Alcoolul și efectele sale

Abel, te rog să construiești o secțiune aparte, chimie, sau ceva de genul pentru acest subiect.
Ceea ce voi prezenta în continuare poate prezenta un anumit interes în analize psihoterapeutice și de ce nu, chiar în chimie moleculară.

Înainte de toate menționez faptul că ceea ce este prezentat aici este expus sub formă de idee, nu trebuie tratat ca și exemplu, pentru că situațiile și efectele nu pot fi generalizate.

Plecăm de la idea că activitățile de la nivelul creierului sunt reacții chimice.
Oricine a consumat alcool sau a observat efectele alcoolului asupra modificării comportamentului și gândirii.

Eu voi prezenta aspecte care mă privesc personal.
Eu consum alcool, spre rușinea mea oarecum regulat, deși nu pot spune că sunt dependent de acestă substanță, și argumentez asta pentru că am observat faptul că am tendința să consum alcool din două motive principale.
Pentru a amplifica starea de euforie și pentru că am observat că în momentul în care consum o anumită cantitate de alcool îmi crește creativitatea și imaginația.
Sunt de asemenea conștient, chiar și atunci când consum alcool, de faptul că aceste efecte s-ar putea să fie o iluzie produsă de reacțiile chimice ce se petrec în creier și îmi dau această senzație.
Eu vă mărturisesc sincer că nu am nicio tendință să ascund acest defect, ci din contră, să-l folosesc pentru a înțelege mai bine efectele alcoolului asupra modului în care acesta îmi modifică comportamentul și gândirea.

Vreau să fie deschis pe forum și un asemenea subiect, pentru că este posibil ca mulți să aibă acest viciu, controlat sau nu, și să discutăm despre modificările pe care le poate aduce.

Eu sunt de părere, din experiență proprie aș spune, că o anumită cantitate de alcool crește creativitatea și imaginația.
Nu pot însă să stabilesc dacă efectul este real sau este exact iluzia produsă de consumul de alcool și reacțiile pe care le produce, motiv pentru care vreau să vă întreb și pe voi, cei care ocazional ați consumat alcool, dacă ați simțit această stare.

Motivul deschiderii subiectului este unul științific și nu unul exemplificativ, pentru că alcoolul poate produce stări de dispoziție diferite în funcție de circumstanțe și cantitatea consumată, iar dacă efectul de creștere a creativității și imaginației raportată la o anumită cantitate de alcool este obiectiv justificată și nu este doar o simplă iluzie.

Dacă să presupunem că efectul este real, iar o anumită cantitate de alcool produce o creștere a creativității și imaginației, mă întreb dacă acest aspect nu poate fi folosit în mod științific, chimic, pentru a înțelege exact fenomenologia la nivelul creierului și dacă se pot sintetiza artificial, pe cale chimică, exact substanțele ideale ce produc această creștere a creativității și imaginației, astfel încât să fie înlăturate efectele nocive ale alcoolului propriu-zis asupra organismului.

Vă rog să nu interpretați greșit mesajul, ci din contră, să discutăm pe marginea lui aspectele care pot fi folosite, dacă acestea sunt într-adevăr obiective și nu sunt iluzia propriu-zisă a consumului de alcool.

Vă rog de asemenea să înțelegeți că nu vorbim aici despre dependența de alcool, ci de consumul ocazional și efectele pe care le produce alcoolul asupra aspectelor pe care le-am menționat.

Dacă se consideră că ceea ce se discută în acest topic poate reprezenta o antrenare în consumul de alcool, vă rog de asemenea să închideți topicul.

Eu urmăresc doar punerea în evidență din punct de vedere științific a efectelor consumului de alcool, atât chimic cât și psihoterapeutic, prin evidențierea concretă a efectelor produse, la nivel de activitate cerebrală și psihomotorie.

Vă rog să nu interpretați greșit mesajul, ci din contră, să discutăm pe marginea lui aspectele care pot fi folosite, dacă acestea sunt într-adevăr obiective și nu sunt iluzia propriu-zisă a consumului de alcool.

Vă rog de asemenea să înțelegeți că nu vorbim aici despre dependența de alcool, ci de consumul ocazional și efectele pe care le produce alcoolul asupra aspectelor pe care le-am menționat.

Dacă se consideră că ceea ce se discută în acest topic poate reprezenta o antrenare în consumul de alcool, vă rog de asemenea să închideți topicul.

