Asteroizii sunt în "zona lichidă" a Sistemului Solar!

Scris de **Abel Cavaşi** Sam 18 Sept 2021, 02:43

Conform Fizicii elicoidale, matricea de clasificare a corpurilor are trei coloane. În coloana întâi se află corpurile cu rază mică, iar în coloana trei se află corpurile cu rază mare. Astfel, coloana întâi corespunde fazei gazoase, în timp ce coloana a treia corespunde fazei solide.

Așadar, în faza gazoasă moleculele (se deplasează pe elice circulare care) au curbura mult mai mică decât torsiunea (lancretian mic), în faza lichidă moleculele au curbura apropiată de torsiune, iar în faza solidă moleculele au curbura mult mai mare decât torsiunea.

Extrem de interesant este dacă extrapolăm aceste constatări la Sistemul Solar! Atunci putem interpreta că „zona gazoasă” a Sistemului Solar conține corpuri care au curbura mult mai mică decât torsiunea, centura de asteroizi este „zona lichidă” și conține corpuri a căror curbură este foarte apropiată de torsiune, iar „zona solidă” a Sistemului Solar conține corpuri care au curbura mult mai mare decât torsiunea.

Scris de **Abel Cavaşi** Sam 18 Sept 2021, 04:46

„Zona lichidă” a atomilor este alcătuită din electroni!

Putem adânci studiul consecințelor rezultate din extrapolarea precedentă privitoare la faptul că asteroizii s-ar afla în „zona lichidă” a Sistemului Solar. Știm că mai există o zonă de asteroizi, centura Kuiper, departe de orbita lui Neptun. Asta ar putea însemna că „zonele lichide” alternează cu celelalte zone și sunt recursive, întocmai cum ne spune teorema lui Bilinski de recurență a triedrelor lui Frenet.

Adică, de la o zonă gazoasă de ordinul k, pe măsură ce ne apropiem de Soare, dăm de o zonă lichidă de ordinul k, apoi de o zonă solidă de ordinul k, după care urmează din nou o zonă gazoasă, dar de data aceasta de ordinul k+1, apoi o altă zonă lichidă de ordinul k+1, apoi o altă zonă solidă de ordinul k+1 și tot așa mai departe pe măsură ce ajungem în zone cu energie (temperatură) mai înaltă.

Atunci, pe măsură ce ne-am apropia de Soare, ar trebui să mai întâlnim o „zonă lichidă”, mai subțire decât zona de asteroizi dintre Marte și Jupiter, apoi o alta și mai subțire și tot așa până intrăm în străfundurile materiei și ajungem la atomi. Atunci, s-ar putea ca „zona lichidă” a atomilor să fie constituită tocmai din electroni...

Scris de **virgil** Sam 18 Sept 2021, 17:10

Abel Cavaşi a scris:Conform Fizicii elicoidale, matricea de clasificare a corpurilor are trei coloane. În coloana întâi se află corpurile cu rază mică, iar în coloana trei se află corpurile cu rază mare. Astfel, coloana întâi corespunde fazei gazoase, în timp ce coloana a treia corespunde fazei solide.

Așadar, în faza gazoasă moleculele (se deplasează pe elice circulare care) au curbura mult mai mică decât torsiunea (lancretian mic), în faza lichidă moleculele au curbura apropiată de torsiune, iar în faza solidă moleculele au curbura mult mai mare decât torsiunea.

Extrem de interesant este dacă extrapolăm aceste constatări la Sistemul Solar! Atunci putem interpreta că „zona gazoasă” a Sistemului Solar conține corpuri care au curbura mult mai mică decât torsiunea, centura de asteroizi este „zona lichidă” și conține corpuri a căror curbură este foarte apropiată de torsiune, iar „zona solidă” a Sistemului Solar conține corpuri care au curbura mult mai mare decât torsiunea.

De mult ma intreb daca curbura ca marime fizica ii corespunde o unitate de masura fiind inversul razei de curbura si se masoara in m^-1, care sunt unitatile de masura ale torsiunii in cazul traiectoriilor ?

