Stiinta mare...

Cite dezbateri si solutii frumoase la problemele cele mai importante actuale- ecologia, incalzirea globala, viciile societatii actuale (demografia, prostitutia,..)....

Marele Pacalescu nici nu recunoaste ideea de incalzire globala cu viteza anormala, verzii is prosti. Topirea ghetarilor nu inseamna nimic.. Dar aici in mocirla ce se face cu apa potabila, dar cu cea care o scot de la 200-300 metri. Despre alimentatie nu mai vorbim acum...

Important e azi sa traesti bine, ce e miine cu copii si nepotii tai mare treaba......

(pentru cei seriosi ... da CAdi aici pe forum ...o intrebare mica: majoritatea transformarilor energiilor din o forma in alta parca sunt cu degajare de caldura, ma gindesc ultimul timp oare s-ar putea da exemple de asa transformari care sa fie endotermice. George ceva odata spunea cu ideile lui neinplinite. Daca ceva stiti de t unele reactii endotermice ele asa momentan va par pina ajungi si pina termini tot ciclul afli ca e mai mult exotermic, gresesc eu poate. Interesant dar cred ca nu a gasit nimeni inca asa ceva. Planeta mi se pare un obiect care conserva caldura cel putin Solara, dar daca aceasta nu se conserva rational (fotosinteza,... apoi nearderea lemnului , carbunelui,..) atunci se aprinde rapid. O idee a mai fost pe la TV ca racirea planetei ar fi fost demult datorita unei comete care a acoperit cu un gaz plantea care reflecta lumina solara inafara si unele fenomene inca si asa s-a racit brusc. Sunt asa chestii care pui lemne si nu da caldura dar da frig ?!)

Paradoxurile lui Zenon
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Paradoxurile lui Zenon sunt mai multe probleme despre care se consideră că au fost enunțate de Zenon din Elea pentru a aduce susținere doctrinei lui Parmenide cum că „toate sunt una”, că în ciuda a ceea ce arată simțurile omului, credința în pluralitate și în schimbare este greșită, și că mișcarea este doar o iluzie.

Aceste paradoxuri sunt unele din primele exemple de folosire a metodei de demonstrație prin reducere la absurd.

Ahile și broasca țestoasă
Ahile se întrece cu o broască țestoasă, dar îi lasă acesteia 10 metri avans. Ahile este de zece ori mai rapid.

Când Ahile a făcut cei zece metri, broasca a făcut doar unul.

Când Ahile a făcut acel metru, broasca a făcut zece centimetri.

Când Ahile a făcut cei zece centimetri, broasca a făcut un centimetru.

Când Ahile a făcut acel centimetru, broasca a făcut 0,1 centimetri.

Broasca câștigă cursa, fiind absolut tot timpul înainte, chiar dacă cu puțin.

Paradoxul este că într-o cursă, alergătorul mai rapid nu-l poate depăși niciodată pe cel mai lent, aflat în fața sa, deoarece el trebuie să ajungă întâi într-un loc în care cel din față fusese deja, astfel că cel lent va fi mereu în față.

virgil a scris:Paradoxurile lui Zenon
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Paradoxurile lui Zenon sunt mai multe probleme despre care se consideră că au fost enunțate de Zenon din Elea pentru a aduce susținere doctrinei lui Parmenide cum că „toate sunt una”, că în ciuda a ceea ce arată simțurile omului, credința în pluralitate și în schimbare este greșită, și că mișcarea este doar o iluzie.

Aceste paradoxuri sunt unele din primele exemple de folosire a metodei de demonstrație prin reducere la absurd.

Ahile și broasca țestoasă
Ahile se întrece cu o broască țestoasă, dar îi lasă acesteia 10 metri avans. Ahile este de zece ori mai rapid.
. . . . .
Paradoxul este că într-o cursă, alergătorul mai rapid nu-l poate depăși niciodată pe cel mai lent, aflat în fața sa, deoarece el trebuie să ajungă întâi într-un loc în care cel din față fusese deja, astfel că cel lent va fi mereu în față.

Stim toti ca acest paradox este numai o sofisticarie si nu
reflecta realitatea. In secunda 2, Ahile va depasi testoasa.
Ea va ajunge la 12 m de pozitia de start a lui Ahile iar el
va fi la 20 m !
Raspunsul gresit, aparent paradoxal, vine din necunoasterea
la acea vreme a marimii viteza ?
Sau din schimbarea unitatii de timp de la un pas la urmatorul ?