Eu urmăresc doar punerea în evidență din punct de vedere științific a efectelor consumului de alcool, atât chimic cât și psihoterapeutic, prin evidențierea concretă a efectelor produse, la nivel de activitate cerebrală și psihomotorie.

Stiu ca nu primesti sfaturi, asa ca macar ia-o ca o rugaminte. Indreapta-ti potentialul de cercetare spre gasirea unei solutii de renuntare asupra consumului de alcool. Tema aceasta este mult mai interesanta si folositoare pentru societatea in care traim. Impresia ca alcoolul stimuleaza creativitatea este trecatoare, de fapt alcoolul distruge ficatul, pentru ca este o substanta chimica care se metabolizeaza in ficat, si duce inevitabil la ciroza. Nevoia de alcool creste continuu datorita aparitiei dependentei, si in locul consumatorului de alcool, devii consumat de alcool.
Rugamintea mea este foarte greu de indeplinit asa ca incearca sa faci un pariu cu tine insuti si urmareste zilnic ce iese. Fiii propriul tau terapeut daca vrei sa-ti prelungesti viata. Succes.

Virgil,
problema nu se reduce numai la mine, sunt miliarde de persoane care devin victime aparente ale acestui viciu.

Eu m-am referit doar la efectele cerebrale, nu la ficat.
Sunt de asemenea conștient că iluzia este aparentă și provocată efectiv de reacțiile chimice corespunzătoare consumului de alcool.

Deci tu susții că aceste efecte de creștere a imaginației și creativității sunt iluziile provocate de alcool. Am reținut. Să vedem și alte păreri, sincere dacă se poate, altfel nu găsesc răspunsul obiectiv la întrebările mele.

Deci tu susții că aceste efecte de creștere a imaginației și creativității sunt iluziile provocate de alcool. Am reținut. Să vedem și alte păreri, sincere dacă se poate, altfel nu găsesc răspunsul obiectiv la întrebările mele.

Efectul alcoolului asupra creierului, este ca deconecteaza, dispar inhibitiile, atentia scade, in timp ce creste aria de activitate, ca o lanterna la care ii scazi focalizarea crescand aria luminata. Acest efect initial este capabil sa poti obtine conexiuni foarte diverse din domenii complet diferite aflate pe scoarta pe arii departate, ceia ce iti lasa impresia de inspiratie, insa in aceasta stare nu poti aprofunda o idee pentru ca imediat iti vine o alta idee in cap. Traiesti astfel sentimentul ca le stii pe toate dar nu-ti ajunge timpul sa le explici. Aceasta stare te face sa fii spontan, inventiv, dar superficial. Elaborarile stiintifice nu le poti face in aceasta stare care corespunde doar momentului de recreiere, de pauza.

curiosul a scris:Abel, te rog să construiești o secțiune aparte, chimie, sau ceva de genul pentru acest subiect.
Ceea ce voi prezenta în continuare poate prezenta un anumit interes în analize psihoterapeutice și de ce nu, chiar în chimie moleculară.

Deocamdată l-am pus la medicină, dacă este vorba mai mult de efectele alcoolului asupra organismului uman.

virgil a scris:
Efectul alcoolului asupra creierului, este ca deconecteaza, dispar inhibitiile, atentia scade,  

Am selectat numai asta deși toate celelalte aspecte pe care le-ai scris în același mesaj sunt importante.
Ei, la mine se petrece un pic altfel virgil.
Să-ți spun și ce.
Pentru o anumită cantitate de alcool consumată (mică vreau să spun), efectul este invers față de ceea ce am ales în citat.
Spre exemplu, nu mă deconectează, ci mă ține în priză continuu, iar atenția și concentrarea cresc foarte mult.
Dacă depășesc aceea cantitate, situația se schimbă.
Crede-mă, eu am făcut experimente pe mine.
În aceea stare, rezolv instanteneu chestii de logică pe care în mod normal le-aș fi rezolvat mai greu, ating un apogeu în nivelul de concentrare și atenție.
Într-adevăr, dacă depășesc o anumită cantitate stabilită în funcție de anumiți factori exteriori și interiori, efectele se schimbă radical.
Dar ce vreau eu să știu este dacă aceste aspecte chiar pot avea un substrat real, în sensul că dacă stările pe care le trăiesc sunt obiectiv justificate, oare nu ar putea fi folosite pentru sinteza artificială a unor substanțe chimice care să îmbunătățească aceste capacități pe baza cunoașterii exacte ale reacțiilor chimice produse de alcool în creier ?

