Paradoxul luminii

Salut Abel !
Vreau să-ți dau o idee pe care dacă o dezvolți cum trebuie s-ar putea să-ți susțină teoria elicoidală.
Eu nu știu cum să interpretez aceste concluzii și le las la aprecierea celor care stăpânesc mult mai bine ca mine principiile fizice ale mișcării.
Ideea mi-a venit citind paradoxul lui Ahile, de la care am putea dezvolta și demonstra ... paradoxul luminii.
Logica acestui paradox este următoarea :

Dacă viteza luminii este absolută și nu poate fi depășită, sursa de lumină trebuie să aibă viteză zero, altfel prin compunerea vitezelor, lumina propriu-zisă depășește valoarea absolută pe care o poate atinge ea însăși.
Dacă totuși viteza luminii este și rămâne absolută, atât timp cât sursa de lumină are o viteză nenulă, prin compunerea vitezelor astfel încât să nu se depășească viteza luminii, lumina însăși trebuie să aibă o viteză mai mică decât viteza luminii.
Carevasăzică, apare un paradox prin care, din punct de vedere logic, lumina fie nu poate fi depășită dar nu este constantă, fie este constantă dar nu este absolută, maximă.
Interesant, nu.
Desigur, s-ar putea să-mi scape ceva ce nu știu, iar acest paradox să nu poată fi considerat o demonstrație a faptului că viteza luminii nu este constantă și absolută.

Oricum, considerând faptul că viteza luminii este constantă și absolută în orice condiții, iar ea nu poate fi depășită de nimic, nici măcar de particulele care o generează (fotonii, să spunem), dacă paradoxul de mai sus este valid, atunci este foarte probabil ca traiectoria mișcării, în ansamblul ei, să urmeze o traiectorie elicoidală, altfel s-ar depăși viteza luminii.
Cu cât prin compunerea vitezelor se ajunge la o valoare mai mare ca cea a luminii, cu atât lancrețianul și darbuzianul elicei descrisă de traiectoria mișcării au o valoare mai mare.
Firește, eu nu prea știu ce spun aici, dar las la aprecierea ta interpretarea situației, pentru că așa cum eu poate înțeleg și știu cum să interpretez mai bine numerele ca tine, tu știi să interpretezi mai bine traiectoria elicoidală.

Oricum, mi se pare interesant acest paradox, ca și cel al lui ahile de altfel, pentru că prin teoria relativității, la viteze relativiste, prin compunerea vitezei luminii și a sursei de lumină, s-ar ajunge la viteze suficient de mari astfel încât, spațiul aproape că nu mai există, este comprimat foarte mult, iar timpul aproape că nu se scurge, nu mai există nici timp, dacă viteza luminii este constantă.

Dacă paradoxul este valid, atunci E=mc^2, nu este tocmai o formulă corectă și bine fundamentată, pentru că c nu este constant, dacă c nu poate fi depășit .

Tu ce părere ai ?

Paradoxul lui Ahile...simplificat!
Alergi cu spatele la soare si umbra in fata ta.
Oricat de tare fugi nu poti calca pe umbra, n-o poti intrece.
Am ridicat si eu problema asta in alt context: poate o particula sa se auto-depaseasca?(in topicul S=v*t)

Deci viteza luminii este constantă, Răzvan.
Asta înseamnă că nu este corect acest paradox, sau tu aduci doar un argument în plus că viteza luminii este constantă, caz în care prin paradoxul respectiv ar rezultă că ea poate fi depășită.

Razvan a scris:

Viteza luminii este constantă şi faţă de un observator extern şi faţă de sursa care o produce, indiferent de viteza sursei faţă de observator.

De ce este valabil acest lucru numai pentru viteza luminii si pentru celelalte viteze nu?

curiosul a scris:Dacă viteza luminii este absolută și nu poate fi depășită, sursa de lumină trebuie să aibă viteză zero, altfel prin compunerea vitezelor, lumina propriu-zisă depășește valoarea absolută pe care o poate atinge ea însăși.