De aceia este vorba de un paradox, pentru ca este gresit pusa problema. Cand Ahile a facut primii zece metri, broasca a facut un metru, apoi cand Ahile a facut inca 10 metri, broasca a facut inca un metru, deci Ahile este deja inaintea broastei cu 8 metri.
Exemplu; Daca consideram ca broasca merge cu vb=0,1 m/s, iar Ahile cu va=1m/s, vedem ca intr-un minut broasca a mers pe distanta de 0,1.60=6m, iar Ahile a strabatut distanta de 1.60=60m; Deci Ahile a ajuns si a depasit broasca dupa primele 11 secunde.

virgil a scris:De aceia este vorba de un paradox, pentru ca este gresit pusa problema. Cand Ahile a facut primii zece metri, broasca a facut un metru, apoi cand Ahile a facut inca 10 metri, broasca a facut inca un metru, deci Ahile este deja inaintea broastei cu 8 metri.
Exemplu; Daca consideram ca broasca merge cu vb=0,1 m/s, iar Ahile cu va=1m/s, vedem ca intr-un minut broasca a mers pe distanta de 0,1.60=6m, iar Ahile a strabatut distanta de 1.60=60m; Deci Ahile a ajuns si a depasit broasca dupa primele 11 secunde.

Eu incercam sa identific sursa erorii de logica care a dus la
acest "paradox" fiindca am vazut ca l-ai asociat cu metoda
demonstrarii prin reducere la absurd. Aceasta nu este o
eroare de logica, este doar o metoda reala si folositoare.

virgil a scris:Paradoxurile lui Zenon
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Paradoxurile lui Zenon sunt mai multe probleme despre care se consideră că au fost enunțate de Zenon din Elea pentru a aduce susținere doctrinei lui
Parmenide cum că „toate sunt una”, că în ciuda a ceea ce arată simțurile omului, credința în pluralitate și în schimbare este greșită, și că mișcarea este doar o iluzie.

Aceste paradoxuri sunt unele din primele exemple de folosire a metodei de demonstrație prin reducere la absurd.

Ahile și broasca țestoasă

Ahile se întrece cu o broască țestoasă, dar îi lasă acesteia 10 metri avans. Ahile este de zece ori mai rapid.
......................................
Când Ahile a făcut acel centimetru, broasca a făcut 0,1 centimetri.

Broasca câștigă cursa, fiind absolut tot timpul înainte, chiar dacă cu puțin.

Paradoxul este că într-o cursă, alergătorul mai rapid nu-l poate depăși niciodată pe cel mai lent, aflat în fața sa,
deoarece el trebuie să ajungă întâi într-un loc în care cel din față fusese deja, astfel că cel lent va fi mereu în față.

Amandoi Virgilii nu sesizati nuanta si gresiti in apreciere:

Broasca are 10 m avans.

Deci broasca va fi mereu inainte si Ahile va ajunge intotdeauna al doilea ( prin locul in care a trecut broasca testoasa) la orice timp de masurare,
chiar daca alearga de 10 ori mai repede.
(Adica la o ora, la 1min, la 1 sec , la 0.1 sec la 0.001 sec etc     la orice timp vreti, indiferent de timp, astfel ca Zenon are dreptate!

CAdi a scris:. . . . .

Broasca are 10 m avans.

Deci broasca va fi mereu inainte si Ahile va ajunge intotdeauna al doilea ( prin locul in care a trecut broasca testoasa) la orice timp de masurare,
chiar daca alearga de 10 ori mai repede.
(Adica la o ora, la 1min, la 1 sec , la 0.1 sec la 0.001 sec etc     la ce vreti voi, indiferent de timp.

Dece mereu ?
Nici tu nici Zenon(?) nu ati spus o conditie esentiala pentru
ca sa fie de inteles ce ai scris:
Linia de Sosire trebuie sa fie la max. 11 m de linia de Start
a lui Ahile. Dupa ce parcurge 11 m, Ahile întrece testoasa.
Dar cine a înghițit paradoxurile lui Nea, nu mai are nici o
opreliste. Poate înghiți orice, chiar si antichitati.

