 (pentru a continua cele doua siruri de discutii extrem de similare intr-un singur loc)

Pentru cei care doresc sa inteleaga cate ceva asupra luminii cred ca ar fi interesant de luat in considerare niste aspecte:
In primul rand, orice particula, sau obiect, poate fi accelerata peste "viteza luminii", cu conditia ca acceleratorului sa-i fie imprimata si lui o viteza oarecare, paralela si de acelasi sens cu particula. Constanta "c" este doar diferenta maxima de energie ce poate fi transmisa de la un referential la altul. Adica este diferenta maxima de energie ce poate exista intre doua corpuri din lumea banala. Ca mai e numita si viteza luminii, e o treaba discutabila.

Pornind de la aceste considerente energetice s-ar putea avansa in cunoastere (si intelegere) mai bine decat pornind de la notiunile (abstracte) de spatiu si timp. In acelasi timp, "c" mai este si diferenta minima de energie ce exista intre materie (lumea noastra) si energia pura (eterul inconjurator).

Aceste precizari nu-mi apartin si le-am gasit pe internet, sursa neprecizabila.

În experimente cu nuclee instabile s-a constat că în sistemul laboratorului, cu nuclee care au viteze mai mari de 0.5c, fotonii emiși au tot viteza luminii. Totodată, indiferent cum au fost accelerați, electronii spre exemplu nu au depășit niciodată viteza luminii, cel puțin în nici un experiment de care am auzit eu. Poți gândi situația și invers, vis-a-vis de primul experiment, anume să consideri că nucleul este în repaus și că laboratorul se deplasează la 0.5c față de el, și tot viteza luminii o va avea fotonul și în acel caz.

Presupunând (deși, după cum am mai zis, mie mi se par în regulă și conceptual și logic) că ar fi ceva incorect în formularea transformărilor Lorentz și implicit în formula relativistă de compunere a vitezelor, aceste fapte experimentale rămân. Nu contest sursa ta (poate nici măcar n-am înțeles bine enunțul?) dar de ce nu dovedește această afirmație, contrazisă (așa cum am înțeles-o eu) de experimente?

În experimente cu nuclee instabile s-a constat că în sistemul laboratorului, cu nuclee care au viteze mai mari de 0.5c, fotonii emiși au tot viteza luminii.

Mereu se pierde din vedere faptul ca, din momentul emiterii fotonului, acesta nu mai are nici o legatura cu sursa, iar propagarea fotonului se face cu viteza permisa de mediul prin care trece. Este ca si cum arunci o piatra in apa in timp ce mergi cu vaporul, viteza vaporului nu influienteaza nici cum viteza de deplasare a valurilor produse de piatra.

Numai că tu nu măsori viteza valurilor, ci pe cea a pietrei.

Dupa parerea ta piatra este o unda care se propaga prin spatiu? Eu zic ca piatra este sursa care a produs unda. Piatra desi are viteza vaporului, nu influienteaza cu nimic viteza de propagare a undelor in apa.

Cred că analogia este puțin forțată. Dacă ții neapărat să mergi cu ea, cred că nucleul ar fi vaporul, fotonul ar fi piatra, iar valurile apei nu există. Cred că problema poate fi privită mai simplu din perspectiva unei surse aflate în mișcare. Conform fizicii prerelativiste, dacă ai o praștie pe un vagon aflat în mișcare, iar din praștie lansezi o piatră, viteza pietrei față de tine este suma vectorială dintre viteza vagonului față de tine plus viteza pietrei față de vagon. În cazul nostru, praștia este nucleul purtat de un câmp electric, iar piatra este fotonul, a cărui viteză relativă față de observator se găsește a fi independentă de viteza sursei.

Într-o reacție nucleară de acest tip nu există vreun intermediar, nucleul trecând dintr-o stare excitată pe nivelul fundamental (sau un alt nivel excitat, mai jos ca cel inițial), prin emisia unui foton.

