Intrebare.

Scris de **virgil** Vin 08 Feb 2019, 13:38

Rezumarea primului mesaj :

Unul din colegii nostri de forum, nu-mi mai amintesc cine (parca Eugen), spre rusinea mea, a atasat mai de mult un clip video in care a reprodus experienta aceia cu in triunghi din poleala peste care era un fir la o oarecare distanta de poleala, care fiind cuplat ca un trafo de inalta tensiune de la un TV, se inalta liber de la pamant. Acelasi lucru s-a intamplat si dupa ce a schimbat polaritatea. Daca stie cineva unde este postat ca as vrea sa-l mai vad. Acest experiment a fost postat si pe Youtube de alti internauti dar acum nu-l gasesc.

Scris de **virgil** Dum 10 Feb 2019, 15:25

scanteitudorel a scris:Si ca sa inchei subiectul cu schiorii , diferenta de poatential electrica si intensitatea curentului electric , uite cum schiorul meu blocheaza toti schiorii vostri , indiferent de numarul lor.

Pe principiul acesta functioneaza sigurantele fuzibile. Cand amperajul depaseste posibilitatile de deplasare prin fuzibil, acesta datorita efectului termic se arde.

Scris de **scanteitudorel** Dum 10 Feb 2019, 16:24

virgil a scris:
scanteitudorel a scris:Si ca sa inchei subiectul cu schiorii , diferenta de poatential electrica si intensitatea curentului electric , uite cum schiorul meu blocheaza toti schiorii vostri , indiferent de numarul lor.
Pe principiul acesta functioneaza sigurantele fuzibile. Cand amperajul depaseste posibilitatile de deplasare prin fuzibil, acesta datorita efectului termic se arde.

Ce scrii tu , este cu totul si cu totul alta problema . Prin desenul meu am vrut sa demonstrez valabilitatea vorbelor mele . Nu ai diferenta de potential nu ai nici curent electric. Principiul vaselor comunicante.

Scris de **virgil_48** Lun 11 Feb 2019, 08:07

virgil a scris:Intrebarile acestea se datoreaza explicarii incomplete a modului cum functioneaza un atom. Cel mai simplu este atomul de hidrogen dupa cum se stie are o anumita stare energetica fundamentala in care electronul si protonul formeaza impreua un sistem armonic oscilant, in care mediul comun adica campul electromagnetic asigura legatura elastica. Daca analizam un atom de heliu vedem ca are 2 protoni si doi electroni, ca si cum ar fi doi atomi de hidrogen aflati pe stari energetice diferite. Prezenta celor doi neutroni asigura legatura dintre cei doi protoni, insa fiecare proton impreuna cu electronul sau formeaza un oscilator distinct, iar impreuna formeaza atomul care luat in intregul lui este un alt oscilator. . . . .

Virgil, sunt cunoscute toate datele "orbitarii" unui electron
in jurul protonului ? Masele, raza, viteza, elementele care
determina orbitarea corpurilor. Adica se poate aplica Legea
lui Newton orbitarii din microcosmos ? Macar de curiozitate.
Presupun ca a raspuns cineva la aceasta intrebare.

Scris de **curiosul** Lun 11 Feb 2019, 09:03

virgil_48 a scris:
virgil a scris:Intrebarile acestea se datoreaza explicarii incomplete a modului cum functioneaza un atom.
Virgil, sunt cunoscute toate datele "orbitarii" unui electron
in jurul protonului ?

Cel mai probabil tot "bazat" pe o deficiență de înțelegere, studiu concret și informare/documentare solidă asupra acestor aspecte, subscriu celor menționate de virgil_48.
În altă ordine de idei aș întreba chiar care sunt aspectele observaționale concrete, directe, care duc la structura naturii pe acest "model atomic"?
Nu vreau să fiu "cârcotaș" și să se înțeleagă doar faptul că am o tendință nejustificată de a contrazice, ci efectiv înclin în mod obiectiv să cred că anumite aspecte ale structurii și funcționării naturii, prin modul în care sunt susținute de știință, sunt pur și simplu incomplete pentru a se putea înțelege clar fenomenologia.