Virgil -48 ma asteptam sa nu intelegi.
Mai citeste odata paradoxul lui Zenon.
Daca nu intelegi nici atunci, iti explic.

CAdi a scris:Virgil -48 ma asteptam sa nu intelegi.
Mai citeste odata paradoxul lui Zenon.
Daca nu intelegi nici atunci, iti explic.

Mai bine fa-o acum pentru ca eu am citit varianta lui virgil.
Poate a omis ceva din ipoteza(?)

virgil a scris:Paradoxurile lui Zenon
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Paradoxurile lui Zenon sunt mai multe probleme despre care se consideră că au fost enunțate de Zenon din Elea pentru a aduce susținere doctrinei lui Parmenide cum că „toate sunt una”,
că în ciuda a ceea ce arată simțurile omului, credința în pluralitate și în schimbare este greșită, și că mișcarea este doar o iluzie.

Aceste paradoxuri sunt unele din primele exemple de folosire a metodei de demonstrație prin reducere la absurd.

Ahile și broasca țestoasă
Ahile se întrece cu o broască țestoasă, dar îi lasă acesteia 10 metri avans. Ahile este de zece ori mai rapid.

Când Ahile a făcut cei zece metri, broasca a făcut doar unul.

Când Ahile a făcut acel metru, broasca a făcut zece centimetri.

Când Ahile a făcut cei zece centimetri, broasca a făcut un centimetru.

Când Ahile a făcut acel centimetru, broasca a făcut 0,1 centimetri.

Broasca câștigă cursa, fiind absolut tot timpul înainte, chiar dacă cu puțin.

Paradoxul este că într-o cursă, alergătorul mai rapid nu-l poate depăși niciodată pe cel mai lent, aflat în fața sa,
deoarece el trebuie să ajungă întâi într-un loc în care cel din față fusese deja, astfel că cel lent va fi mereu în față.

Da, ai omis tu din ipoteza, nu esti atent!
Traducere: Broasca testoasa este totdeauna in fata lui Ahile , adica intr-un loc in care Ahile nu a ajuns inca, indiferent de timp, chiar daca Ahile alearga de 10 ori mai repede,
exact cum zice paradoxul:
Paradoxul este că într-o cursă, alergătorul mai rapid nu-l poate depăși niciodată pe cel mai lent, aflat în fața sa, deoarece el trebuie să ajungă întâi într-un loc în care cel din față fusese deja,
astfel că cel lent va fi mereu în față.
(completare- in primul moment al cursei, pe urma este ajuns si intrecut, dar paradoxul consta ca indiferent de moment, daca are avans,  cel lent ajunge intr-un loc in care cel rapid nu a ajuns inca.)


(Broasca testoasa este cu 10 m in fata . Chiar daca este mai lenta ea ajunge prima intr-un loc in care Ahile nu a ajuns-  deoarece Ahile trebuie sa parcurga mai intai cei 10m)
Daca Ahile pleca din acelasi loc de start cu broasca testoasa nu se punea problema cine a ajuns prima data intr-un loc.

CAdi a scris:

virgil a scris:Paradoxurile lui Zenon
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Paradoxurile lui Zenon sunt mai multe probleme despre care se consideră că au fost enunțate de Zenon din Elea pentru a aduce susținere doctrinei lui
Parmenide cum că „toate sunt una”, că în ciuda a ceea ce arată simțurile omului, credința în pluralitate și în schimbare este greșită, și că mișcarea este doar o iluzie.

Aceste paradoxuri sunt unele din primele exemple de folosire a metodei de demonstrație prin reducere la absurd.

Ahile și broasca țestoasă

Ahile se întrece cu o broască țestoasă, dar îi lasă acesteia 10 metri avans. Ahile este de zece ori mai rapid.
......................................
Când Ahile a făcut acel centimetru, broasca a făcut 0,1 centimetri.

Broasca câștigă cursa, fiind absolut tot timpul înainte, chiar dacă cu puțin.

Paradoxul este că într-o cursă, alergătorul mai rapid nu-l poate depăși niciodată pe cel mai lent, aflat în fața sa,
deoarece el trebuie să ajungă întâi într-un loc în care cel din față fusese deja, astfel că cel lent va fi mereu în față.

Amandoi Virgilii nu sesizati nuanta si gresiti in apreciere:

Broasca are 10 m avans.

