Pentru "dăştepţii" care ne tot vâră pe gât "metoda ştiinţifică" de astăzi

Avem noi pe forum câțiva dăștepți (se știu ei) care ne tot scot ochii despre cum se face de fapt Știința, sugerând prin asta că noi ăștialalți (bineînțeles, cu excepția lor) suntem o adunătură de ignoranți care suntem pe forum pentru că n-avem nicio treabă de făcut.


Puilor, să vă spun eu cum se face Știința. Realizarea supremă a Științei este construcția unui MODEL UNITAR consistent care îndeplinește simultan următoarele două condiții:

1. Are un număr CÂT MAI REDUS de axiome.
   
2. Are un număr SUFICIENT de axiome pentru a descrie TOATE fenomenele fizice cunoscute.
   

Pentru aceasta, de-a lungul secolelor, vin niște savanți bengoși care aplică următorul ALGORITM ȘTIINȚIFIC:

1. Pasul 1: FAC OBSERVAȚII ȘI EXPERIMENTE asupra naturii, pentru a acumula date care permit construcția și confruntarea unor modele într-un număr cât mai redus. În absența unui model unitar (precum e cazul contemporaneității) orice observații și experimente sunt relevante.
   
2. Pasul 2: Analizează datele acumulate în pasul 1 și CONSTRUIESC MAI MULTE MODELE disparate care pot explica fiecare un grup restrâns dintre faptele de la pasul 1. Este stadiul în care se găsește contemporaneitatea.
   
3. Pasul 3: Analizează modelele disparate de la pasul 2 și CONSTRUIESC UN SINGUR MODEL UNITAR cu acestea, model care poate explica indiscutabil TOATE faptele cunoscute, fără excepție.
   

Punct.

Pașii 1 și 2 sunt specifici protoștiinței, adică Științei în formare, așa cum este Fizica actuală. Pasul 3 este specific unui sistem științific maturizat și eficient precum va fi cel ce va urma în deceniile sau secolele următoare.

Savanții care se limitează la pasul 1 sunt experimentatori. Cei care se ocupă de pasul 2 sunt teoreticieni. Cei care vor realiza pasul 3 sunt superteoreticieni.

Exprimarea corecta este:  "ne vâra in gât".  Ca "pe gat" inseamna de fapt "pe exterior".
Dar daca sunteti mai prudenti si nu mai tineti/stati cu gura deschisa, (pica para malaiatza in gura lui natafleatza), vâratul in gât nu mai e posibil.
De fiecare data cand faceti cate un pas,
Sa fiti atenti, sa nu calcati, pe ce creati.
Abel, oare nu mai exista si alte "metode stiintifice" si "cai de urmat" ?  Eu cred ca niciodata nu stii de unde "sare iepurele".
Poate vrei sa traduci ce ai vrut sa spui prin "savanti bengosi". Esti si tu un "bengos" venit dea lungul secolelor ?

Savantul sau savantii care au descoperit roata, cum au procedat, cum au fost pregatiti ? In doi pasi cum zice Abel, sau in trei pasi, cum zic savantii bengosi ?
Maine de 1 Decembrie se va bate pas de defilare. Se vor bate multi pasi.  Sa vedem ce stiinta va iesi din bocanci si cizme.

Abel Cavasi a scris:Avem noi pe forum câțiva dăștepți (se știu ei) care ne tot scot ochii despre cum se face de fapt Știința, sugerând prin asta că noi ăștialalți (bineînțeles, cu excepția lor) suntem o adunătură de ignoranți care suntem pe forum pentru că n-avem nicio treabă de făcut

Interesant, cred ca Richard Feynman, a fost undercover prezent pe forum. Cel putin asa reiese din postarea ta.
Abel, sub ce avatar a postat Feynman, ca nu l-am gasit in lista de membri...

