Cel mai important mister din Fizică

Care credeţi că este cel mai important mister din Fizică? Ce credeţi voi că nu se ştie astăzi în Fizică şi ar fi cel mai interesant de ştiut? Puteţi găsi un singur mister care să aibă această proprietate de a fi cel mai important, cel mai bogat în consecinţe, cel mai fundamental, cel mai profund, cel mai adânc şi să nu mai fie altul ca el?

Ce-l mai importamt mister in fizica se gaseste sigur in fizica particulelor emementare. Daca vom intelege particulele subatomice, vom avea un nou concept despre lumea noastra materiala.. Pana in prezent avem numai teorii, modele, ipoteze, acceptate mai mult sau mai putin de lumea stiintifica, insuficient verificate, experimentate… Nu cred in teoria Big Bang-ului, fie el intr-un univers in expansiune continua, sau intr-un univers pulsatoriu in care expasinnea ajunge la un punct critic, dupa care universal isi schimba sensul de deplasare, cade in el. Daca expansiunea continua, ar fi adevarata, deplasarea ar trebuii sa fie constanta… daca expansiunea ar avea loc pana la un punct critic, deplasarea ar trebuii sa se micsoreze, ceace nu este adevarat. Se pare ca universal isi accelereaza deplasarea, rezulta ca este controlat dinafara lui.
Omenirea face eforturi materiale considerabile, ca sa nu spun imense, pentru a intelege jonctiunea intre lumea noastra materiala si legatura cu ,,lumea'' care ne guverneaza… acceleratorul Large Hadron Collider, unde participa si fizicieni romani, este un exemplu.

Eu as zice ca vidul este cel care trebuie mai mult inteles..si acolo se ascunde unificare teoriei cimpurilor...dupa parerea mea, spatiul are proprietati ( in plus fata de cele pe care le stim deja )..in conditii speciale, acesta se poate ,, condensa ,, formind o radiatie ( foton ) sau o particula. O idee impinsa la extrem pe care nu o exclud, ar fi ca la inceput exista doar spatiul si proprietatile sale, insa finit ca si volum ( foarte mare de altfel ). La un moment dat, acesta ar fi cazut in el insusi, rezultind radiatia si materia, intr-o explozie, insa la volum constant. Prin analogie, spatiul ar fi ca si apa, cu starile ei de agregare ( apa, ceata, zapada, abur..etc..) si in paralelism cu particulele elementare, cuantice, radiatii, gravitatie, electromagnetism, forte nucleare..etc.

Pe viitor doresc sa dezvolt ideea, si sa intru mai mult in amanunte.

Fizica actuala s-a vazut neputincioasa in anumite privinte si si-a mascat neputinta decretand-o imposibilitate.
"Transformarile ciclice al caror efect consta in peoducerea de lucru mecanic echivalent cu cantitatea de caldura luata de la o singura sursa,sunt imposibile."
Cum ar arata Lumea daca acest fapt ar fi posibil?Total diferit!

Cel mai important mister din Fizica este .... eterul.

mm a scris:Cel mai important mister din Fizica este .... eterul.

In fizica oficiala concetpul de 'eter' nu este recunoscut.

Recunoasterea eterului... ?
Tocmai am postat "demonstratia", in traducere proprie, (ce contine chiar recunoasterea oficiala a Chimiei Oculte din partea a doi mari "scientists" - totuna cu rec. eterului) de unde rezulta f. clar ca de rusine pur si simplu nu stiu nici ei cum s-o faca. Respectiv, ei se tin dupa conceptul de eter in tot ce fac, cu balbaielile de rigoare, insa le e rusine s-o recunoasca asa, de-a dreptul. Ar trebui si sa recunoasca niste (alte) prioritati la descoperiri, sa restituie niste premii nobile... Sa-si ceara scuze ....

Salut,
Trebuie sa se gaseasca un grup, respectati in fizica contemporana care sa ia taurul de coarne si sa recunoasca erorile in stinta oficiala... poate ca nu suntem pregatiti.
Titrul spune totul 'Chimia oculta'
Daca intrebam un absolvent al facultati de fizica despre Chimia oculta, ce va raspunde? ca este o stinta 'oficiala'? Acceptata de stinta? NU... pentru ca el altfel a invatat.
... si Premiu Nobil, este tot o inventie omeneasca...
Un adevar ramane un adevar, el este indistructibil.

Fizica e plina de mistere Parerea mea este ca temperatura este un mare mister! de ce zero absolut?

joben a scris:Fizica e plina de mistere

Sunt de acord cu tine. Şi cum nu putem să ne ocupăm de toate misterele Fizicii pentru că nu trăim oricât, am sugerat ca în acest topic să încercăm să descoperim care este cel mai important, cel mai bogat în consecinţe mister din Fizică.