Deci broasca va fi mereu inainte si Ahile va ajunge intotdeauna al doilea ( prin locul in care a trecut broasca testoasa) la orice timp de masurare,
chiar daca alearga de 10 ori mai repede.
(Adica la o ora, la 1min, la 1 sec , la 0.1 sec la 0.001 sec etc     la orice timp vreti, indiferent de timp, astfel ca Zenon are dreptate!

Cred ca glumesti CAdi, de aceia se cheama paradox, pentru ca pare o anliza logica, dar nu este reala.
Exemplu; Daca consideram ca broasca merge cu viteza Vb=0,1 m/s, iar Ahile cu Va=1m/s, vedem ca intr-un minut broasca a mers pe distanta de; Sb= 0,1 m/s X 60 s=6m, iar Ahile a strabatut distanta de Sa=1 m/s X 60 s=60 m; Deci Ahile a ajuns si a depasit broasca dupa primele 12 secunde.
In 12 secunde broasca a mers; Sb= 0,1 m/s X12 s =1,2 m;
iar Ahile a mers; Sa = 1 m/s X 12 s = 12 m;
Daca  la spatiul parcurs de broasca adaugam avansul de 10 m, inseamna ca broasca se afla la 11,2 m fata de linia de start, iar Ahile se afla la 12 m fata de linia de start.

Nu glumesc deloc.
Imi pare rau ca nu intelegi.
Asta este , citeste de mai multe ori paradoxul lui Zenon.
E vorba de cine trece primul printr-un loc daca are avans, nu de cine castiga cursa.
Eu daca am 100m avans fata de Usain Bolt ajung primul la 101 m chiar daca Usain Bolt alearga de 10 ori mai rapid decat mine.
Sau si mai apropiat de paradox:
Eu daca am 10 m avans fata de Usain Bolt ajung primul la 10m si 1mm chiar daca Usain Bolt are viteza de 10m/s si eu o am de 1m/s adica de 10 ori mai mica.

CAdi a scris:Nu glumesc deloc.
Imi pare rau ca nu intelegi.
Asta este , citeste de mai multe ori paradoxul lui Zenon.
E vorba de cine trece primul printr-un loc daca are avans, nu de cine castiga cursa.
Eu daca am 100m avans fata de Usain Bolt ajung primul la 101 m chiar daca Usain Bolt alearga de 10 ori mai rapid decat mine.
Sau si mai apropiat de paradox:
Eu daca am 10 m avans fata de Usain Bolt ajung primul la 10m si 1mm chiar daca Usain Bolt are viteza de 10m/s  si eu o am de 1m/s adica de 10 ori mai mica.

Nu asta spune paradoxul, ci ca Ahile va fi intotdeauna in urma broastei, ceia ce nu este adevarat, desi conform analizei lui Zenon asa ar trebui sa rezulte.

Ba asta spune paradoxul. Zenon nu este dus cu pluta cand a enuntat paradoxul, a fixat conditiile:

Ahile și broasca țestoasă
Ipoteza:Ahile se întrece cu o broască țestoasă, dar îi lasă acesteia 10 metri avans. Ahile este de zece ori mai rapid.
Si da niste exemple...
Concluzia:Paradoxul este că într-o cursă, alergătorul mai rapid nu-l poate depăși niciodată pe cel mai lent, aflat în fața sa,
deoarece el trebuie să ajungă întâi într-un loc în care cel din față fusese deja, astfel că cel lent va fi mereu în față.

Exemplul meu :
Eu daca am 10 m avans fata de Usain Bolt ajung primul la 10m si 1mm chiar daca Usain Bolt are viteza de 10m/s  si eu o am de 1m/s
adica de 10 ori mai mica.

CAdi a scris:. . . . .
Concluzia:Paradoxul este că într-o cursă, alergătorul mai rapid nu-l poate depăși niciodată pe cel mai lent, aflat în fața sa,
deoarece el trebuie să ajungă întâi într-un loc în care cel din față fusese deja, astfel că cel lent va fi mereu în față.

Din ce stiu eu, asta nu este adevarat. In orice cursa, concurentul
din coada il poate intrece pe cel din frunte.
Este ceva care imi scapa, cum gandesti tu de sustii asa ceva ?

Exemplul meu :
Eu daca am 10 m avans fata de Usain Bolt ajung primul la 10m si 1mm chiar daca Usain Bolt are viteza de 10m/s  si eu o am de 1m/s adica de 10 ori mai mica.