Pe de altă parte, tot citesc pe internet părerea oamenilor de știință care folosesc expresii de genul "particula purtătoare a forței ...X".
Adică, eu ca cititor, ca elev, ce să înțeleg, că particula aia produce forța, că ceea ce se înțelege prin manifestare și comportament fizic al corpurilor la nivel de forță se datorează unei "particule purtătoare de forță"?

Vă rog mult să înțelegeți că nu-mi spun părerea dirijat de o nevoie nejustificată de a contrazice, ci doar de faptul că mi se pare foarte incomplet modelul cauzalității "dinamici" naturii, în anumite cazuri, prin modul în care oamenii de știință explică lucrurile.
Ce ce face ca, fie eu să fiu cel care nu reușește să înțeleagă clar ce spun oamenii de știință, fie oamenii de știință nu știu să explice lucrurile într-o manieră inteligibilă.
Dar asta vorbește și de incompetența lor în explicarea clară a fenomenelor naturii, nu numai de incompetența mea "intelectuală", ca elev, în a percepe lucrurile în mod clar.

Dar până la urmă, și repet, s-ar putea să fie vorba doar despre o deficiență evidentă de studiu, înțelegere și informații pe care le am, care sunt concret dovezile directe ale structurii și organizării naturii pe un "model atomic"?

Trebuie clar, în mod evident, să clarificăm un lucru și pe care îmi amintesc că l-am mai menționat în alte discuții din alte subiecte.

Faptul că teoria construită pentru descrierea "lumii nevăzute, nepercepute direct" nu contrazice absolut deloc comportamentul "lumii văzute, percepute" în mod direct, nu este o dovadă clară și evidentă a faptului că natura are exact acea structură și acel model rațional de cauzalitate descris de teorie.

Chiar dacă teoria se potrivește în cele mai mici detalii, atât timp cât nu percepi direct "structura și comportamentul intim" al naturii, aceasta nu poate fi o dovadă clară a legăturii intrinseci dintre modul în care teoria descrie structura și comportamentul naturii și comportamentul efectiv-intrinsec-absolut al naturii.

Revenind, pe ce "dovezi" clare, directe la nivel observațional, se bazează teoria care "explică" comportamentul intim al naturii, în afara faptului că se observă "sincronizarea" teoriei cu aspectele observaționale, cel puțin în ceea ce privește modelul atomic al structurii naturii?

Scris de **virgil** Lun 11 Feb 2019, 09:20

virgil_48 a scris:
virgil a scris:Intrebarile acestea se datoreaza explicarii incomplete a modului cum functioneaza un atom. Cel mai simplu este atomul de hidrogen dupa cum se stie are o anumita stare energetica fundamentala in care electronul si protonul formeaza impreua un sistem armonic oscilant, in care mediul comun adica campul electromagnetic asigura legatura elastica. Daca analizam un atom de heliu vedem ca are 2 protoni si doi electroni, ca si cum ar fi doi atomi de hidrogen aflati pe stari energetice diferite. Prezenta celor doi neutroni asigura legatura dintre cei doi protoni, insa fiecare proton impreuna cu electronul sau formeaza un oscilator distinct, iar impreuna formeaza atomul care luat in intregul lui este un alt oscilator. . . . .
Virgil, sunt cunoscute toate datele "orbitarii" unui electron
in jurul protonului ? Masele, raza, viteza, elementele care
determina orbitarea corpurilor. Adica se poate aplica Legea
lui Newton orbitarii din microcosmos ? Macar de curiozitate.
Presupun ca a raspuns cineva la aceasta intrebare.

Aceste date in cea mai mare parte sunt luate din cartile de fizica atomica.

Cat priveste daca se poate aplica legea lui Newton la nivel atomic, desigur consider ca se poate dar ar complica lucrurile. Din moment ce sarcina electrica este un atribut al particulelor, si masa este un alt atribut, inseamna ca intre acestea exista o legatura directa. In lucrarea mea, am facut acest lucru doar ca o asemanare, pentru a putea cuantifica sistemele macrocosmice. Cine este interesat pot sa-i trimit lucrarea pe Mesinger.