Din păcate, această afirmaţie (şi, evident, apoi consecventele ei) este greşită. Compunerea relativistă a vitezelor te contrazice. Vitezele nu se adună pur şi simplu, ci se compun. După cum vei vedea acolo, legea de compunere a vitezelor este


Aşadar, tot raţionamentul tău cade. Dar, îţi mulţumesc nespus că te gândeşti la Fizica elicoidală.

Syntax a scris:

Razvan a scris:

Viteza luminii este constantă şi faţă de un observator extern şi faţă de sursa care o produce, indiferent de viteza sursei faţă de observator.

De ce este valabil acest lucru numai pentru viteza luminii si pentru celelalte viteze nu?

Pentru că numai lumina se deplasează şi în vid.

Razvan a scris:Viteza luminii este constantă şi faţă de un observator extern şi faţă de sursa care o produce, indiferent de viteza sursei faţă de observator.
[/justify]

Aici parcă am o nelămurire mică.
Dacă eu dau o tură prin cosmos cu o navă super puternică ce prinde viteza luminii și dacă merg cu "farurile de ceață" aprinse, dacă viteza luminii este constantă față de sursă, atunci înseamnă că eu în fața mea ar trebui să văd razele luminii farurilor de ceață. Dacă le văd, atunci viteza luminii este mai mare ca cea cu care mă deplasez eu, nu. Dar eu mă deplasez deja cu viteza luminii. Deci ce viteză are lumina farurilor ?
Aici nu prea vă înțeleg.
Dar s-ar putea să mă înșel și realitatea să fie de fapt alta.
Ca în cazul paradoxului lui Ahile.
Deși pare logic, iar sportivul nu poate întrece broasca așa cum reiese din paradox, în realitate se dovedește că totuși o poate întrece.

Dacă aveți dreptate, prin depășirea vitezei luminii cu farurile aprinse, s-ar crea un ..."boom luminic" ca în cazul sunetului prin depășirea vitezei sunetului de un obiect ce produce un zgomot.

Nu vreau să par obraznic, dar parcă nu sunt de acord cu ce spuneți și cu ce se spune.
Poate totuși pentru că lipsește ceva logic din raționamentul pe care-l văd eu acum.

curiosul a scris:Dacă eu dau o tură prin cosmos cu o navă super puternică ce prinde viteza luminii și dacă merg cu "farurile de ceață" aprinse, dacă viteza luminii este constantă față de sursă, atunci înseamnă că eu în fața mea ar trebui să văd razele luminii farurilor de ceață. Dacă le văd, atunci viteza luminii este mai mare ca cea cu care mă deplasez eu, nu. Dar eu mă deplasez deja cu viteza luminii. Deci ce viteză are lumina farurilor ?

Este tocmai problema care-l preocupa pe Einstein în adolescenţă. Iar această problemă a dat naştere teoriei relativităţii. Nu merită să pierzi vremea refăcând aceste raţionamente. Mai bine citeşti despre cum a fost rezolvată problema deja de către umanitate.

Ok. Ai vreun linck de unde crezi că aș putea să înțeleg mai bine ?

Pentru început, Wikipedia dă destule detalii. Restul depinde de capacitatea ta de asimilare, de imaginaţia ta, de cât de multe informaţii îţi mai trebuie pe lângă pentru a înţelege sau pentru a cerceta.

Abel Cavaşi a scris:

curiosul a scris:Dacă eu dau o tură prin cosmos cu o navă super puternică ce prinde viteza luminii și dacă merg cu "farurile de ceață" aprinse, dacă viteza luminii este constantă față de sursă, atunci înseamnă că eu în fața mea ar trebui să văd razele luminii farurilor de ceață. Dacă le văd, atunci viteza luminii este mai mare ca cea cu care mă deplasez eu, nu. Dar eu mă deplasez deja cu viteza luminii. Deci ce viteză are lumina farurilor ?