Avantajul tau se mentine numai pana la 11 m de la linia de start a lui
U.B. Pe urma el te intrece. Eu gandesc simplu si normal. Ce anume
intervine de nu ne intelegem sau nu pot eu sa pricep ?
Ca sa existe un paradox, trebuie sa existe o gandire
torsionata sau sa accepti aprioric ca este un paradox ?

Ce nu intelegi ?
E foarte simpu : este o portiune de 10 m de asfalt si apoi aratura.
In conditiile paradoxului, adica daca eu am 10m avans si viteza de 1m/s  , eu sunt primul pe aratura chiar daca Usain Bolt are
viteza de 10 ori mai mare, adica 10m/s.
Asta spune si paradoxul lui Zenon :

,,Paradoxul este că într-o cursă, alergătorul mai rapid nu-l poate depăși niciodată pe cel mai lent, aflat în fața sa,
deoarece el trebuie să ajungă întâi într-un loc în care cel din față fusese deja, astfel că cel lent va fi mereu în față."

Eu ajung primul pe aratura chiar daca sunt mai lent, Usain Bolt dupa mine.Eu in timpul acelei secunde am parcurs 1m de aratura in timp ce el este la marginea asfaltului
Eu fiind in fata am ajuns deja pe aratura el ajunge dupa mine, exact cum zice paradoxul si ti-am pus in evidenta cu negru in paradox.
Sper ca acum ai inteles ca nu mai repet.

Una din definitiile paradoxului:

*paradóx n., pl. e (vgr. pará-doxon, d. pará, alăturea, și dóxa, părere. V. doxă). Lucru care pare absurd, dar e adevărat.

CAdi a scris:Ce nu intelegi ?
E foarte simpu : este o portiune de 10 m de asfalt si apoi aratura.
In conditiile paradoxului, adica daca eu am 10m avans si viteza de 1m/s  , eu sunt primul pe aratura chiar daca Usain Bolt are
viteza de 10 ori mai mare, adica 10m/s.
Asta spune si paradoxul lui Zenon :

,,Paradoxul este că într-o cursă, alergătorul mai rapid nu-l poate depăși niciodată pe cel mai lent, aflat în fața sa,
deoarece el trebuie să ajungă întâi într-un loc în care cel din față fusese deja, astfel că cel lent va fi mereu în față.". . . .

Nu mai repeta ce ai spus deja. Daca nu citesti ce scriu eu,
chiar ca degeaba repeti. Asa ca o lasam cum a cazut ! Eu
m-am lamurit cum e cu paradoxurile, in primul rand cel al
timpului. Sunt o superstitie.

De acord total cu antevorbitorii. La fel e si in stiinta, daca o iei pe aratura.

Este  vorba de o analiza secventiala a miscarii celor doi, ca si cum doua tramvaie aflate pe aceiasi linie incearca sa se intreaca, dar niciodata cel din spate nu-l va depasi pe cel din fata. De fapt nu este o intrecere, ci o analiza a miscarilor in niste conditii impuse ce elimina din start intrecerea.
Este mai degraba vorba despre imposibilitatea intalnirii la un punct fix a celor doi participanti la acest experiment. Asta in nici un caz nu este o cursa, sau o intrecere, asa cum eronat este expus paradoxul.
,,Paradoxul este că într-o cursă, alergătorul mai rapid nu-l poate depăși niciodată pe cel mai lent, aflat în fața sa, deoarece el trebuie să ajungă întâi într-un loc în care cel din față fusese deja, astfel că cel lent va fi mereu în față.".

virgil a scris:,,Paradoxul este că într-o cursă, alergătorul mai rapid nu-l poate depăși niciodată pe cel mai lent, aflat în fața sa, deoarece el trebuie să ajungă întâi într-un loc în care cel din față fusese deja, astfel că cel lent va fi mereu în față.".