Scris de **scanteitudorel** Lun 11 Feb 2019, 10:14

virgil_48 a scris: Adica se poate aplica Legea
lui Newton orbitarii din microcosmos ? Macar de curiozitate.

Niciodata . Legile mecanici cuantice se aplica corpurilor care se pot deplasa pana la viteza maxima a luminii , iar legile din mecanica clasica ,( Newtoniana ) , se aplica doar acelor corpuri care nu depasesc 0,1 % din viteza luminii .

Scris de **curiosul** Lun 11 Feb 2019, 10:57

Ca să fiu mai clar, sau altfel spus, să limitez interpetarea lucrurilor, vă expun un alt aspect.

În afara fatului că acel comportament de undă al "materiei" este pur și simplu o "intepretare" a experimentelor efectuate, ce altă "dovadă" avem că o anumită particulă se comportă (și) ca undă?

Dar clar și la obiect, vă rog, nu diversiune și interpretarea obiectivă a lucrurilor prin "învăluire"!

Scris de **virgil_48** Lun 11 Feb 2019, 12:08

virgil a scris:. . . . .

Cat priveste daca se poate aplica legea lui Newton la nivel atomic, desigur consider ca se poate dar ar complica lucrurile. Din moment ce sarcina electrica este un atribut al particulelor, si masa este un alt atribut, inseamna ca intre acestea exista o legatura directa. In lucrarea mea, am facut acest lucru doar ca o asemanare, pentru a putea cuantifica sistemele macrocosmice. Cine este interesat pot sa-i trimit lucrarea pe Mesinger.

Daca mi-ai trimite lucrarea, nu mi-ar folosi, motivul il stii.
Dar tu, ai cunostintele necesare sa poti incerca transpunerea
Legii lui Newton in microcosmos ? Poate ca si fortele de acolo
sunt o consecinta a gravitatiei, cu toata îndârjirea cu care sunt
sustinute diferentele de acolo fata de macrocosmos. (Forte
mari, forte mici si alte fantezii)
Pentru cineva care abordeaza cu bunavointa aceasta incercare,
ar putea fi interesant, iar de tine ma si mir ca nu ai verificat.
Fiindca tu sustii transmiterea unor caracteristici si constante
din microcosmos in macrocosmos. Si inca ceva care iti atrag
atentia, pentru cazul ca ai fi dispus sa-ti bati capul.
Masa nucleului atomului de hidrogen, nu contine si alta masa?
Eventual un neutron? Deci M din formula lui Neuton ar fi mai
mare decat masa unui proton?
Daca te intereseaza, mai discutam.
P.s Paradigma mea, asa de empirica cum este, vede toate
interactiunile la distanta ca fiind produse de FOIP, ca impingeri.
Deci au sanse de unificare. Din acest punct de vedere, sprijina
ideile tale.

Scris de **virgil** Lun 11 Feb 2019, 13:25

virgil_48 a scris:
virgil a scris:. . . . .

Cat priveste daca se poate aplica legea lui Newton la nivel atomic, desigur consider ca se poate dar ar complica lucrurile. Din moment ce sarcina electrica este un atribut al particulelor, si masa este un alt atribut, inseamna ca intre acestea exista o legatura directa. In lucrarea mea, am facut acest lucru doar ca o asemanare, pentru a putea cuantifica sistemele macrocosmice. Cine este interesat pot sa-i trimit lucrarea pe Mesinger.
Daca mi-ai trimite lucrarea, nu mi-ar folosi, motivul il stii.
Dar tu, ai cunostintele necesare sa poti incerca transpunerea
Legii lui Newton in microcosmos ? Poate ca si fortele de acolo
sunt o consecinta a gravitatiei, cu toata îndârjirea cu care sunt
sustinute diferentele de acolo fata de macrocosmos. (Forte
mari, forte mici si alte fantezii)
Pentru cineva care abordeaza cu bunavointa aceasta incercare,
ar putea fi interesant, iar de tine ma si mir ca nu ai verificat.
Fiindca tu sustii transmiterea unor caracteristici si constante
din microcosmos in macrocosmos. Si inca ceva care iti atrag
atentia, pentru cazul ca ai fi dispus sa-ti bati capul.
Masa nucleului atomului de hidrogen, nu contine si alta masa?
Eventual un neutron? Deci M din formula lui Neuton ar fi mai
mare decat masa unui proton?
Daca te intereseaza, mai discutam.
P.s Paradigma mea, asa de empirica cum este, vede toate
interactiunile la distanta ca fiind produse de FOIP, ca impingeri.
Deci au sanse de unificare. Din acest punct de vedere, sprijina
ideile tale.