Eu privesc problema într-un mod științific, nu la modul că am nevoie de ajutor pentru a-mi rezolva probleme de această natură.

Ce-i prea mult strica. Acesta este un adevar universal, valabil pentru toate domeniile existentei umane. Pe de alta parte, si abstinenta totala strica, asa ca cel mai bine este sa facem totul cu moderatie.

In ceea ce priveste consumul de alcool, se fac studii extrem de serioase in domeniu si rezultatele sunt interesante. Consumul excesiv, de-a lungul unor perioade indelungate, are efecte devastatoare asupra organismului. Nu exista organ pe care sa nu-l afecteze in feluri cumplite. Consumul moderat insa este foarte benefic, mai ales consumul moderat de bere. Bauta responsabil, berea nefiltrata este buna pentru curatat rinichii, intareste inima (scade predispozitia la infarct), protejeaza creierul (combate declansarea bolilor degenerative, precum dementa senila sau Alzheimerul), unii spun ca poate juca un rol si in protejarea fata de anumite forme de cancer. Cheia este insa, inca o data, in consumul responsabil. Daca te faci pulbere in fiecare noapte poti fii convins ca o sa tragi ponoase grele mai tarziu.

Deocamdată, deși am spus că eu consum regulat, nu ajung să mă fac pulbere și nici nu adorm cu sticla la cap și nici nu mă trezesc cu gândul la pahar.
Cred că mai degrabă sunt genul acela care consumă un pic mai mult decât ocazional, dar ideea este că eu mereu când consum, mi-am făcut obișnuința să văd și cum mă transform.
Și am observat ceea ce am spus, iar asta mi s-ar părea interesant, faptul că există substanțe care pot modifica pozitiv capacitățile cerebrale.

Mă gândeam doar dacă pe baza efectelor produse de alcool capacităților cerebrale, nu s-ar putea sintetiza artificial substanțe care să elimine acele efecte nocive despre care ai vorbit anterior și să le stimuleze doar pe cele pe care le-am menționat eu.

Dar înainte de toate, vreau părerea voastră vis-a-vis de aspectul pe care l-am enunțat :

Este posibil ca modificările pozitive ale capacităților cerebrale să aibă o justificare obiectivă, reală, sau sunt doar iluziile produse de alcool ?

Părerea mea este că alcoolul te ajută să uiți de restul problemelor, te deconectează de ele și te ajută astfel să te concentrezi mai bine la ceea ce îți place.

"Consumul de alcool, dupa cum se stie, omoara celulele creierului, dar in mod normal prima data omoara celulele cele mai slabe. In acest mod, consumul regulat de vin sau palinca distruge cele mai slabe celule cerebrale, facand creierul o masina mult mai rapida si mai eficienta.  Acesta este si motivul pentru care, intotdeauna te simti mai destept dupa cateva pahare...!!!"

Razvan a scris:"Consumul de alcool, dupa cum se stie, omoara celulele creierului, dar in mod normal prima data omoara celulele cele mai slabe. In acest mod, consumul regulat de vin sau palinca distruge cele mai slabe celule cerebrale, facand creierul o masina mult mai rapida si mai eficienta.  Acesta este si motivul pentru care, intotdeauna te simti mai destept dupa cateva pahare...!!!"

Atunci in mod sigur poti raspunde la ultima intrebare de pe topicul
Mecanica FOIP!      

Alcoolul in cantitati moderate si acceptabile iti da impulsuri si inertii si ineptii elicoidale. Iti elicoideaza drumul drept.
Stiati ca s-au descoperit cantitati imense de alcool in spatiul cosmic ?  Chiar sunt descoperite cateva planete, unde ploua si curg rauri si formeaza mari si oceane de alcool. Un motiv in  plus pt accelerarea cuceririi Spatiului.  Desigur pt. a fi folosit drept combustibil la autovehicule.  
Acele planete, care au traiectoriile elicoidale, sunt cu siguranta bazate nu pe apa ci pe alcool.  Acolo nu arde alcoolul, ci arde apa.  E invers decat la noi.  "Apa este comustibilul viitorului", asa afirma savantii de acolo.  Dar la ei apa este f. greu de gasit.
Eu sunt membru f.activ al unui mare forum de savanti de pe o astfel de planeta aloolica si elicoidala. Printre picaturi de alcool mai scriu si aici pe la dv., aici unde predomina apa de ploaie.