Oricum , daca a fost , bine ca nu mai e. Odihneasca-se in pace, ca tare mult rau a facut "adevaratilor cercetatori", ca tine, ca mine si multi altii care suferim la greu, din cauza "oficialilor". Da o sa vina si clipa noastra de glorie! Ideocratia trebuie sa invinga in cele din urma! O vorba din popor spune clar ca "cei din urma vor fi cei dintai!" si ca bogatul care nu crede saracului o sa ajunga in iad.

Abel Cavasi a scris:Pasul 3: Analizează modelele disparate de la pasul 2 și CONSTRUIESC UN SINGUR MODEL UNITAR cu acestea, model care poate explica indiscutabil TOATE faptele cunoscute, fără excepție.

Slava cerului ca tu macar ,poti sa salvezi omenirea de la dezastru Abel. Fara tine, acest Pas 3 nu facea doua parale. Bine ca ne-ai deschis ochii la primejdiile ce ne pasteau din cauza inconstientului asta de Feynman. I-ai dat cu "rosu" macar cat a fost inscris pe forum?

Abel este cumva consecvent cu ce a scris mai inainte:
 Re: Cum functioneaza METODA STIINTIFICA?
 Scris de Abel Cavaşi la data de Dum 27 Noi 2016, 17:04

Feynman vorbește, de fapt, despre metoda PROTOștiinței (a Științei în formare). Numai protoștiința bâjbâie după adevăruri. Știința adevărată are numai certitudini.
La minutul 5 Feynman spune o prostie. Spune că putem fi siguri când greșim. Ei bine, nu! Nu este adevărat că putem fi siguri când greșim. Și tocmai aici este marea problemă a „Științei” actuale. În acest minut 5. Oamenii de „Știință” actuali sunt plini de sine crezând că știu sigur când cineva greșește. Avem și pe forum exemple de acest gen.

Crezi ca te opreste cineva sa cercetezi si sa descoperi ce vrei?
Trebuie sa dai satisfactie celor care vor sa-ti impuna metodele
lor?
Daca lucrezi dupa tiparul impus, este obligatoriu ca rezultatul
obtinut sa fie bun?
Te intereseaza mai mult adevarul si progresul stiintei sau
recunoasterea meritelor tale?
Crezi ca daca ti se gasesc "vicii de procedura" dar apari cu
rezultate adevarate, nu vor fi validate?
Daca nu ti se valideaza rezultatele, dar tu esti convins de
valoarea lor, te opreste cineva sa continui si sa le confirmi
sau sa le maresti potentialul?
Ce te supara ? Doar nu ne plateste cineva pentru imaginea
publica si valoarea recunoscuta a forumului. Ne vom aprecia
cel mult noi intre noi, fiecare cu criteriile sale.

Abel Cavasi a scris:La minutul 5 Feynman spune o prostie.

Parca numai la minutul 5! Noroc cu Abel , care este un adevarat vizionar.
Trecutul este mort!
Cu ajutorul conducatorului nostru iubit o sa rescriem istoria stiintei!

Iata si un exemplu clar ca asa zisa "metoda stiintifica" a  "dăştepţilor"  este un fals grosolan , interesul fiind numai economic. In acest exemplu Nike este propulsat "stiintific" in fata lui Adidas! Cica sa-i mai crezi pe ticalosii aia de "oficiali dăştepţi"! Bravo Abel, ai punctat perfect!

https://sites.google.com/site/missbollingersscienceclass/

Iat dovada, nu de "proto stiinta", de excrocherie stiintifica!

Asa, au fost urmati intocmai pasii 1, 2, 3, chiar si 4, 5, etc...  Dar unde ne sunt savantii, care s-au umplut de carte ?   De ce se mai screm ?  Sunt constipati ?  De ce nu inventeaza si ceva nou, ce merge ?
"Scoala de savanti". "Diploma si atestat de savant".
Am inteles de la Abel ca vor apare ei in viitor, in prezent pasul 1 si 2 ie specifici prostostiintei.

