Transferul impulsului

@Abel Cavaşi a scris:Transferul impulsului depinde de caracterul ciocnirii, de cât de elastică sau de plastică este ea. În procesul de ciocnire se respectă atât regula de conservare a impulsului, cât și a energiei.

@curiosul a scris:Cu alte cuvinte, şi reiau întrebarea, ce anume condiţionează starea de mişcare a bilelor în urma interacţiunii ?

Din bilanţul energetic nu poţi determina cu precizie vitezele rezultante în urma ciocnirii bilelor, deoarece nu poţi determina cu exactitate cantitatea de energie care nu se transferă, ci se disipă sub alte forme.

Însă, în experimentul tău, pe lângă conservarea impulsului, se mai aplică două principii fizice:
Unul este principiul inerţiei, ştiind că masa unui corp este o măsură a inerţiei sale.

Ca să-ţi răspund exact la întrebare: starea (finală) de mişcare a bilelor în urma unei interacţiuni (ciocniri în acest caz) depinde de vitezele iniţiale relative dintre bile şi de masele acestora.

@curiosul a scris:Dar dacă modificăm masa bilelor (...) și păstrăm viteza de apropiere ?
...
Ar trebui să observăm diferențe de comportament în starea de mișcare finală a bilelor ?

@curiosul a scris:Să presupunem că energia care se pierde indiferent în orice altă formă decât cea cinetică are valoarea X, o valoare pe care o cunoaștem cu exactitate să spunem.
Nu-i așa că tot nu putem determina vitezele finale ale corpurilor din ecuațiile descrise pentru legea de conservare a energiei ?
Idem pentru legea de conservare a impulsului.

În concluzie, dacă în animația prezentată mai sus considerăm bilele identice (ca masă, volum etc, etc, etc) care dintre situații descrie mișcarea finală a bilelor ?

Dar dacă modificăm masa bilelor (identică pentru ambele bile, ca să vorbim întotdeauna doar de bile identice) și păstrăm viteza de apropiere ?

Dar dacă modificăm viteza de apropiere și nu modificăm masa bilelor ?

Ar trebui să observăm diferențe de comportament în starea de mișcare finală a bilelor ?

@eugen a scris:Acceleratia la contact

In momentul ciocnirii, bila neagra trece de la o viteza la alta viteza, deci se produce o acceleratie de contact. La fel bilele colorate sufera acceleratii la contact.
Ciocnirea are loc intr-o plaja de contact de dimensiune axiala finita, sa zicem d.
Pe distanta d, centrul de masa al bilei negre se misca decelerat, cu acceleratie de franare, negativa.
Acceleratia la contact, exercitata pe distanta d de bila de masa m, presupune un lucru mecanic de contact.
Acest lucru mecanic este limitat la  energia bilei negre.
Bilelele colorate sunt propulsate cu forte proportionale cu acceleratia la contact.

@Razvan a scris:Le luăm pe rând:
...
Dacă poţi determina cumva, cu exactitate, bilanţul energetic, atunci poţi determina şi vitezele din legea de conservare a energiei. Baiul e tocmai că nu poţi determina cu exactitate pierderile de energie în timpul ciocnirii.

@Razvan a scris:Păi să scriem legea conservării impulsului: m_1v_1=(m_1+m_2)v_2
Cât e v_2 dacă viteza relativă v_1 este de 8m/s? Este 4 m/s, din datele problemei, nu-i aşa?

@gafiteanu a scris:Sa crezi tu ca cineva poate sa fie lamurit.
Un caz: Se ciocnesc frontal doua corpuri total plastice cu aceeasi masa si viteza.. Se vor bloca una pe cealalta si vor ramane pe loc chiar lipite.  Unde-s impulsurile lor dinainte, unde s-au ascuns ?

@negativ a scris:...
Este un exemplu tipic de lipsa de intelegere a termenilor din limba română, pentru ca omul intreaba un lucru si i se raspunde la altceva.

@negativ a scris:Mai Gafitene, cu siguranta esti bolnav la scufita.
............................

@gafiteanu a scris:Daca ai stii ca si electronul e ca o scula, care nu doarme niciodata. Si la electron marimea conteaza.
Multe am avea de invatat din lumea noastra, pe care sa le folosim in fizica cuantica. Si invers.