Cred că cu moroșenii mei  nu se poate pune nimeni la alcool, la horincă. Nici la băut nici la făcut. Eu am colindat țara asta în lung și-n lat și cam știu ce vorbesc. Am făcut hărincă și la olteni, pentru cine nu știe le spun că horinca se distilează de 2 ori și se lasă la 50-55 grade. La umbră ... Am cazan de făcut horincă acasă de când mă știu, și pot să asigur scepticii că poți să bei horincă câtă vrei, numai să nu te bea ea pe tine. Până la urmă cumpătarea, pe care strămoșii noștri o aveau, e mama înțelepciunii!

Bunicul meu am murit la 91 de ani, fără să cunoască alt medicament decât horinca și slănina de porc. Taică-meu are 83 de ani și nu cred că e zi să nu bea horincă și vin, dar un ʺcuiʺ, cum îi zice aici la păhărel, unul dimineața când începe să lucreze cu vacile, și unul după masa, iar după fiecare masă câte un pahar de vin din via lui de la deal. Și nu pot lucra eu muncă fizică cât lucrează el. Îi trăiește fratele de 87 de ani, o soră de 89 de ani, și la fel procedează și ăia. Până la urmă tot la cumpătare ajungem.

Acum, efectele pe care le produce aburii alcoolului. Sunt aceleași efecte pe care le produce un drog, amorțește simțurile obiective și le deschide pe cele intuitive, declanșând stări de extindere ale conștiinței. Nu trebuie să mă creadă nimeni ce îndrulig io p-aici, că am băut un pahar de horincă hăpt amu, și cine știe ce boscorodesc.

La mine în sat se cultiva cânepă când eram copil, din care se făceau țesăturile, acum e interzisă că e drog. Bine că nu-s interzise hainele de plastic. Cum umblam cu vacile pe câmp, furam dohan pe care îl amestecam cu frunze de cânepă, iar după un fum dacă dădeam un pumn la M-ții Carpați îi aboram. Și cânepa, și horinca, erau folosite în trecut de șamanii locului pentru a intra în tranșă, în stări din alte lumi, chiar din lumea morților, cu care vorbeau. Spirtul e de fapt spiritul moșilor, a dacilor, că tot e la modă, să le fac în ciudă la romanizați, că ei beau rom nu horincă.

Științific vorbind, fiindcă până la urmă totul e știință, și vrăjitoarele găurilor negre, alea din bezna minții, câmpul cuantic nu are trecut, prezent sau viitor, nu are spațiu-timp în accepțiunea noastră, dacă putem ajunge cu unda materiei din noi în acel loc, dacă putem să amorțim simțurile obiective să activăm simțurile intuitive, cele ale ʺspirituluiʺ, sau energia care ne ține în matricea asta, ajungem să putem accesa ʺundeʺ din alte universuri, din alte timpuri și locuri.

Cum am mai spus, nu trebuie să mă creadă nimeni ... numai curiosul ...

Hai noroc! Cu un pahar de horincă nu cu tăte prostiile ...

Eu te cred Bordane...
Eu știu numai ce am observat la mine.

Am observat faptul că alcoolul amplifică anumite stări, de aceea este foarte important să știi și să înțelegi de ce anume ai tendința să consumi alcool într-un anumit moment.
De multe ori este posibil să ai tendința de a consuma alcool din obișnuință pură, de alte ori pentru deconectarea de care vorbește lumea etc.

Când te simți aiurea este cel mai neindicat moment să consumi alcool.
Pentru că de fapt, în ace moment, alcoolul îți amplifică și mai mult starea aia de aiurea, și nicidecum nu te face să te simți mai bine, ci îți amplifică aceea stare.
Printre altele, drumul de la strop la cazan este foarte scurt, iar dependența apare pe neașteptate. De mult ori crezi că mai bați un cui dintr-un motiv pe care-l conștientizezi, când de fapt motivul este altul determinat de obișnuință și eventual de dependență.