Abel Cavaşi a scris: Pașii 1 și 2 sunt specifici protoștiinței, adică Științei în formare, așa cum este Fizica actuală. Pasul 3 este specific unui sistem științific maturizat și eficient precum va fi cel ce va urma în deceniile sau secolele următoare.

Da, se va umple lumea de ei (savanti de gradul 3) si va fi criza de maturatorii care sa adune s-crema ce se va crea.

Cum se recunosc savantii de ce grad sunt ?
Gradul 1-Uita sa mai traga apa la WC.
Gradul 2-Uita sa se mai inchida la pantaloni.
Gradul 3-Uita sa se mai deschida la pantaloni.

Hai stiinta - Lumea se intreaba de ce ?
https://www.youtube.com/watch?v=4Gbu5maOj0Q

Macar e o metoda care da rezultate. Ce ne faceam daca adoptam metoda WoodyCAD ?
Personal, cred ca si pesterile in care am fi trait cadeau peste noi.

Păcăliciule, nu încerca să ne păcălești aruncând vina pe marele Feynman. Feynman este unul dintre cei mai mari fizicieni din toate timpurile. Dar asta nu înseamnă că este imposibil să fi greșit. Numai tu ești cel care nu greșește niciodată, cel care are mereu dreptate. Mare om!

Abel Cavasi a scris:Păcăliciule, nu încerca să ne păcălești aruncând vina pe marele Feynman. Feynman este unul dintre cei mai mari fizicieni din toate timpurile. Dar asta nu înseamnă că este imposibil să fi greșit. Numai tu ești cel care nu greșește niciodată, cel care are mereu dreptate. Mare om!

Vai de mine maestre, pe langa dumneavoastra sunt un biet invatacel fara pic de sclipici. Saracul Feynman, acolo unde e el, paleste si ia notite, in fata descoperirilor de o imensa valoare pentru umanitate, pe care le faceti din cand in cand. (Cred ca mai des ar fi si mai bine).
Cand l-ati criticat , maestre,... l-ati criticat pe buna dreptate la minutul 5. Numai un geniu ca al dumneavoastra, a putut sesiza eroarea de greseala a bietului Feynman, care a meritat deci corectia dumneavoastra.

Dar sa revenim la acest subiect mai vechi. [E recomandabil sa fie recitite postarile anterioare, pentru aprofundarea subiectului]

Ce zic unii ca ar fi PSEUDOSTIINTA:

Wikipedia

Pseudoștiința constă în cunoștințe, metodologii și/sau practici care încearcă în mod eronat, deliberat sau prin ignoranță, să treacă drept științifice.


Prezentare generală
Standardele pentru determinarea unui volum de cunoștințe, metodologii sau practici drept neștiințifice includ lipsa de rezultate experimentale, nefalsificabilitate, neaplicarea metodei științifice sau a principiului parcimoniei (cunoscut și ca Briciul lui Occam sau Lama lui Occam).

Se consideră adesea de către unii comentatori ai fenomenului pseudoștiințific că unele forme ale pseudoștiințelor nu sunt decât o distracție nevinovată. Alții, așa cum sunt Richard Dawkins și Carl Sagan consideră că toate formele de pseudoștiință sunt dăunătoare, chiar dacă nu oferă un pericol imediat pentru adepți.

Promovarea pseudoștiințelor se face din varii motive, de la simpla ignoranță sau naivitate referitoare la natura științei și a metodei științifice, mergând până la fraudarea deliberată realizată în scopuri financiare sau politice.

Posibilitatea apariției pseudoproblemelor în procesul cunoașterii științifice constă în natura contradictorie a raportului dintre subiect și obiect, în infinitatea obiectului cercetării și caracterul inevitabil limitat al posibilităților cognitive ale subiectului în orice moment dat, detașării parțiale sau totale a subiectului de obiect și a pierderii legăturii cu el în anumite verigi esențiale ale ei, mai ales prin intervenția unor factori psihologici și sociologici[1].