Masa neutronului nu participa la atractia electronilor, ci numai la atractia protonilor care in lipsa neutronilor s-ar dispersa.
Nu orice masa este folosita pentru formarea unui sistem micro sau macrocosmic, ci numai masa care produce campul adecvat.
Masele din jurul nostru nu sunt producatoare de camp gravitational, desi poseda acest camp prin influienta, asa cum o bobita de soc neutra in apropierea unui camp electric se incarca cu electricitate.
Daca mantaua pamantului ar fi sursa directa de camp gravitational, atunci cand am cobora in mine adanci sau in abisuri, greutatea noastra ar scade. De exemplu la ecuator raza pamantului este mai grele iar acest lucru ar insemna ca masele cantarite la ecuator sa fie mai mari decat la pol unde turtirea pamantului este pronuntata. In realitate masele cantarite la pol sunt mai grele decat la ecuator. Deci mantaua pamantului nu este o sursa directa de camp gravitational ci doar o sursa de camp indus. Acest lucru este trecut cu vederea in fizica.

Scris de **virgil_48** Lun 11 Feb 2019, 17:15

virgil a scris:. . . . .
Masa neutronului nu participa la atractia electronilor, ci numai la atractia protonilor care in lipsa neutronilor s-ar dispersa.
Nu orice masa este folosita pentru formarea unui sistem micro sau macrocosmic, ci numai masa care produce campul adecvat.
Masele din jurul nostru nu sunt producatoare de camp gravitational, desi poseda acest camp prin influienta, asa cum o bobita de soc neutra in apropierea unui camp electric se incarca cu electricitate.
Daca mantaua pamantului ar fi sursa directa de camp gravitational, atunci cand am cobora in mine adanci sau in abisuri, greutatea noastra ar scade. De exemplu la ecuator raza pamantului este mai grele iar acest lucru ar insemna ca masele cantarite la ecuator sa fie mai mari decat la pol unde turtirea pamantului este pronuntata. In realitate masele cantarite la pol sunt mai grele decat la ecuator. Deci mantaua pamantului nu este o sursa directa de camp gravitational ci doar o sursa de camp indus. Acest lucru este trecut cu vederea in fizica.

Toate aceste amanununte din paradima actuala, te impidica sa
verifici o idee simpla ? Ce este masa centrala, protonul+neutronul
au masa x, electronul care orbiteaza are masa y, trebuie sa stii raza
la care orbiteaza electronul si sa folosesti formula lui Newton.
Inteleg ca tuturor considerentelor mentionate in citat, le acorzi o
mare incredere. Deoarece vad
ca ai elaborat singur o multime de idei, tabele si grafice complicate,
ce te impiedica sa verifici un lucru simplu ? Viteza de rotatie a
electronului, corespunde cu viteza ce ar rezulta pentru orbitare din
formula aceea ? Sau nu este cunoscuta ? Sau este dedusa chiar
cu formula lui Newton ?
Arata-mi ca gresesc, daca nu este deranjul prea mare !

Scris de negativ Lun 11 Feb 2019, 17:40

De ce ar avea particulele o "masa centrala" ? Poate electronul nu e alcatuit asa cum credem si nu se roteste... Nu si-a pus nimeni problema asta.