Eu am deschis acest subiect din alt motiv, privind doar partea pozitivă a consumului de horincă.
Și anume, dacă transformările considerate pozitive sunt obiective, reale și nu sunt doar o iluzie pe care o percepe drogatul , fără niciun suport real de altfel.

Nu știu cum să-ți explic exact cam ceea ce vreau eu să întreb.
Pentru mine este o chestie interesantă și importantă din alte motive.
Eu am observat faptul că alcoolul (o anumită cantitate, acel strop mic, nu acel cazan) poate trezi anumite simțuri ascunse și crește nivelul unor anumite capacități cerebrale.

Dar nu este suficient numai să produci paharului moment cinetic, ci mai este nevoie și de o anumită stare de spirit, dispoziție și alți factori interiori și exteriori pe care nu-i am clar stabiliți acum.

Dar vă mai țin eu la curent, când îi descopăr după ce mai realizez câteva experiențe controlate.

Repet, dacă subiectul și discuțiile pot determina o antrenare în consumul de alcool, topicul poate fi șters în orice moment, sau ascuns vizitatorilor.
Consumul de alcool este dăunător organismului și trebuie consumat responsabil :

Asta e mâncare normală aici, nu extraterestră ... dar se pot opri discuțiile legate de alcool că nu-i pentru copiii științei ... ci ai conștiinței, unde suntem orfani ...

Consumul de alcool este dăunător organismului și trebuie consumat responsabil :


Așa-i Bordane...
Eu te mai întreb și altceva.
Ce anume caracterizează EU-ul propriu-zis ?
Mă refer la care starea de conștiință.
Pentru că după cum observăm, starea de conștiință poate fi modificată de anumiți factori.
Există o conștiință proprie a fiecăruia, independentă de acțiunea factorilor exteriori, sau starea de conștiință este tocmai o consecință a factorilor exteriori ?
Înțelegi ce vreau să întreb ?

Pentru că alcoolul modifică starea de conștiință.

Nu știu dacă am înțeles exact ceea ce mă întrebi.

Eu zic în felul următor ... la nivelul normal de percepție, racordat le cele cinci simțuri obiective, cu tot ceea ce cunoaștem ca materie cunoscută, cu toate legăturile pe care le-am făcut, așa zise obiective, suntem conduși și supuși prin exact gândurile noastre. Am mai discutat noi că gândim noi gândurile sau ne gândesc ele pe noi.

Dar avem liberul albitru să alegem, prin care putem alege și varianta să nu mai gândim. Dacă alegi varianta asta, să-ți golești toată mintea de gânduri, să ajungi la vidul mental, pe drumul până acolo întâlnești și te întâlnești cu propriul tău EU situat dincolo de cum l-ai știut cu obiectivitatea. Dincolo de separarea asta obiectivă între atunci și acum, întâlnești doar prezența, fără separări spațiu-timp, acum și aici, cum zicea sadang.

La extensia propriei conștiințe, de la dualitatea sau pluralitatea obiectivelor materiale, până la ʺaici și acumʺ, în prezența câmpului cuantic, poți să te ajuți, după ce-ți fixezi ʺobiectivele alegerilor taleʺ, inclusiv de alcool, ca formă de amorțire a simțurilor obiective. Sunt alte forme, cum am mai zis, tot felul de tehnici de gândire, yoga, efortul și chinul fizic, sexul, dar nu în sensul cunoscut și practicat pe varianta vieții, și altele. Cam toate astea se rezumă la controlul simțurilor tale materiale, a forței materiei cu puterea spiritului, cu puterea ta pshihică.

Forță, de fapt, nici nu există, fiindcă nu există numic static, există doar putere. Până la urmă, cam tot ceea ce contează în viața asta, este știința propriului tău EU, propria ta vibrație, fiindcă cu asta rămâi. Celelalte, așa zise științe, se destramă sub propriile gravitații.

Tu alegi, să gravitezi în jurul unui răhat sau să vibrezi în tot universul ...  

Nu știu dacă înțelegi ce am fircălit io p-aici ...

Bordane, să presupunem că înțelegem prin conștiința proprie modul în care percepem realitatea exterioară și interioară.

Dacă spre exemplu, un același detaliu poate fi perceput într-o manieră diferită în anumite condiții, înseamnă că există o modificare a percepției proprietăților acelui detaliu din perspectiva conștiinței proprii sau proprietățile acelui detaliu sunt modificate într-adevăr, iar percepția lui este obiectivă și corectă?