Clasificarea pseudoștiințelor
Pseudoștiințele pot fi identificate prin prezența uneia din următoarele caracteristici:

prezentarea de afirmații și teorii fără legătură cu rezultatele experimentale obținute;
prezentarea de afirmații care nu pot fi verificate sau dovedite false, violând falsificabilitatea;
prezentarea de afirmații care contrazic rezultatele experimentale cunoscute;
neoferirea posibilității experimentale de a obține rezultate reproductibile;
evitarea revizuirii rezultatelor de mediul academic înaintea publicării lor, numită știință prin conferință de presă
afirmarea că o teorie prezice ceva deși nu o face;
afirmarea că o teorie prezice ceva care nu se confirmă în practică;
violarea principiului parcimoniei, principiul euristic care cere alegerea explicației care solicită un minimum de presupuneri adiționale atunci când sunt posibile mai multe explicații viabile;
lipsa de progres spre obținerea de noi probe ale afirmațiilor făcute.
Pseudoștiința se distinge de revelație, teologie sau spiritualitate prin pretenția de a folosi mijloace "științifice". Sistemele de idei care se bazează pe cunoștințe "divine" sau "inspirate" nu sunt considerate pseudoștiință dacă acestea nu pretind ele însele că ar fi științifice sau nu încercă să modifice bazele științei. De asemenea colecțiile de informații practice care nu se pretind a fi științifice nu sunt considerate pseudoștiință.

Pseudoștiința în contrast cu protoștiința
Protoștiința, termen folosit pentru prima dată de filozoful american Thomas Kuhn în 1970, desemnează un termen folosit pentru a descrie o știință într-o stare embrionară, așa cum a fost alchimia pentru chimie. Există astfel și ipoteze protoștiințifice, care nu au fost încă testate adecvat utilizând metoda științifică, dar care sunt în rest relativ consistente cu știința existentă, sau dacă nu sunt oferă, cel puțin, o motivație rezonabilă a inconsistenței.

Pseudoștiința, dimpotrivă, e deseori caracterizată de inexistența unor teste adecvate sau măcar a posibilității lor, iar uneori e netestabilă în principiu. Lipsa testabilității nu o face însă adevărată, întrucât lipsa probei nu este proba adevărului.

Granițele dintre pseudoștiință, protoștiință și știința reală sunt deseori neclare pentru un nespecialist, uneori chiar și pentru experți.

Dacă afirmațiile unei pseudoștiințe date pot fi testate experimental e posibil ca ea să fie știință reală, oricât de ciudate, uluitoare sau neintuitive ar fi. Dacă însă nu pot fi testate, probabil e o pseudoștiință. Dacă afirmațiile sunt inconsistente cu rezultatele experimentale existente sau cu teoriile considerate valide se prezumă de obicei că e o pseudoștiință. Reciproc, dacă afirmațiile unei "științe" nu pot fi testate experimental e posibil să nu fie de fapt o știință reală, oricât de de evidentă sau intuitivă pare.

În asemenea circumstanțe poate fi dificil de distins care dintre cele două "științe" e validă.

De exemplu atât susținătorii cât și detractorii Protocolului de la Kyoto asupra încălzirii globale au recrutat oameni de știință pentru a sprijini poziții contradictorii datorită scopurilor politice diferite. Practica înrolării științei în serviciul politicii mai e numită "știință de gunoi".

Descopera.org

Pseudostiinta reprezinta un sistem de idei, teorii sau practici ce pozeaza drept stiinta, dar care nu au o metodologie stiintifica, nu au dovezi plauzibile si nu au nici un fel de statut stiintific.

Pseudostiinta este caracterizata de folosirea unor afirmatii vagi, exagerate sau care nu pot fi testate, exluderea testarii de catre alti experti, supraestimarea confirmarilor si ignorarea esecurilor si lipsa unui progres teoretic. Termenul de pseudostiinta e peiorativ, deoarece e folosit la descrierea unui lucru inexact si numit in mod eronat stiinta. Exista totusi un dezacord intre filozofii stiintei moderne despre felul in care s-ar putea deosebi pseudostiinta de stiinta adevarata ce deviaza de la cunostintele actuale.