Daca vrei sa afli de ce fotonul are viteza constanta, am sa-ti mai dau un exemplu intuitiv. Sa ne jucam cu piese de domino, si sa le asezam in picioare formand un sir. Indiferent cu ce viteza lovesti prima piesa, celelalte vor cadea pe rand, pastrand totdeauna o viteza constanta, de deplasare a frontului de unda, care reprezinta fotonul.
Intre sursa fotonului si foton nu exista nici o legatura care sa influienteze viteza acestuia.

Și totuși o legătură există, în forma legilor de conservare. Înainte de dezintegrare avem un nucleu cu energie și impuls dat. După dezintegrare avem un sistem nucleu + foton care trebuie să aibă aceeași energie și același impuls. Natura face ce face și aranjează lucrurile de așa natură încât aceste cantități să se conserve și viteza fotonului să rămână c.

Da, se respecta legile de conservare a energiei, impulsului, spinului, sarcinilor etc., dar viteza sursei nu influienteaza viteza fotonului.

În experimente cu nuclee instabile s-a constat că în sistemul laboratorului, cu nuclee care au viteze mai mari de 0.5c, fotonii emiși au tot viteza luminii. Totodată, indiferent cum au fost accelerați, electronii spre exemplu nu au depășit niciodată viteza luminii, cel puțin în nici un experiment de care am auzit eu.

Corect! Asa este. Dar se constata acest lucru pentru ca nu se poate constata, nu se poate observa prin intermediul razelor de lumina un corp cu viteza mai mare decat "c", chiar daca acel corp are viteza mai mare decat "c". Ne impiedicam in notiunile pe care le-am definit deoarece ele nu sunt tocmai corecte (ca sa nu zicem ca sunt axiomatice, deci nedemonstrate).

De mii de ani omenirea a cautat sa accelereze cu forte ce te poarta peste viteza luminii. Au fost gasite aceste forte ?
Gravitonii au viteze mult peste c, dar ei nu sunt o forta, sunt doar quante de interactiuni/transfer energetic.
Forta este numai in ether, iar aici e limitarea. Deoarece atomii sunt facuti din fotoni (de mare energie) deformati si legati intre ei. Etherul poate "misca" adica intretine acesti fotoni numai pana la viteza c. Dar cum in interiorul fiecarui atom avem un mediu relativ, cu epsilon si miu, acesti factori incetinesc viteza de oscilatie nucleara.

mm a scris: nu se poate constata, nu se poate observa prin intermediul razelor de lumina un corp cu viteza mai mare decat "c", chiar daca acel corp are viteza mai mare decat "c".

Ai un semnal care pleacă din originea O la momentul inițial (hai să-l luăm t=0 ca să fie calculele ușoare) și se propagă cu o viteză mai mare decât viteza luminii într-o direcție dată, până la un punct P, a cărui distanță până la origine este să zicem OP. Odată ajuns acolo, din P este trimis un semnal luminos, care ajunge înapoi în origine la momentul T. Deci timpul în care semnalul superluminic a parcurs distanța OP este , deci viteza sa este .

Dacă iei acum raportul dintre v și c, vei găsi că . Cum semnalul se deplasează la o viteză superlumincă, numitorul trebuie să fie subunitar, condiție care este consistentă dacă te folosești de relația pentru t, pentru că se reduce la condiția . Iată că ai măsurat viteza superluminală a unui semnal folosind semnale luminoase.

Motivul pentru care viteze superluminice nu pot exista dacă teoria relativității este corectă este mult mai profund. Problema este că (și se poate demonstra foarte ușor), dacă două evenimente sunt conectate cauzal într-un sistem inerțial printr-un semnal superluminal, atunci se poate găsi alt sistem inerțial aflat în mișcare relativă față de primul, cu o viteză subluminală, în care ordinea temporală a celor două evenimente să fie inversată. Oul și găina, dacă vrei. Din păcate nu am timp acum ca să dezvolt mai în amănunt chestiunea.

Motivul pentru care viteze superluminice nu pot exista dacă teoria relativității este corectă este mult mai profund.