Și da, și nu, cred eu.
Să privim altfel situația.
Să presupunem că ești bine dispus. Percepi anumite detalii într-o anumită manieră.
Să presupunem că ești prost dispus. Percepi aceleași detalii într-o altă manieră.
Ce s-a modificat, doar percepția acelor detalii, sau sunt modificate acele detalii, caz în care percepția este obiectivă și nu ea este cea modificată ?

De ce întreb asta și de ce îmi pun problema în acest mod ?
Să presupunem că în condiții normale eu am o anumită percepție despre ceea ce sunt, pot, gândesc și sunt capabil să fac.
Dacă în alte condiții, determinate de anumite cauze, această percepție îmi este modificată, și am o altă percepție asupra acestor detalii, cum ar fi pot mai mult, gândesc mai bine și mai repede, sunt mai creativ, am mai multă imaginație etc, doar percepția este modificată sau într-adevăr, dacă am perceput lucrurile în acest fel, în acel moment eu chiar pot mai mult, gândesc mai bine și mai repede, sunt mai creativ, am mai multă imaginație etc ?
La ce detalii raportez aceste percepții modificate?
La modificările obiective prin care se manifestă concret aceste percepții sau doar la percepțiile propriu-zise?

Eu asta caut să-mi răspund la problema pe care am ridicat-o privind consumul de alcool, ce este interpretat un subiect sensibil și jenant să vorbești despre așa ceva după cum se pare.
Mă interesează dacă modificarea percepției asupra propriei conștiințe este obiectivă, nu mă refer la cazuri halucinante când vezi sau auzi cai verzi pe pereți, pentru că nu este cazul.

Dar dacă subiectul este interpretat greșit, sau poate crea o imagine greșită, chiar vă rog să-l închideți.
Nu vorbesc aici despre slăbiciuni proprii pe care nu le pot controla, ci doar de ceea ce am simțit că se modifică în anumite condiții, și nu știu și nu pot să înțeleg exact la ce să raportez aceste modificări.
Asta am căutat prin acest subiect.
Voi deja ați interpretat subiectul în altă manieră, și raportați subiectul la o problemă cu alcoolul care nu trebuie discutată.

De altfel, tot dintr-o perspectivă utilă pentru cercetare, mi-a venit ideea folosirii acestui aspect în cazul în care modificările de percepție au într-adevăr substrat real.
Dar se pare că am abordat greșit problema raportând-o la mine și nu prezentând-o la mod general.
Oricum, cred că subiectul ar trebui mai degrabă închis.

Consumul de alcool este dăunător organismului și trebuie consumat responsabil :

Eu chiar asta am vrut să demonstrez, curiosule, că bem noi și se întunecă mintea la alții, dar mi-a luat-o experimentul înainte, ca în cuantică, când viitorul e înaintea trecutului.

Știi că întunericul e veșnic, n-are nici un fel de restricții de spațiu-timp, sau alte halucinogene, lumina e doar o pâlpâire vremelică, o scânteie într-a veșniciei noapte pururea adâncă.

Alcoolul nu e pentru copii ... dar povestim altădată ..

La atâta băutură merge şi o muzică de petrecere!!!

Iata si un tanar de perspectiva in domeniu.

Poate ca discutia ar fi mai interesanta daca subiectul ar fi fabricarea alcoolului.

Iti lasa gura apa numa cand le vezi:
http://www.monitorulcj.ro//documente/stories/2014/08/08/bauturi%20alcoolice.jpg

https://www.google.ro/search?q=bauturi+alcoolice&espv=2&biw=1245&bih=847&tbm=isch&imgil=qcPQrr6DnrNYXM%253A%253BUwv2DOs8DfhCwM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.monitorulcj.ro%25252Factualitate%25252F39012-vanzatoare-ambulanta-prinsa-in-timp-ce-comercializa-ilegal-bauturi-alcoolice-tigari-si-cafea-&source=iu&pf=m&fir=qcPQrr6DnrNYXM%253A%252CUwv2DOs8DfhCwM%252C_&usg=__EEVHlmBKl66QOjxvcoU9yPJtAz0%3D&ved=0CDkQyjc&ei=uA8SVf3YD8jjU_yng5gC#imgdii=_&imgrc=5YkRIJb0_8WcmM%253A%3BeVNX7FTRWn8hEM%3Bhttp%253A%252F%252Fmetropotam.ro%252Fmedia-fotografii-diverse%252Fs%252F4%252Ftabelul-periodic-al-celor-mai-cunoscute-bauturi-aloolice%252Fce938fe74c11944a9560d615abafb902_view.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fmetropotam.ro%252FLa-zi%252FInfografic-Tabelul-periodic-al-celor-mai-cunoscute-bauturi-alcoolice-art5932666663%252F%3B756%3B577

http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:B%C4%83uturi_alcoolice

http://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_b%C4%83uturi_alcoolice