Parerea mea este ca temperatura este un mare mister! de ce zero absolut?

Dacă logaritmăm scala gradelor Celsius sau Kelvin, obţinem că cea mai mică temperatură este minus infinit. Aşadar, acest zero absolut este doar o convenţie prin care asociem un număr minim unui sistem fizic special lipsit de energie. Aşa văd eu acum lucrurile, dar s-ar putea să mă înşel.

Hmm, probabil nu m-am facut inteles

Sunt de acord cu tine. Şi cum nu putem să ne ocupăm de toate misterele Fizicii pentru că nu trăim oricât, am sugerat ca în acest topic să încercăm să descoperim care este cel mai important, cel mai bogat în consecinţe mister din Fizică.

Mister este chiar si forta chiar daca este enuntata intr-un principiu. In fizica cam totul este empiric, nu avem o axiomatizare (deocamdata nici nu e posibil, stim prea putin). Implicit, desi cunoastem proprietati (de ex.

/zero absolut este doar o convenţie prin care asociem un număr minim unui sistem fizic special lipsit de energie

) nu stim ce determina aceste proprietati. In concluzie, cu cel mai mare mister din fizica e posibil sa avem de-a face in permanenta si sa nu realizam acest fapt

cred ca acest topic ar trebui redenumit. Ce va de genul fizica intre teorie si mister, sau de unde incepe misterul in fizica. O chestiune interesanta care pe mine unul m-a pus pe ganduri este legea atractiei universale. Ce proprietati o avea spatiul astfel incat cele doua corpuri se comporta ca si cum ar avea informatii unul despre celalalt referitoare la masa si la distanta dintre ele?

Mă tem că titlurile propuse de tine nu sunt la fel de incisive ca şi acelea care îţi storc creierii pentru a te gândi la cele mai profunde fenomene fizice posibile. Poate chiar şi faptul că acest topic te-a pus pe gânduri, denotă că are un titlu cât de cât satisfăcător pentru ceea ce vrea să conţină.

O chestiune interesanta care pe mine unul m-a pus pe ganduri este legea atractiei universale. Ce proprietati o avea spatiul astfel incat cele doua corpuri se comporta ca si cum ar avea informatii unul despre celalalt referitoare la masa si la distanta dintre ele? Cred ca voi putea raspunde (partial) la aceasta intrebare prezentand aici o problema banala de Rezistenta Materialelor. Din ea rezulta o imagine intuitiva a mecanismului gravitatiei, care nu este o atractie intre mase.

Temperatura este o marime ce defineste nivelul energetic al unui corp aflat in diversele lui stari de agregare. Toate corpurile isi schimba starea de agregare, odata cu cresterea sau descresterea temperaturii. Starea de agregare presupune o anumita relatie intre atomii, sau moleculele corpului respectiv, cu cat temperatura corpului creste cu atat moleculele, sau atomii, au nevoie de un volum mai mare de vibratie (asazisa agitatie termica). Cand volumul ocupat de molecule sau atomi depaseste sfera de atractie dintre acestia se produce modificarea starii de agregare. In sens invers cand temperatura scade, corpul pierde energie, volumul ocupat de molecule sau atomi scade, iar agitatia termica devine din ce in ce mai mica. In prezent cele mai scazute temperaturi obtinute artificial, sant in jur de 2 grade Kelvin si se folosesc la electromagnetii superconductori, ai acceleratorilor de particule. Teoretic la zero grade Kelvin agitatia termica este nula, iar atomii stau intepeniti in nodurile retelei cristaline. Aceasta temperatura inca nu a fost atinsa, si nu se stie daca este posibila. In concluzie orice miscare inseamna energie, si un corp cu cat are o structura mai complexa, cu atat are mai multe posibilitati de vibratie, si implicit forme de energie.

virgil,marimea ce defineste energia unui corp e energia interna nu temperatura.

Depinde la ce fel de energie te referi. Poti sa te referi la energia cinetica, sau potentiala a corpului, sau la energia termica, rezultata din ardere, poti vorbi de energia nucleara, sau de energia interna mc^2. Iar daca vrei, despre energia totala a corpului, care este suma celor aratate mai sus.

mc^2 defineste energia interna?
"Temperatura este o marime ce defineste nivelul energetic..." Parerea mea e ca aceasta formulare nu este corecta.

Du-ti parerea pana la capat, si da definitia corecta.