Intradevar, motivul este mult mai profund, si consta in secretul ce sta la baza existentei materiei.
pentru intelegere sa luam un exemplu simplu. Daca avem un corp de o masa oarecare ce se deplaseaza cu o anumita viteza, si privim mai atent in structura corpului, observam ca de fapt corpul reprezinta o suma imensa de entitati mai mici (atomii, moleculele, ), care oscileaza in toate directiile. Pentru a se asigura deplasarea corpului pe o anumita directie este necesar, ca oscilatiile atomilor sa aiba o rezultanta pe directia deplasarii. Aceasta rezultanta, se obtine daca fiecare atom in oscilatia sa are o elongatie mai mare pe directia si sensul deplasarii, si o elongatie mai mica in sens opus deplasarii. Cu asta nu am spus mare lucru, dar ganditi-va sa extindeti acest exemplu la o particula, spre exemplu un electron. Daca nu cunosti din ce este facut electronul, nu poti sa tragi concluzii, dar daca consideri electronul drept o unda stationara, pusa in miscare de o cuanta oarecare, musai trebuie sa accepti ca electronul are totdeauna o viteza mai mica decat a cuantei care il pune in miscare.

g

[quote="mm"]@omuldinluna

Dacă iei acum raportul dintre v și c, vei găsi că
v=c[(cT/OP)- 1]^-1. Cum semnalul se deplasează la o viteză superlumincă, numitorul trebuie să fie subunitar, condiție care este consistentă dacă te folosești de relația pentru t, pentru că se reduce la condiția . Iată că ai măsurat viteza superluminală a unui semnal folosind semnale luminoase. Motivul pentru care viteze superluminice nu pot exista dacă teoria relativității este corectă este mult mai profund.

Corect! Din pacate, situatia pe care ai propus-o este una teoretica si in practica nerealizabila (sau rezultatele masuratorilor facute de astronauti, chiar daca ne confirmau, sunt inca tinute secrete).
In plus, ar trebui sa masuram mai intai distanta OP, pe care se face experimentul, si si pentru ca aceasta intra in paranteza care da rezultatul v.

Deci, daca ne referim doar la ceea ce putem face efectiv (doar acestea sunt dovezi, in opinia mea), nu putem spune ca: "iata ai masurat viteza superluminala..." Adica sinonim cu exprimarea mea, a constata, a observa. In cel mai bun caz putem spune ca am dedus. Ceea ce poate avea cu totul alt inteles; inclusiv TR e o deductie fara a fi o dovada.

Pentru a revela si mai bine situatia in care ne aflam datorita unei gresite Teorii a Relativitatii, sa presupunem ca distanta
OP= 4[a.l.]*c, adica 4 ani lumina ori "c". Cam distanta pana la cea mai apropiata stea (Proxima Centauri, cred).

Un mobil, cu observatorul P, de viteza 2c, parcurge aceasta distanta in 2 ani si pentru ca el emite tot timpul o raza de lumina indreptata spre Pamant, vizibila pentru observatorul "fix", O, care are la dispozitie un telescop performant, nava va fi urmarita permanent de pe Pamant. Odata ajuns la destinatie, P va ateriza pe o planeta din preajma stelei P. Centauri si dupa un interval scurt de timp va decola din nou spre Pamant (cu aceeasi viteza 2c), unde va ajunge dupa alti doi ani.

Sa presupunem ca ajunge pe Pamant chiar in timp ce observatorul O urmareste prin telescop cum P aterizeaza pe planeta din Centauri (datorita unei rezerve de timp de cateva ore realizata de P printr-o scurta accelerare suplimentara peste 2c). In dialogul dintre cei doi P il saluta pe O si-l intreaba ce face. Aceasta zice: "Tocmai acum urmaresc pe telescop cum aterizezi in Centauri".
P ii raspunde: "Dar nu vezi ca sunt aici langa tine?"
Replica O: "Ba da, insa dupa TR, invatata de noi de la genialul Eistein, nu puteai sa faci asta deoarece nu exista o viteza mai mare ca a luminii".
Si discutia continua in coada de peste.

Ai spus foarte bine in acelasi citat: daca teoria relativitatii este corecta. Si daca nu e corecta?

Si cu ce propulsati observatorul, ca sa aiba o viteza superluminica?