Scris de **scanteitudorel** Lun 11 Feb 2019, 17:43

negativ a scris:
De ce ar avea particulele o "masa centrala" ? Poate electronul nu e alcatuit asa cum credem si nu se roteste... Nu si-a pus nimeni problema asta.

In jurul nucleului sau in jurul propriei axe ?

Scris de negativ Lun 11 Feb 2019, 17:57

Deloc

Scris de **virgil_48** Lun 11 Feb 2019, 18:32

negativ a scris:
De ce ar avea particulele o "masa centrala" ? Poate electronul nu e alcatuit asa cum credem si nu se roteste... Nu si-a pus nimeni problema asta.

Ba da. Am vazut si parerea unui om de stiinta care avea o cu
totul alta imagine cu privire la atom. Si care mi s-a parut destul
de verosimila. Dar asta trebuie sa ne impiedice sa "cercetam" ?
Este posibil ca manifestari ale naturii pe care nici nu le concepem
acum, sa poata fi exprimate in formulele si tiparele existente,
si sa dea rezultate experimentale corecte.
Pentru mine electrotehnica intreaga este un astfel de exemplu.
Adica este o mecanica deghizata. Asa ca, dece sa nu fie formula
lui Newton valabila si in microcosmos?

Scris de **virgil** Lun 11 Feb 2019, 18:49

negativ a scris:Deloc

Nimeni nu poate spune exact ce face electronul, dar;
privind in camera cu ceata miscarea electronilor in campul magnetic perpendicular pe directia de miscare, vedem clar ca traiectoria este o curba inchisa sau o spirala, in functie de uniformitatea campului magnetic.
daca privim acceleratoarele de particule ciclotroanele vedem ca si acestea au forme circulare. Se ştie că asupra unui electron cu sarcină electrică e, care se mişcă cu viteza v, într-un câmp magnetic cu inducţia magnetică B, acţionează o forţă, denumită forţă Lorentz:
F= e [v B] =m.v^2/R ;
privind aceste aspecte, si tinand cond ca atat electronul cat si protonul, chiar si neutronul au moment magnetic propriu, chiar ignorand legea lui Coulomb F=Z.q^2/4pi .eps.R^2; tot sunt inclinat sa cred ca electronul oscileaza in jurul nucleului pe traiectorii eliptice sau circulare la care se adauga si alte miscari de corectie relativiste, ceia ce face ca electronii sa descrie niste rozete in timp. Intrebare. - Pagina 3 2akfk7r

Scris de **scanteitudorel** Mar 12 Feb 2019, 05:43

negativ a scris:Deloc

Cam greu de acceptat . Electron decedat , poate .

Scris de negativ Mar 12 Feb 2019, 06:48

Pentru Virgil : La felul în care concep atomul, chiar în varianta statica se manifesta dupa cele descrise de fizica clasica. Si are mai mult sens decât modelul functional pe care mi-l propusesem initial. Acum mi-a venit ideea, când ai spus de "norul electronic". Se potriveste si cu matematica adaugata pâna acum si cu schemele logice de functionare, între care pâna acum nu gasisem o logica de cuplare. Multumesc domnilor ! (Chiar daca pe moment nu întelegeti cum ati ajutat)