Granitele dintre stiinta si pseudostiinta

Aceste granite sunt disputate si greu de determinat analitic, chiar si dupa un secol de dialoguri intre filozofii stiintei si cercetatorii din diferite domenii si in ciuda unor acorduri de baza asupra fundamentelor metodologiei stiintifice. Conceptul de pseudostiinta se sprijina pe intelegerea ca metodologia stiintifica a fost aplicata sau inteleasa prost in cazul unor anumite teorii. Multi filozofi stiintifici considera ca de-a lungul vremii au fost considerate corecte o multime de tehnici, mai mult sau mai putin contradictorii.

Exista cazuri de domenii stiintifice ce au fost considerate initial pseudostiinte, dar care mai tarziu au devenit stiinte cu efecte si ipoteze acceptate. Unele dintre acestea sunt deriva continentala, cosmologia, fulgerul globular, etc. Un alt exemplu e osteopatia,  care si-a repudiat inceputurile pseudostiintifice si s-a unit cu medicina rationala, avand ca scop durerile de spate. Frenologia si alchimia au inceput ca stiinte, dar la ora actuala sunt considerate pseudostiinte. Exista si protostiinte culturale, traditionale sau antice. Una din ele e acupunctura, dar nu sunt considerate pseudostiinte deoarece practicantii lor nu isi considera practica stiintifica.

Criterii de identificare a pseudostiintei

1. Folosirea unor afirmatii vagi, exagerate si care nu pot fi testate.

-introducerea unor elemente stiintifice ce sunt mai degraba vagi decat precise.

-nu reuseste sa foloseasca definitii operationale (definitii, accesibile publicului, ale variabilelor, termenilor sau obiectelor de interes pentru ca si alte persoane sa le poata masura sau testa).

-folosirea unui limbaj obscur si a unui jargon tehnic pentru a da afirmatiilor un aspect stiintific.

-lipsa unor limite conditionale, majoritatea teoriilor stiintifice au limitele de aplicare care indica cand poate avea loc acel fenomen si cand nu.

-lipsa unor mijloace de control, cum ar fi folosirea unui placebo si a dublu-orbului in experimente.

2. Supraestimarea confirmarii si ignorarea esecului.

-afirmatii care neaga posibilitatea logica ca ar putea fi demonstrate ca fiind false, prin intermediul observatiei sau a experimentului.

-afirmatiile conform careia o teorie duce la predictii ce nu au legatura cu ea. Afirmatiile stiintifice care nu pot prezice rezultatul aproximativ sunt considerate in cel mai bun caz simple conjuncturi si in cel mai rau caz pseudostiinte.

-ideea conform careia daca o afirmatie nu a fost demonstrata ca fiind falsa atunci trebuie sa fie adevarata si vice-versa.

-supraestimarea marturiilor, a dovezilor anecdotice si a experientelor personale. Aceste lucruri pot fi utile in contextul descoperirii, dar nu trebuiesc folosite in contextul justificarii.

-prezentarea unor dovezi ce sustin teoria, dar ignorarea altor dovezi care o contrazic.

-in stiinta cel care face o afirmatie e cel care trebuie sa o justifice, argumentele pseudostiintifice cer exact opusul, scepticul trebuie sa demonstreze dincolo de orice indoiala afirmatia sa.

3. Lipsa de transparenta fata de alti experti.

-se evita testarea teoriei de catre alti cercetatori pe motiv ca acestia ar fi adeptii paradigmelor stiintifice.

-nu se publica toate datele necesare reproducerii experimentului de catre alti cercetatori.

-invocarea secretului si a proprietatii intelectuale atunci cand se cer date legate de metodologie.

4. Absenta progresului.

-nu exista dovezi aditionale care sa sustina teoria.