Eu încă consider că acest subiect este de "actoalitate" terapetiutică! Adică terapeutică!
Fiți atenți că o să vă spun ceva mișto!
Cel puțin filozofic!
Și pe lângă asta, io recunosc, s-a dat o grasă la mine! Una de Cotnari!
Și m-am dat și eu la ea!
Deci, fiți atenți, sunt într-o stare de filozofeală profundă!

Măi, cum vă explicați voi stările schimbătoare pe care le trăiți când le trăiți?
Ghiciți ce? Chimie curată, dragi colegi!

Iar asta înseamnă că nu trebuie să vă mai zbateți pentru o liniaritate constantă a gândirii!
Pentru că ea nu se există!

Însăși perspectiva asupra lucrurilor se schimbă în funcție de reacțiile chimice de la nivelul creierului.

Prin asta vreau să vă spun că astăzi mi se pare că vă îndrăgesc mai mult ca de obicei, du-vă dreacului!

Dar ideea în sine este...psihologia!
Cum vine asta?

Logicamente cam așa.
Din punct de vedere neurologic/aproape/psihiatric, medicamentele schimbă chimia de la nivelul creierului. Adică același principiu cu "grăsuța de Cotnari". ( m-au plătit ăștia să le fac reclamă, dar dăm bara-bara sau sponzorizăm forumul)

În schimb, psihologia, prin modificarea perspectivei asupra propriilor gânduri, pare că modifică efectiv chimia de la nivelul creierului.
Altfel spus, gândind într-o manieră diferită, sau ajungând să gândești într-o manieră diferită, culmea, asta schimbă chimia de la nivelul creierului, așa cum, în sens invers, aceasta din urmă determină modul în care suntem predispuși să gândim.

Carevasăzică, un mod de gândire este de fapt o serie de reacții chimice la nivelul creierului, așa cum, la fel de bine, o serie de reacții chimice de la nivelul creierului sunt determinate de un mod de gândire.

Deci, că așa se începe, nu vă mai credeți autospeciali, autogenii și autodațidracului, că este vorba despre o chimie de la nivelul creierului creată de propriile voastre gânduri care și determină propria voastră pleonastică auutochimie.

Morala?
Aveți grijă ce gândiți!
The meaning of life is living!
Nimic altceva!
Nu vă poluați chimic creierul cu propriile gânduri!

Deja "Grasa de Cotnari" te-a facut sa tragi concluzii pripite. Se stie ca procesul gandirii se bazeaza pe numarul de sinapse care sunt stimulate in acest proces. Atunci cand ingeram ceva care modifica numarul de sinapse in minus in procesul gandirii rezultatul va fi mai scazut. Consumul altor substante psihotrope, poate da impresia ca poti gandi mai bine, esti mai ager in a face conexiuni cu domenii complet diferite, dar niciodata gandirea nu va fi mai profunda, decat numarul sinapselor pe care le-ai dobandit dealungul experientei de viata, in limita fondului genetic cu care te-ai nascut. De aceia se nasc unii oameni supradotati precum Einstein, in timp ce altii apeleaza la diversi stimulatori naturali sau sintetici. Poti sa fii tocilarul clasei, daca nu ai dotarea nativa cea mai buna, nu vei ajunge un geniu, si invers poti avea dotarea de exceptie cu IQ de 150, daca nu esti studios si nu iti insusesti bagajul de informatii utile, vei ajunge un om de spirit, dar niciodata un geniu.
Asa ca Grasa de Cotnari este foarte buna dar numai in imprejurari potrivite.