Este tocmai problema care-l preocupa pe Einstein în adolescenţă. Iar această problemă a dat naştere teoriei relativităţii. Nu merită să pierzi vremea refăcând aceste raţionamente. Mai bine citeşti despre cum a fost rezolvată problema deja de către umanitate.

Iti raspund eu :
(ar fi fost mai bine daca as avea linkul pentru translatii formule matematice,dar l-am pierdut !
Ma ajuta cineva ?)

Aplici tot formula relativitatii cu factorul Lorentz (dar de data aceasta aduni vitezele ):

W=(w+c)/1+[(wc)/c^2] avem w=c (viteza navei) si v=c (viteza luminii farurilor) !

atunci : W= (c+c)/1+[(cc)/c^2] = 2c/(1+1)=2c/2=c deci viteza sistemului ramane constanta W=c

Este prea sumar ce-i acolo în Wiki și nu explică de ce este așa, rămâne doar la aprecierea cititorului să creadă sau nu ce scrie acolo.

Vă ridic altă întrebare.

Doi călători își vorbesc unul altuia în timp ce se deplasează cu un tren.
La un moment dat trenul depășește viteza sunetului.
Apare întrebarea:
Se mai aud cei doi călători între ei ?
Dar fiecare dintre ei, se aude pe sine însuși ?

Bun.
În același mod presupunem că Ion și Vasile sunt unul în fața celuilalt și fiecare dintre ei se deplasează cu aceeași viteză, dar această viteză este mai mare ca a luminii.
Apare întrebarea:
Îl vede Ion pe Vasile, sau Vasile pe Ion ?

După care, în funcție de răspunsurile voastre continuăm.

Indiferent de răspunsul la întrebările de mai sus, apare iminent o altă întrebare.

Eu sunt pe suprafața Pământului. Am aceeași viteză pe care o are și Pământul în mișcarea de rotație, pe care o are în mișcarea de revoluție, pe care o are sistemul solar în galaxie, galaxia în univers etc, etc, etc.

Luăm Pământul.
Viteza lui la ecuator este muuult mai mare ca a sunetului. Dar două persoane de la ecuator se aud între ele, deși viteza lor este mai mare ca a sunetului. De asemenea, cu orice altă viteză mai mare ca cea de rotație a Pământului s-ar mișca ei tot se aud, deși se mișcă cu o viteză mai mare ca a sunetului.

Care să fie explicația ?

Este aceeași logică prin care am presupune că toate corpurile se mișcă cu viteza luminii. Nu ar însemna oare că nu ar trebui să vedem nimic în jurul nostru ?
Deși vedem.

Și în acest caz, explicația ar trebui să fie aceeași ca și în cazul vitezei sunetului.
Oare care să fie explicația ?
Gravitația ?

Dacă nu, care, iluzia ?

Mai aștept ceva răspunsuri de-ale voastre după care mai continuăm un pic subiectul.
Pentru că nu se rezumă numai la asta.

Curiosu,
Nu este sumar de loc, ci dimpotriva ,dupa ce a descoperit-o Einstein si a aplicat factorul Lorentz ni se pare banal !
Daca era asa sumar ,de ce ai tratat problema ca un paradox ?

Da, scuze Cadi, am redeschis lincul și am văzut că am citit doar partea de început, nu am văzut și dezvoltarea ulterioară a subiectului, care pare că e interesantă.
O citesc acum complet. Să vedem ce înțeleg.

curiosul a scris:Este prea sumar ce-i acolo în Wiki și nu explică de ce este așa, rămâne doar la aprecierea cititorului să creadă sau nu ce scrie acolo.

Vă ridic altă întrebare.

1.Doi călători își vorbesc unul altuia în timp ce se deplasează cu un tren.
La un moment dat trenul depășește viteza sunetului.
Apare întrebarea:
Se mai aud cei doi călători între ei ?
Dar fiecare dintre ei, se aude pe sine însuși ?