Scris de **Abel Cavaşi** Sam 18 Sept 2021, 17:48

Și torsiunea are aceeași unitate de măsură ca și curbura, adică inversul unei distanțe.

Scris de **virgil** Dum 19 Sept 2021, 18:10

Abel Cavaşi a scris:Și torsiunea are aceeași unitate de măsură ca și curbura, adică inversul unei distanțe.

Daca ar avea aceiasi unitate de masura atunci torsiunea si curbura ar insemna acelasi lucru.

Scris de **Abel Cavaşi** Dum 19 Sept 2021, 22:39

virgil a scris:
Abel Cavaşi a scris:Și torsiunea are aceeași unitate de măsură ca și curbura, adică inversul unei distanțe.
Daca ar avea aceiasi unitate de masura atunci torsiunea si curbura ar insemna acelasi lucru.

Nu. Așa cum nici lungimea unui dreptunghi nu este același lucru cu lățimea lui.

Scris de **virgil** Lun 20 Sept 2021, 18:45

Abel Cavaşi a scris:
virgil a scris:
Abel Cavaşi a scris:Și torsiunea are aceeași unitate de măsură ca și curbura, adică inversul unei distanțe.
Daca ar avea aceiasi unitate de masura atunci torsiunea si curbura ar insemna acelasi lucru.
Nu. Așa cum nici lungimea unui dreptunghi nu este același lucru cu lățimea lui.

Nu este concludenta asemanarea ta. In timp ce curbura unei traiectorii poate fi masurata cu usurinta folosind ca unitate de masura metrul, torsiunea traiectoriei nu o poti masura cu metrul, pentru ca este o marime unghiulara pe care o poti afla masurand atat pasul elicei cat si raza acesteia.

Scris de **Abel Cavaşi** Lun 20 Sept 2021, 22:10

virgil a scris:Nu este concludenta asemanarea ta. In timp ce curbura unei traiectorii poate fi masurata cu usurinta folosind ca unitate de masura metrul, torsiunea traiectoriei nu o poti masura cu metrul, pentru ca este o marime unghiulara pe care o poti afla masurand atat pasul elicei cat si raza acesteia.

Așa cum există o rază de curbură, așa există și o rază de torsiune. Așa cum curbura ne arată cât de mult a deviat tangenta, torsiunea ne arată cât de mult a deviat binormala.

Dar nu știu ce-i cu subiectul acesta aici... Nu are legătură directă.

Scris de **virgil_48** Mar 21 Sept 2021, 07:55

virgil a scris:
Abel Cavaşi a scris:
virgil a scris:
Daca ar avea aceiasi unitate de masura atunci torsiunea si curbura ar insemna acelasi lucru.
Nu. Așa cum nici lungimea unui dreptunghi nu este același lucru cu lățimea lui.
Nu este concludenta asemanarea ta. In timp ce curbura unei traiectorii poate fi masurata cu usurinta folosind ca unitate de masura metrul, torsiunea traiectoriei nu o poti masura cu metrul, pentru ca este o marime unghiulara pe care o poti afla masurand atat pasul elicei cat si raza acesteia.

Curbura este determinata cu un numar, iar torsiunea cu
doua. Pasul si raza sunt lungimi. De aceea Abel propunea
utilizarea "numerelor complexe". Fiindca a + i b poate
determina doua lungimi : a si b. In loc de i, putem folosi
litera p.
Dar intr-adevar aceste comentarii ne indeparteaza de
subiect.

Scris de **virgil** Mar 21 Sept 2021, 17:53

Abel Cavaşi a scris:
virgil a scris:Nu este concludenta asemanarea ta. In timp ce curbura unei traiectorii poate fi masurata cu usurinta folosind ca unitate de masura metrul, torsiunea traiectoriei nu o poti masura cu metrul, pentru ca este o marime unghiulara pe care o poti afla masurand atat pasul elicei cat si raza acesteia.
Așa cum există o rază de curbură, așa există și o rază de torsiune. Așa cum curbura ne arată cât de mult a deviat tangenta, torsiunea ne arată cât de mult a deviat binormala.