-lipsa auto-corectarii, cercetatorii stiintifici fac greseli pe care le corecteaza in timp.

-importanta statistica a rezultatelor experimentale nu se imbunatateste in timp. De regula sunt la limita minima a relevantei statistice. In mod normal, tehnicile experimentale se imbunatatesc sau experimentele sunt repetate, ceea ce duce la imbunatatirea rezultatelor. Daca importanta statistica nu se imbunatateste, acest lucru demonstreaza ca experimentele sunt repetate pana cand succesul apare datorita hazardului.

Personalizarea problemelor

-grupurile ermetice sociale si personalitatile autoritare, interzicerea indoielilor si gandirea de grup pot amplifica adoptarea credintelor care nu au baze rationale. In incercare de a confirma credinta lor, unele grupuri tind sa isi identifice criticii ca fiind dusmani.

-afirmatia conform careia exista o conspiratie in randurile lumii stiintifice care incearca sa ascunda adevarul.

-atacarea motivelor sau a caracterului celui care se indoieste de credinta lor.

Folosirea limbajului inselator

-crearea de termeni aparent stiintifici pentru a mari importanta afirmatiilor si pentru a convinge non-credinciosii sa creada in afirmatii ce sunt false sau fara sens. Un exemplu excelent in acest sens, e farsa de lunga durata in care e folosita o denumire mai putin folosita a apei, monoxidul de dihidrogen, care e descris ca fiind componenta principala a unei solutii otravitoare.

-folosirea termenilor stabiliti de comunitatea stiintifica in moduri ciudate, demonstrand astfel lipsa de familiaritate cu cunostintele din cadrul acelei discipline.

Lipsa de citari din bazele de date

-o modalitate de a verifica, daca un subiect e acceptat drept o parte a curentului stiintific actual, e de a cauta citatiile din bazele de date care se ocupa de asa ceva (Google Scholar, Scopus si Web Of Science). Aceste baze de date inregistreaza numarul de aparitii a subiectului sau a autorului in publicatiile academice ce sunt verificate de comunitatea stiintifica. Un subiect acceptat de regula are mii de citatii, unul neacceptat are putine sau deloc.

Doresc sa il citez pe gafiteanu , cu o postare inteligenta de mai sus:

gafiteanu a scris:Hai stiinta - Lumea se intreaba de ce ?

https://youtu.be/4Gbu5maOj0Q

Dumneavoastra, dragi cercetatori, ce parere aveti despre "pseudostiinta" asta? Asa o fi?  

Cunoscatorii sunt in " conflict", atunci cand vor sa impuna intelegera personala.
Care de altfel este imprumutata in mare parte de la predecesori, are un grad de " plagiat".
Ce mi se pare caraghios, este insusirea automata de doctrina stiintifica si predicarea ei in mod fundamentalist.
Ereticii, a...niste prosti...

Un muribund este dus la analize , la aparate moderne, bijuterii ale stiintei.
Daca aparatele nu duc in final la prelungirea vietii , atunci stiinta are un grad de impotenta?

Pacalici,

Nu pretind ca am ceea ce numesti tu pompos " experienta stiintifica".
Prefer o experienta practica directa, utila, care ingobeaza stiinta in fenomenul stapanit, experimentat.
E suficient ca avem un Pacalici pe forum cu multa experienta .
Nu ma intereseaza sa-mi construiesc iluzii de glorie.
Ca dovada ca scriu rar, nu sunt dependent ca tine care scrii mult, cameleonic.
Vorba ceea. Mult si ...
Dupa cum postezi, se vede ca-ti cheltui atentia si viata veghind , pandind gandurile altora.
Probabil stiind tot, n-ai ce-nvata mai mult, ce construi mai mult.
E si asta un mod de a te plafona.

Negativ, dupa cum am inteles, ti-a si explicat ca nu prea vii cu argumente.
Eu mai adaug ca vii cu fumuri.
Curata-ti hornul, ca n-ai tiraj si arzi lemne degeaba.