Salut, virgile!
Sunt complet de acord cu tine doar în ce priveşte ultima părere!
În rest, problema e mult discutabilă.
Prin asta vreau să spun că nu (numai) "numărul sinapselor" este important în procesul gândirii, ci modul în care acestea conectează neuronii și formează rețelele neuronale.
Pe de altă parte, ce se întâmplă mai exact într-o reacție chimică?
Are loc un fel de "transfer" de electroni care conectează atomii, în linii mari, nu vreo nu știu ce altă minunăție științifică.
Cam asta se întâmplă și în creier!

Procesul gândirii, nu calitatea gândirii, este o secvență de senzații (pseudoimagini, pseudosunete etc), nimic altceva, deși nu este o părere științifică, ci una constatată de propria mea analiză asupra propriului tipar de gândire.
C-o fi bună, o fi rea, asta nu treaba mea.

Nu calitatea gândirii, pentru că dacă ceva este sau nu de calitate, are treabă doar cu perspectiva noastră asupra lucrurilor în funcție de departajarea lor prin sistemul nostru de valori.

Iar sistemul nostru de valori este și cel care determină "nivelul calitativ al sinapselor neuronale".

Mă rog, acum nu prea am idei interesante, dar când mă mai lupt cu... aia grasă...o să-ți spun mai exact cam cum gândesc.

Toate bune, virgile!

virgil a scris: Consumul altor substante ... , poate da impresia ca poti gandi mai bine, esti mai ager in a face conexiuni cu domenii complet diferite, ...

Am recitit, virgile, și am subliniat ceva din citatul tău pentru care nu mă pot abține să nu te penalizez cu cel puțin 2 puncte, indiferent cât de mult de apreciez!
Dezvolt eu sau deduci tu?
Ca indiciu, impresia despre ce gândim noi înșine, nu poate fi evaluată de nimeni altcineva!
Aceea nu mai este impresia noastră!
Așa că, acum ai doar 2 puncte penalizare!
))

Ceea ce mă face să cred că nu este suficient, deși oarecum necesar, să ai o experiență bogată de viață, prin prisma vârstei, ca să poți fi capabil să privești lucrurile și din altă perspectivă!
De fapt, cu cât suntem mai în vârstă cu atât mai greu acceptăm perspective diferite de propriile viziuni, deși nu este o regulă, ci mai degrabă un principiu dirijat de personalitate și temperament, nu de o experiență mai bogată!
Dar asta nu te scuză, am penalizat cu 2 puncte părerea ta! )
Mai nou, virgile, așa se procedează când vrei să simbolizezi un fel de zâmbet ))
Cu atât mai larg, cu cât sunt mai multe paranteze la dreapta.

curiosul a scris:

virgil a scris: Consumul altor substante ... , poate da impresia ca poti gandi mai bine, esti mai ager in a face conexiuni cu domenii complet diferite, ...

Am recitit, virgile, și am subliniat ceva din citatul tău pentru care nu mă pot abține să nu te penalizez cu cel puțin 2 puncte, indiferent cât de mult de apreciez!
Dezvolt eu sau deduci tu?
Ca indiciu, impresia despre ce gândim noi înșine, nu poate fi evaluată de nimeni altcineva!
Aceea nu mai este impresia noastră!
Așa că, acum ai doar 2 puncte penalizare!
))

Se pare ca nu ai avut ocazia sa discuti cu un om bine dispus, in timp ce tu nu bei pentru ca trebuie sa conduci masina. Daca erai atent observai ca cel binedispus este vorbaret, le stie pe toate, el este cel mai competent si da clase oricui. Dar daca te intalnesti a doua zi cand este treaz, poate fi un om care-si cunoaste lungul nasului, tacut, si poate chiar timid. Asa ca asta ma face  sa cred ; " Consumul altor substante ... , poate da impresia ca poti gandi mai bine, esti mai ager in a face conexiuni cu domenii complet diferite, ..."

Eu mă bucur că discutăm despre asta, virgile!
Alcoolul dezinhibă!
Iar tot ceea ce-ți spui ție însuți, modul în care vorbești tu cu tine însuți, iese la suprafață când te dai cap în cap cu...bahus.

Pe de altă parte, tu, ca spectator, ți-ai dori să fiu reținut, rezervat, cumpătat în ce privește părerea mea despre tine sau să fiu cel care este cu adevărat, să știi exact și fără rețineri versiunea ta din mintea mea?

Vezi cum suntem noi, virgile, iubim trădarea, dar urâm trădătorii!