Dintre formele de energie ce le-ai enumerat,singura ce se poate defini prin temperatura e energia interna.
U=i/2 nRT.Asta ne spune si Legea I lui Joule;Energia interna depinde doar de temperatura si nu depinde de presiune sau volum.Comform acestei legi,afirmatia"Temperatura este o marime ce defineste nivelul energetic al unui corp aflat in diversele lui stari de agregare."e corecta.
Numai ca Legea lui Joule se refera la modelul gazului ideal.Un corp il putem gasi in diferite stari de agregare.Schimbarea de faza se face la temperatura constanta,adica se modifica energia interna fara sa se modifice temperatura.Aici afirmatia ta nu mai e valabila.

mc^2 nu defineste energia interna .E=mc^2 se refera la echivalenta dintre masa si energie.Adica,daca un corp cedeaza exteriorului energia E,va pierde masa m=E/c^2.
Pierderea de masa nu e sesizabila in cazul sistemelor mici.Daca vorbim de un reactor atomic,atunci scaderea masei e importanta.

[quote]mc^2 nu defineste energia interna .E=mc^2 se refera la echivalenta dintre masa si energie.Adica,daca un corp cedeaza exteriorului energia E,va pierde masa m=E/c^2.

Daca un electron emite o cuanta a carei energie este egala cu mc^2, in care m este chiar masa electronului, ce mai ramane din electron? Dar daca acelasi lucru s-ar intampla cu un corp mai mare? energia totala a acelui corp cum se calculeaza?

Nu ma baga in particule subatomice...,ma fastacesc.Hai sa vedem ce se intampla cu un atom ce se dezintegreaza radioactiv;peste un anumit timp,masa sa se va reduce la jumatate si ce ramane ,va intra in componenta altui atom,formand o noua substanta.Cu alte cuvinte;energia radiata de un corp este egala cu mc^2/2 doar daca il astepti sa se dezintegreze pana formeaza o noua substanta.Durata de injumatatire poate varia de la milionimi de secunda la miliarde de ani.

Nu era vorba de timp, ci doar de energie. Prin dezintegrari repetate, si ciocniri de particule, se pierde intreaga energie si dispare masa.
Dar cred ca ne-am indepartat de subiect.

Pentru dezintegrare totala e nevoie de timp foarte mult.Universul asta functioneaza dupa legi pe care nu le putem interpreta dupa bunul nostru plac.Putem doar sa le intelegem si atunci e bine.Putem sa nu le intelegem si tot e bine;universul functioneaza in continuuare.E rau doar cand avem impresia ca stim si de fapt totul e doar falsa cunoastere.

Fiecare cu parerea lui.

Salut concisa exprimare a lui george: falsa cunoastere. As putea sa divaghez si sa afirm ca ne confruntam cu permanenta falsa cunoastere in tot ceea ce facem, dat fiind ca nu o avem pe cea absoluta. Din aceasta situatie exista o iesire: prin constientizarea situatiei.

mister...cu mintea mea mica as vrea sa fac o afirmatie referitoare despre mistere din fizica ...dar ca sa fiu mai scurt an vb as vrea sa spun ca f multe legi din fizica ,chimie se refera doar la ceva de genul 0 (zero) intrare =iesire desigur se poate dezvolta mult se poate vb mult ...oricum pana la adevarul total mai avem ceva destul de asteptat an timp pana sa-l stim

"adevarul total" si "falsa cunoastere"...
Adevarul Total e Legea ce guverneaza acest Univers;e stiut doar de Cel ce-a gandit aceasta Lune.Noua muritorilor ne e dat sa cunoastem doar reflectii ale Adevarului Suprem in propriile minti.Oricat am sti si oricat ne-am afunda pe drumul Cunoasterii,nu vom putea atinge Absolutul...,nimic nu ne opreste sa incercam,sa punem intrebari Naturii si sa incercam sa gasim raspunsuri.

Constiinta, clar. Mai ales ca e ceva care n-are nicio treaba cu matematica. Cum poate exista ceva care nu se supune descrierii matematice ? Bun... de exemplu nici evoluatia nu se supune descrierii matematice, dar in cele din urma se poate reduce la interactiunea particulelor din care sunt compuse animalele si eventual sa se ofere o explicatie matematica. Dar constiinta pare ca scapa unui astfel de tratament. Constiinta parca ne rade in fata: "Fratilor, metoda voastra matematica de analiza a lumii nu poate functiona la nesfarsit. Exista si altfel de legaturi intre elementele Lumii, de care inca nu aveti niciun habar." Poate ca e asa de neinimaginabil modul de functionare al constiintei, incat nici macar nu suntem facuti sa ii patrundem vreodata misterul.

Da, interesantă abordare. Doar că în afara matematicii totul este ilogic, iraţional. Tot ce este logic este matematică sau va deveni o parte a matematicii. Prin definiţie, matematica este în legătură cu tot ceea ce este logic şi raţional. Aşa că ceea ce nu poate fi explicat matematic, nici nu poate fi explicat. Iar ceea ce nu poate fi explicat, nu poate fi cunoscut. Iar ceea ce nu poate fi cunoscut, nu există, căci totul poate fi cunoscut, nu există fenomene incognoscibile, incomprehensibile.