Singurul paradox pe care il observ aici este ca oameni cu ceva doxa,
considera adevarat textul de mai sus. Cuvintele "niciodata si mereu"
nu-si au locul acolo.
Eu vad clar ca este o eroare daca nu fixezi o linie de SOSIRE pentru
cei doi, pana la care cel mai lent se poate mentine in fata. Iar
despre asta nu se spune nimic. Deci este o problema pentru copii,
incompleta. Dar poate pe vremea lui Zenon intra in categoria
"probleme distractive" pentru adulti.

virgil_48 a scris:

virgil a scris:,,Paradoxul este că într-o cursă, alergătorul mai rapid nu-l poate depăși niciodată pe cel mai lent, aflat în fața sa, deoarece el trebuie să ajungă întâi într-un loc în care cel din față fusese deja, astfel că cel lent va fi mereu în față.".

Singurul paradox pe care il observ aici este ca oameni cu ceva doxa,
considera adevarat textul de mai sus. Cuvintele "niciodata si mereu"
nu-si au locul acolo.
Eu vad clar ca este o eroare daca nu fixezi o linie de SOSIRE pentru
cei doi, pana la care cel mai lent se poate mentine in fata. Iar
despre asta nu se spune nimic. Deci este o problema pentru copii,
incompleta. Dar poate pe vremea lui Zenon intra in categoria
"probleme distractive" pentru adulti.  

Ce este cu albastru, nu am afirmat eu, ci asa suna paradoxul.
Eu am spus; "Este vorba de o analiza secventiala a miscarii celor doi, ca si cum doua tramvaie aflate pe aceiasi linie incearca sa se intreaca, dar niciodata cel din spate nu-l va depasi pe cel din fata. De fapt nu este o intrecere, ci o analiza a miscarilor in niste conditii impuse ce elimina din start intrecerea.
Este mai degraba vorba despre imposibilitatea intalnirii la un punct fix a celor doi participanti la acest experiment. Asta in nici un caz nu este o cursa, sau o intrecere, asa cum eronat este expus paradoxul."

Zenon este un erudit , un filozof.
Eu gasesc ca acest paradox este foarte bine formulat daca nici pana acum nu s-a inteles!


Dau  2 exemple:

Paradoxal Mihai Viteazu a castigat cu o oaste de 15.000 de oameni lupta in dauna lui Sinan Pasa care avea 200.000 de oameni.
Si Istoria ne spune in ce conditii.

Tot asa paradoxal  grecii cu numai 360 de corabii au castigat lupta cu Xerxes regele persilor la Salamina , persii avand 1200 de corabii!
Si istoria spune in ce conditii.

Tot asa si aici paradoxul este ca broasca testoasa care desi este mai lenta castiga intrecerea cu Ahile si Zenon ne spune in ce conditii
(Broasca testoasa are un avans de 10 m , avans hotarator chiar daca Ahile alearga de 10 ori mai repede)
Explicatia este (si aici este schepsisul)  alergătorul mai rapid nu-l poate depăși niciodată pe cel mai lent, aflat în fața sa,
deoarece el ajunge într-un loc  în care cel din față fusese deja, astfel că cel lent va fi mereu în față."

Adica broasca testoasa a calcat prima data aratura nu Ahile ! Ahile de pe sosea trece prin acel loc dupa ce a trecut broasca testoasa,
nu mai conteaza ca pe urma o depaseste...

Intr-o competitie ( intrecere) ambii jucatori au sanse egale de la inceput. In acest experiment nu exista sanse egale, deci nu este o intrecere.

In asta consta paradoxul Virgil.
Ai zice ca Ahile care alearga de 10 ori mai repede
ajunge inaintea broastei testoase chiar daca are 10m
avans.

Insa tinand  cont ca Zenon este filozof stoic, poti sa gandesti si altfel acest paradox:
Ahile și broasca țestoasă
Ahile se întrece cu o broască țestoasă, dar îi lasă acesteia 10 metri avans. Ahile este de zece ori mai rapid.

Când Ahile a făcut cei zece metri, broasca a făcut doar unul.

Când Ahile a făcut acel metru, broasca a făcut zece centimetri.

Când Ahile a făcut cei zece centimetri, broasca a făcut un centimetru.

Când Ahile a făcut acel centimetru, broasca a făcut 0,1 centimetri.

Broasca câștigă cursa, fiind absolut tot timpul înainte, chiar dacă cu puțin.

Paradoxul este că într-o cursă, alergătorul mai rapid nu-l poate depăși niciodată pe cel mai lent, aflat în fața sa, deoarece el trebuie să ajungă întâi într-un loc în care cel din față fusese deja, astfel că cel lent va fi mereu în față.