Scris de **virgil** Mar 12 Feb 2019, 18:03

virgil_48 a scris:
virgil a scris:. . . . .
Masa neutronului nu participa la atractia electronilor, ci numai la atractia protonilor care in lipsa neutronilor s-ar dispersa.
Nu orice masa este folosita pentru formarea unui sistem micro sau macrocosmic, ci numai masa care produce campul adecvat.
Masele din jurul nostru nu sunt producatoare de camp gravitational, desi poseda acest camp prin influienta, asa cum o bobita de soc neutra in apropierea unui camp electric se incarca cu electricitate.
Daca mantaua pamantului ar fi sursa directa de camp gravitational, atunci cand am cobora in mine adanci sau in abisuri, greutatea noastra ar scade. De exemplu la ecuator raza pamantului este mai grele iar acest lucru ar insemna ca masele cantarite la ecuator sa fie mai mari decat la pol unde turtirea pamantului este pronuntata. In realitate masele cantarite la pol sunt mai grele decat la ecuator. Deci mantaua pamantului nu este o sursa directa de camp gravitational ci doar o sursa de camp indus. Acest lucru este trecut cu vederea in fizica.
Toate aceste amanununte din paradima actuala, te impidica sa
verifici o idee simpla ? Ce este masa centrala, protonul+neutronul
au masa x, electronul care orbiteaza are masa y, trebuie sa stii raza
la care orbiteaza electronul si sa folosesti formula lui Newton.
Inteleg ca tuturor considerentelor mentionate in citat, le acorzi o
mare incredere. Deoarece vad
ca ai elaborat singur o multime de idei, tabele si grafice complicate,
ce te impiedica sa verifici un lucru simplu ? Viteza de rotatie a
electronului, corespunde cu viteza ce ar rezulta pentru orbitare din
formula aceea ? Sau nu este cunoscuta ? Sau este dedusa chiar
cu formula lui Newton ?
Arata-mi ca gresesc, daca nu este deranjul prea mare !

Scris de **virgil** Mar 12 Feb 2019, 18:14

Scris de **scanteitudorel** Mar 12 Feb 2019, 18:19

virgil a scris:

Deci asa ai determinat numarul maxim de elemente chimice ? Din calcule iti rezulta 137 . Si dupa 137 ce rezultat ai ?

Scris de **virgil** Mar 12 Feb 2019, 19:00

scanteitudorel a scris:

Deci asa ai determinat numarul maxim de elemente chimice ? Din calcule iti rezulta 137 . Si dupa 137 ce rezultat ai ?

Rezulta din calcul teoretic ca ar putea exista 137 de elemente chimice. Este un numar teoretic, o limita superioara care nu poate fi depasita deoarece electronii ar capata viteza luminii si ar avea masa teoretic infinita.
In realitate stiti foarte bine caultimele elemente descoperite sunt ;
"Simbolul chimic cu numărul 117 a fost inclus în tabelul Mendeleev sub denumirea de Tennesseen, ceea ce denotă o recunoaştere a cercetărilor efectuate de specialiştii în cercetarea elementelor super-grele de la Laboratorul Naţional Oak Ridge din Tennessee, din SUA, iar cel de-al 118-lea element este Oganessiin, descoperit de cercetătorul Iuri Oganessian, academician în cadrul Academiei de Ştiinţe din Federaţia Rusă, care a contribuit enorm în descoperirea şi cercetarea chimică a acestui simbol chimic."

Scris de **scanteitudorel** Mar 12 Feb 2019, 22:00

virgil a scris: Rezulta din calcul teoretic ca ar putea exista 137 de elemente chimice. Este un numar teoretic, o limita superioara care nu poate fi depasita deoarece electronii ar capata viteza luminii si ar avea masa teoretic infinita.

Dupa acest 137 nu poate fi depasit nr. elementelor chimice si nu dupa 136 asa cum a scris CAdi.

Scris de **CAdi** Mar 12 Feb 2019, 22:19

scanteitudorel a scris:
virgil a scris: Rezulta din calcul teoretic ca ar putea exista 137 de elemente chimice. Este un numar teoretic, o limita superioara care nu poate fi depasita deoarece electronii ar capata viteza luminii si ar avea masa teoretic infinita.
Dupa acest 137 nu poate fi depasit nr. elementelor chimice si nu dupa 136 asa cum a scris CAdi.

Nu cred.
Tot Virgil a scris :

Aplicand aceiasi relatie, atomul cu numarul se sarcina Z=137, electronul aflat pe primul orbital cel mai aproape de nucleu va fi; V137=137.2.188.10^6=2.997 .10^8 m/s adica electronul ar atinge viteza luminii.