Dar nu știu ce-i cu subiectul acesta aici... Nu are legătură directă.

Binormala deviaza cu un unghi, nu cu o distanta.

Scris de **Abel Cavaşi** Mar 21 Sept 2021, 20:55

virgil a scris:Binormala deviaza cu un unghi, nu cu o distanta.

Încă mai discutăm prostia asta? Pune mâna pe carte și studiază!

Scris de **virgil** Mier 22 Sept 2021, 20:08

Abel Cavaşi a scris:
virgil a scris:Binormala deviaza cu un unghi, nu cu o distanta.
Încă mai discutăm prostia asta? Pune mâna pe carte și studiază!

Aprig mai esti, dar nu ai dreptate, deoarece studiul tau trebuie sa se reflecte in realitate altfel nu este bun. Daca luam un arc elicoidal comprimat si trasam o dreapta paralela cu axa arcului pe toata generatoarea lui, vor aparea niste puncte coliniare pe toate spirele. Acum vom intinde arcul pana devine o sarma dreapta, si vom vedea ca punctele marcate pe generatoarea arcului nu mai sunt coliniare, ci sunt decalate cu un unghi, unul fata de altul. Concluzia este ca odata cu alungirea arcului creste pasul elicei, creste raza de curbura deci scade curbura si creste torsiunea, adica creste unghiul pe care binormala la punctul studiat se roteste fata de binormala la punctul anterior, pentru toate punctele pe lungimea sarmei. Daca consideram ca sarma din care este facut arcul are o grosime neglijabila atunci ajungem la o traiectorie, care pastreaza proprietatile sarmei de mai sus. Deci torsiunea reprezinta masura unghiului de deviere a binormalei pentru o anumita raza de curbura a pasului elicei.

Scris de **Abel Cavaşi** Mier 22 Sept 2021, 20:58

Nu înțeleg. Tu vrei să redefinești torsiunea? Ce-i toată tărășenia asta? Avem formule simple, atât pentru curbură, cât și pentru torsiunea elicei. Topicul acesta nu este pentru ele. Nu-l face varză!

Scris de **virgil** Joi 23 Sept 2021, 07:12

Abel Cavaşi a scris:Nu înțeleg. Tu vrei să redefinești torsiunea? Ce-i toată tărășenia asta? Avem formule simple, atât pentru curbură, cât și pentru torsiunea elicei. Topicul acesta nu este pentru ele. Nu-l face varză!

Ok! Muta te rog comentariile mele pe pagina despre torsiune.

Scris de **Abel Cavaşi** Joi 23 Sept 2021, 08:36

Deci să mai și muncesc în plus? Vrei să mă pedepsești? Very Happy

Scris de Continut sponsorizat

Asteroizii sunt în "zona lichidă" a Sistemului Solar!

Asteroizii sunt în "zona lichidă" a Sistemului Solar!

Re: Asteroizii sunt în "zona lichidă" a Sistemului Solar!

Re: Asteroizii sunt în "zona lichidă" a Sistemului Solar!

Re: Asteroizii sunt în "zona lichidă" a Sistemului Solar!

Re: Asteroizii sunt în "zona lichidă" a Sistemului Solar!

Re: Asteroizii sunt în "zona lichidă" a Sistemului Solar!

Re: Asteroizii sunt în "zona lichidă" a Sistemului Solar!

Re: Asteroizii sunt în "zona lichidă" a Sistemului Solar!

Re: Asteroizii sunt în "zona lichidă" a Sistemului Solar!

Re: Asteroizii sunt în "zona lichidă" a Sistemului Solar!

Re: Asteroizii sunt în "zona lichidă" a Sistemului Solar!

Re: Asteroizii sunt în "zona lichidă" a Sistemului Solar!

Re: Asteroizii sunt în "zona lichidă" a Sistemului Solar!

Re: Asteroizii sunt în "zona lichidă" a Sistemului Solar!

Re: Asteroizii sunt în "zona lichidă" a Sistemului Solar!

Re: Asteroizii sunt în "zona lichidă" a Sistemului Solar!