Bun.
2.În același mod presupunem că Ion și Vasile sunt unul în fața celuilalt și fiecare dintre ei se deplasează cu aceeași viteză, dar această viteză este mai mare ca a luminii.
Apare întrebarea:
Îl vede Ion pe Vasile, sau Vasile pe Ion ?

După care, în funcție de răspunsurile voastre continuăm.

1. Se aud unul pe altul pentru ca se afla in acelasi sistem de referinta .Nu conteaza ca trenul
depaseste viteza sunetului .
2. Se vad unul pe altul pentru ca de fapt ar fi unul fata de altul in repaos ,ambii depasandu-se cu aceeasi viteza.

Nu pot sa reeditez mesajul ? (sa ma corectez la ortografie ?)
Dati - mi un link pentru transcrieri formule matematice va rog!

CAdi a scris:1. Se aud unul pe altul pentru ca se afla in acelasi sistem de referinta .Nu conteaza ca trenul
depaseste viteza sunetului .
2. Se vad unul pe altul pentru ca de fapt ar fi unul fata de altul in repaos ,ambii depasandu-se cu aceeasi viteza.

Se aud unul pe altul pentru cã mediul prin care se deplaseazã sunetul se deplaseazã odatã cu trenul. Dacã pui cãlãtorii pe platformã, nu se mai aud unul pe altul.
Asa e si cu viteza luminii. Mediul prin care se deplaseazã e fix si are viteza constantã. Dacã apar diferente de vitezã, de vinã e schimbarea proprietãtilor mediului.

Corect, Negativ .(ce curios suna)
Iata si un exemplu :
Pasagerii dintr-un aviona Concorde se aud intre ei desi acesta
zboara cu viteze supersonice ...

1.Doi călători își vorbesc unul altuia în timp ce se deplasează cu un tren.
La un moment dat trenul depășește viteza sunetului.
Apare întrebarea:
Se mai aud cei doi călători între ei ?
Dar fiecare dintre ei, se aude pe sine însuși ?

Daca trenul se deplaseaza cu viteza sunetului, precis merge cu geamurile inchise, deci ori in tren, ori in avion, situatia este aceiasi, cei doi pot vorbi normal. Este mai rau cand cei doi sar cu parasuta la viteza sunetului, in acest caz numai cel dinspre coada il aude pe cel din fata, invers nu.

2.În același mod presupunem că Ion și Vasile sunt unul în fața celuilalt și fiecare dintre ei se deplasează cu aceeași viteză, dar această viteză este mai mare ca a luminii.
Apare întrebarea:
Îl vede Ion pe Vasile, sau Vasile pe Ion ?

Aici problema este mai complicata, pentru ca nu exista viteza mai mare decat viteza luminii. Daca cei doi se deplaseaza cu o viteza apropiata de viteza luminii, iar sursa de lumina se deplaseaza odata cu ei, deci sursa este in repaus fata de cei doi, aceasta presupune ca cei doi se pot vedea reciproc, insa in culori diferite, in functie de pozitia pe care o ocupa cei doi fata de directia de deplasare si fata de directia de propagare a luminii.

Da CAdi (și Abel și Ceilalți), începe să se mai clarifice câte ceva .
E interesant oricum.

CAdi a scris:Corect, Negativ .(ce curios suna)
Iata si un exemplu :
Pasagerii dintr-un avion Concorde se aud intre ei desi acesta
zboara cu viteze supersonice ...

CAdi a scris:Dati - mi un link pentru transcrieri formule matematice va rog!

Vezi aici!

Razvan a scris: Luând lumina ca sistem de referinţă ar însemna ca ea să aibă simultan şi viteza şi viteza 0, în acelaşi referenţial - deci contradicţie

Dacã e o contradictie înseamnã cã ceva nu este în regulã, deci postulatul nu e corect.

Razvan a scris:
Vezi aici!

Mutumesc