Bine, valoarea vitezei luminii in vid exact este : 299,792,458 metri/secunda.
Calculul lui Virgil este de 299.756.000 m/s ( o diferenta de 36458m/s)
deci ar mai fi loc si de acest element 137 Smile

si tinand cont ca in urmatorul element 138, electronul ar avea viteza de 138.2.188.10^6 m/s = 301,944,000
mai mare decat viteza luminii (nedeterminare factor Lorentz)

Scris de **scanteitudorel** Mier 13 Feb 2019, 06:06

CAdi a scris:
scanteitudorel a scris:
virgil a scris: Rezulta din calcul teoretic ca ar putea exista 137 de elemente chimice. Este un numar teoretic, o limita superioara care nu poate fi depasita deoarece electronii ar capata viteza luminii si ar avea masa teoretic infinita.
Dupa acest 137 nu poate fi depasit nr. elementelor chimice si nu dupa 136 asa cum a scris CAdi.

Nu cred.
Tot Virgil a scris :

Aplicand aceiasi relatie, atomul cu numarul se sarcina Z=137, electronul aflat pe primul orbital cel mai aproape de nucleu va fi; V137=137.2.188.10^6=2.997 .10^8 m/s adica electronul ar atinge viteza luminii.

Bine, valoarea vitezei luminii in vid exact este : 299,792,458 metri/secunda.
Calculul lui Virgil este de 299.756.000 m/s ( o diferenta de 36458m/s)
deci ar mai fi loc si de acest element 137
si tinand cont ca in urmatorul element 138, electronul ar avea viteza de 138.2.188.10^6 m/s = 301,944,000
mai mare decat viteza luminii (nedeterminare factor Lorentz)

Bine CAdi . Nu intra in locas , dar incape el pana la urma , cam asa mi-ai scris si tu.

Scris de **gafiteanu** Mier 13 Feb 2019, 07:47

Ia mai lasati numarul acela de care va tot agatati 137. Este ceva total aiurea.
Ma mir ca sunteti total pe dinafara cu fizica. Cum sa aiba electronul viteza c a luminii in vid? Trebuia sa stiti ca atomul nu e gol-vid. Are un factor epsilon si miu (depinde de tipul atomului), care incetinesc foarte mult orice viteza. Si de multe ori chiar distruge selectiv si lumina care vrea sa treaca direct prin atom. Daca e o lumina mai puternica, sa zicem foton X sau Gama, atunci reuseste. In general insa lumina trebuie sa ocoleasca atomii.
Vad ca in loc sa faceti fizica cu capul, o faceti din burta si o scoateti pe esapament. Ce elemente trans-uraniene radioactive instabile aveti in cap ? Vad ca neuronii au avut un timp de injumatatire foarte scurt.

Scris de **virgil** Mier 13 Feb 2019, 07:51

scanteitudorel a scris:
CAdi a scris:
scanteitudorel a scris:
Dupa acest 137 nu poate fi depasit nr. elementelor chimice si nu dupa 136 asa cum a scris CAdi.

Nu cred.
Tot Virgil a scris :

Aplicand aceiasi relatie, atomul cu numarul se sarcina Z=137, electronul aflat pe primul orbital cel mai aproape de nucleu va fi; V137=137.2.188.10^6=2.997 .10^8 m/s adica electronul ar atinge viteza luminii.

Bine, valoarea vitezei luminii in vid exact este : 299,792,458 metri/secunda.
Calculul lui Virgil este de 299.756.000 m/s ( o diferenta de 36458m/s)
deci ar mai fi loc si de acest element 137
si tinand cont ca in urmatorul element 138, electronul ar avea viteza de 138.2.188.10^6 m/s = 301,944,000
mai mare decat viteza luminii (nedeterminare factor Lorentz)
Bine CAdi . Nu intra in locas , dar incape el pana la urma , cam asa mi-ai scris si tu.

Eu am specificat ca acest calcul este pur teoretic. Nu se va ajunge la aceste elemente din cauza instabilitatii nucleelor acestora, pentru ca la urma urmei primele orbite ar putea ramane neocupate, adica nu vom avea electroni cu viteza luminii.

Scris de Continut sponsorizat

Intrebare.

Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.

Re: Intrebare.