Daca iei in calcul strict enuntul paradoxului :
Broasca testoasa are 10m in fata lui Ahile iar Ahile
este de zece ori mai rapid decat broasca testoasa,
atunci enuntul paradoxului este pe de-a intregul
adevarat pentru ca Ahile nu mai pastreaza o viteza constanta
ci este de 10 ori in urma broastei testoase, parcurgand aceeasi
lungime  pe care o parcurge broasca testoasa initial ,exact cum zice textul:

Când Ahile a făcut cei zece metri, broasca a făcut doar unul.

Când Ahile a făcut acel metru, broasca a făcut zece centimetri.

Când Ahile a făcut cei zece centimetri, broasca a făcut un centimetru.

Când Ahile a făcut acel centimetru, broasca a făcut 0,1 centimetri.

Broasca câștigă cursa, fiind absolut tot timpul înainte, chiar dacă cu puțin.

Paradoxul este că într-o cursă, alergătorul mai rapid nu-l poate depăși niciodată pe cel mai lent, aflat în fața sa, deoarece el trebuie să ajungă întâi într-un loc în care cel din față fusese deja, astfel că cel lent va fi mereu în față.

Depinde ce varianta preferati
Cred ca ultima varianta este totusi ce a gandit Zenon,
ca sa creeze un paradox filozofic pe parte de logica.

Nu-i un paradox ci este o deductie logica.

Atunci de ce l-a intitulat Zenon paradox ?

CAdi a scris:Atunci de ce l-a intitulat Zenon paradox ?

Nu poti sti daca cuvantul paradox avea aceeasi semnificatie
pe vremea lui Zenon, sau daca traducerea este fidela.
In conditiile acelea, cred ca mintile active isi cautau un
debuseu in jocurile de cuvinte si de idei.
Poate erau mai ageri si mai receptivi ca noi. Minti cu mai
putine sabloane si bariere.
Noi ne-am obisnuit sa judecam cu capetele altora.

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:Atunci de ce l-a intitulat Zenon paradox ?

Nu poti sti daca cuvantul paradox avea aceeasi semnificatie
pe vremea lui Zenon, sau daca traducerea este fidela.
In conditiile acelea, cred ca mintile active isi cautau un
debuseu in jocurile de cuvinte si de idei.
Poate erau mai ageri si mai receptivi ca noi. Minti cu mai
putine sabloane si bariere.
Noi ne-am obisnuit sa judecam cu capetele altora.

Inchipuie-ti doua pistoane care se misca intr-un cilindru, in care primul are viteza de deplasare de 10 ori mai mica decat al doilea. Totdeauna la cap de cursa pistonul al doilea are o intarziere de plecare de 10 cm. Acest mecanism poate fi realizat experimental pentru demonstratie. La capatul de sfarsit de cursa se poate observa intarzierea pistonului mai rapid, fata de primul piston lent. Care este paradoxul din moment ce avem un mecanism?

Daca nu ne-ar fi dat Zenon solutia, nu ar fi fost un paradox?
(Toata lumea se gandeste la viteza lui Ahile, nu la ce se scrie mot a mot in text:
,,Ahile se întrece cu o broască țestoasă, dar îi lasă acesteia 10 metri avans. Ahile este de zece ori mai rapid")

Explicatie:
broasca testoasa nu merge cu viteza de 1m/s si Ahile cu 10m/s , broasca testoasa  merge cu viteza ei, m-ai face si o pauza, sa-si traga respiratia ,
Ahile e conditionat , trebuie sa faca o pauza si el!  

*paradóx n., pl. e (vgr. pará-doxon, d. pará, alăturea, și dóxa, părere. V. doxă). Lucru care pare absurd, dar e adevărat.

PARADÓX ~uri n. 1) Opinie sau lucru care vine în contradicție cu adevărul general acceptat. 2) Raționament aparent just care duce la concluzii contradictorii, ce nu pot fi considerate nici adevărate, nici false;

Paradoxul lui Zenon: Paradoxul este că într-o cursă, alergătorul mai rapid nu-l poate depăși niciodată pe cel mai lent, aflat în fața sa,
deoarece el trebuie să ajungă întâi într-un loc în care cel din față fusese deja, astfel că cel lent va fi mereu în față.

Cel putin din ultima definitie a paradoxului, mi se pare ca si concluziile noastre au fost contradictorii...