Feynman şi reflexia luminii

Feynman, unul dintre cei mai mari fizicieni ai lumii, a înțeles că mecanica cuantică nu poate fi înțeleasă. El afirmă, de exemplu, în 1985, în lucrarea "QED, strania teorie despre lumină și materie" (https://vdocuments.site/qed-strania-teorie-despre-lumina-si-materie.html), că:
"Actualmente, situația este că nu avem la dispoziție un model viabil care să explice reflexia parțială".
Ce s-a mai descoperit de atunci? Avem astăzi vreun model care să EXPLICE fenomenele?

Abel Cavaşi a scris:Feynman, unul dintre cei mai mari fizicieni ai lumii, a înțeles că mecanica cuantică nu poate fi înțeleasă. El afirmă, de exemplu, în 1985, în lucrarea "QED, strania teorie despre lumină și materie" (https://vdocuments.site/qed-strania-teorie-despre-lumina-si-materie.html), că:
"Actualmente, situația este că nu avem la dispoziție un model viabil care să explice reflexia parțială".
Ce s-a mai descoperit de atunci? Avem astăzi vreun model care să EXPLICE fenomenele?

Nu am citit ceva anume, insa o raza de lumina inseamna un flux de miliarde de fotoni, care intalnesc o suprafata mai mult sau mai putin transparenta, inclinata la un anumit unghi fata de raza incidenta. Indiferent cat de slefuita este suprafata prismei, pana la urma se reduce la o suprafata granulara facuta din atomi aflati la o anumita distanta foarte precisa ca o retea de difractie. Reflexia si refractia privita astfel, devine un fenomen statistic in jurul unghiului de incidenta.

Dacă nu ai apucat să citești, atunci va trebui s-o faci.

Abel Cavaşi a scris:Feynman, unul dintre cei mai mari fizicieni ai lumii, a înțeles că mecanica cuantică nu poate fi înțeleasă. . . . .

Acesta este si scopul lor, Abel ! Sa accepte toti o fizica pe care
nu o inteleg si sa o considere adevarata !
Este manipularea perfecta ! Mult succes la cercetarea stiintelor
care nu pot fi intelese. Crede si nu cerceta dece crezi !Ba
cercetezi si afli raspunsul: fiindca asa a zis X.
Iar despre mecanica cuantica, am totusi o parere vaga, ca ea
poate fi inteleasa si se leaga oarecum cu mecanica logica.
Dar mai bine sa o discreditam pe ea, decat sa fie remarcat
vantul fanteziei, ce bate prin TRG. Colectia aceasta de
concepte ilogice trebuie sa fie adevatata, fiindca asa spunem
noi !

Lumina merge prin eter ca beata pe doua carari. Dintrun gard in altul. Eterul te imbata ca si alcoolul.  Am aflat asta de la dl.Marmureanu cutremurologul, care a aflat asta personal de la Faynman.
Daca gardurile sunt prea apropiate, atunci am crede ca e obligata sa mearga drept. Dar in acest caz refuza sa inainteze, nu-i place drumul drept. Se descompune in caldura.
A se revedea filtrele dicroice. Si ghidurile de unda. Si reflexia multipla.

Abel Cavaşi a scris:

Mai exact, întreg raționamentul privitor la reflexie și refracție se bazează pe premisa (ce consider eu că e greșită) cum că pe măsură ce drumul parcurs de lumină este din ce în ce mai scurt, el devine și drumul parcurs cel mai repede. Și bazat pe această premisă, se descompune drumul lung în drumuri multe și scurte, cu speranța că pe asemenea drumuri scurte lumina s-ar deplasa în linie dreaptă.

Lumina ca orice alta vibratie, se reflecta atunci cand unda se afla intr-un nod. In cazul luminii albe care contine cele trei culori fundamentale, interferenta celor trei unde se face pe distante mult mai mari decat lungimea de unda a unei singure culori, tinand seama ca sunt lungimi de unda diferite dar si unghiuri diferite de polarizare (vezi unghiurile de inclinare a vectorilor). Deci nodurile se vor repeta la intervale mai mari, ceia ce inseamna ca si reflexia se va produce in trei moduri diferite de interferenta. Cand stratul de sticla este mai subtire decat lungimea pana la primul nod de interferenta, nu se va produce reflexia. Daca stratul de sticla este gros pana la primul nod de interferenta se produce 4% din reflexie, apoi la al doilea nod 8% si la al treilea 16%.

La pag.142. (nu am citit pana aici, nu va mirati), marii fizicieni se intreaba de unde apare numarul 137.

In lucrarea mea, rezulta foarte simplu ca aceasta constanta de cuplaj, reprezinta raportul dintre viteza luminii si viteza electronului pe prima orbita a atomului de hidrogen. De fapt acest numar ne arata cati oscilatori binari (perechi de protoni electroni) se pot combina intr-un atom ideal, in care viteza electronilor din apropierea nucleului sa capete o viteza apropiata de viteza luminii.
 Zmax =c/v0=2.997.10^8  /2.187.10^6 =137.037

Cred ca Feynman face teoria chibritului cand afirma ca fotonul de la A la B poate lua orice drum, si aduce dovezi doi fotomultiplicatori care desi in pozitii diferite, amandoi atesta prezenta fotonilor. Dar nu tine cont ca sursa de fotoni are o anumita deschidere pe unde ies fotonii, si ca marginile deschiderii conform principiului lui Hygens devin ele insele surse pentru fotoni.

Tocmai fotonii emisi de aceste puncte marginale vor lua alte directii decat aceia indicata de linia trasata intre A si B.
Daca acest lucru ar fi valabil, atunci am putea privi stelele sub orice unghi, iar paralaxa solara nu ar mai avea nici o valabilitate. Nici nu am putea spune la ce distanta se afla steaua respectiva, pentru ca nu stim pe ce drum au luat-o fotonii.
Deci Feynman spune ca fotonii pleaca de la sursa pe cai diferite, adica diverg, precum liniile de forta ale unui camp, dupa care converg din nou catre observator. Dar observatorul poate ocupa orice pozitie in spatiu, si la orice distanta fata de sursa. Acest lucru presupune ca fotonii diverg de la sursa si se aduna in orice punct din spatiu unde s-ar putea afla observatorul ? sau fotonii se aduna numai unde se afla un observator de parca ar mirosi acea pozitie. Ca acest lucru sa se intample, inseamna ca intre fotonii liberi si observator sa existe o anumita afinitate, asa cum exista intre sarcinile pozitive si cele negative. Insa acest lucru nu s-a constatat prin nici un experiment fizic. Fotonii nu au nici o afinitate pentru substanta, daca o intalnesc vor fi absorbiti, daca nu isi vor continua drumul miliarde de ani.

Mă bucur că te preocupă problema, Virgil. Doar că Feynman se referă la UNII fotoni. Majoritatea, da, merg în linie dreaptă, căci este mai PROBABIL așa.

Abel Cavaşi a scris:Mă bucur că te preocupă problema, Virgil. Doar că Feynman se referă la UNII fotoni. Majoritatea, da, merg în linie dreaptă, căci este mai PROBABIL așa.

Si eu m-am referit la fotonii care sunt emisi de marginile sursei, deoarece si acestea devin noi surse ce inconjoara sursa principala.