Ultimele subiecte
» Eu sunt Dumnezeu - viitoarea mea carte in limba romanaScris de Meteorr Ieri la 21:34
» În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
Scris de virgil Joi 21 Noi 2024, 20:31
» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de eugen Mar 19 Noi 2024, 21:57
» ChatGPT este din ce în ce mai receptiv
Scris de CAdi Mar 19 Noi 2024, 13:07
» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de virgil Sam 16 Noi 2024, 12:00
» OZN in Romania
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 19:26
» Carti sau documente de care avem nevoie
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 09:50
» Fiinte deosebite.
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 09:30
» Care și unde este "puntea" dintre lumea cuantică și cea newtoniană?
Scris de virgil Joi 14 Noi 2024, 18:44
» NEWTON
Scris de CAdi Mier 13 Noi 2024, 20:05
» New topic
Scris de ilasus Mar 12 Noi 2024, 11:06
» Pendulul
Scris de Vizitator Vin 08 Noi 2024, 15:14
» Laborator-sa construim impreuna
Scris de eugen Mier 06 Noi 2024, 10:59
» PROFILUL CERCETATORULUI...
Scris de eugen Mier 06 Noi 2024, 07:56
» Ce anume "generează" legile fizice?
Scris de No_name Mar 05 Noi 2024, 19:06
» Ce fel de popor suntem
Scris de eugen Dum 03 Noi 2024, 10:04
» Fenomene Electromagnetice
Scris de virgil Vin 01 Noi 2024, 19:11
» Sa mai auzim si de bine in Romania :
Scris de CAdi Vin 01 Noi 2024, 12:43
» How Self-Reference Builds the World - articol nou
Scris de No_name Mier 30 Oct 2024, 20:01
» Stanley A. Meyer - Hidrogen
Scris de eugen Lun 28 Oct 2024, 11:51
» Daci nemuritori
Scris de virgil Dum 27 Oct 2024, 20:34
» Axioma paralelelor
Scris de No_name Dum 27 Oct 2024, 14:59
» Relații dintre n și pₙ
Scris de No_name Dum 27 Oct 2024, 10:01
» Global warming is happening?
Scris de Meteorr Vin 25 Oct 2024, 23:06
» Atractia Universala
Scris de Meteorr Vin 25 Oct 2024, 23:03
» Despre credinţă şi religie
Scris de Dacu2 Mier 23 Oct 2024, 08:57
» Stiinta oficiala si stiinta neoficiala
Scris de CAdi Vin 18 Oct 2024, 12:50
» țara, legiunea, căpitanul!
Scris de CAdi Vin 18 Oct 2024, 12:37
» Grigorie Yavlinskii
Scris de CAdi Joi 17 Oct 2024, 23:49
» STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE
Scris de virgil Joi 17 Oct 2024, 21:37
Postări cu cele mai multe reacții ale lunii
» Mesaj de la virgil în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină? ( 2 )
» Mesaj de la CAdi în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
( 2 )
» Mesaj de la CAdi în Sa mai auzim si de bine in Romania :
( 1 )
» Mesaj de la virgil în Fiinte deosebite.
( 1 )
» Mesaj de la CAdi în Care și unde este "puntea" dintre lumea cuantică și cea newtoniană?
( 1 )
Subiectele cele mai vizionate
Subiectele cele mai active
Top postatori
virgil (12459) | ||||
CAdi (12397) | ||||
virgil_48 (11380) | ||||
Abel Cavaşi (7963) | ||||
gafiteanu (7617) | ||||
curiosul (6790) | ||||
Razvan (6183) | ||||
Pacalici (5571) | ||||
scanteitudorel (4989) | ||||
eugen (3969) |
Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Abel Cavaşi | ||||
Pacalici | ||||
CAdi | ||||
curiosul | ||||
Dacu | ||||
Razvan | ||||
virgil | ||||
meteor | ||||
gafiteanu | ||||
scanteitudorel |
Cei mai activi postatori ai lunii
virgil | ||||
No_name | ||||
CAdi | ||||
ilasus | ||||
Dacu2 | ||||
eugen | ||||
Forever_Man | ||||
Abel Cavaşi | ||||
Meteorr |
Cei mai activi postatori ai saptamanii
Forever_Man | ||||
virgil | ||||
Dacu2 | ||||
CAdi | ||||
Meteorr | ||||
ilasus | ||||
eugen | ||||
Abel Cavaşi |
Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 27 utilizatori conectați: 0 Înregistrați, 0 Invizibil și 27 Vizitatori :: 1 Motor de căutareNici unul
Recordul de utilizatori conectați a fost de 181, Vin 26 Ian 2024, 01:57
Subiecte similare
Laborator-sa construim impreuna
+17
scanteitudorel
Adrian Gheorghe
Pacalici
virgil_48
meteor
Bordan
Abel Cavaşi
cris
CAdi
antreprenorial
Razvan
virgil
george
cornili
sadang
gafiteanu
eugen
21 participanți
Pagina 25 din 34
Pagina 25 din 34 • 1 ... 14 ... 24, 25, 26 ... 29 ... 34
Laborator-sa construim impreuna
Rezumarea primului mesaj :
CUPRINS:
Eugen:Sursa portabila 800 w; 10.07.11/ 14.04/pagina 1.
Gafiteanu:Zmeu; 10.07.11/18.23/1.
Eugen:Variator de putere 1500 w; 16.07.11/20.25/1.
Cornili: Turbine, efect vacuumatic; 29.07.11/11.51/, 1.
Eugen: Sursa de cc; 07.08.11/17.25/,1.
Eugen: Capsula pentru studiu termodinamic; 14.07.11/15.17/1.
Eugen: Minicentrala termica; 27.08.11/12.17/1.
Gafiteanu: Captatoare solare din folie de aluminiu; 27.08.11/13.34/1.
Gafiteanu: Captator solar cu oglinzi;27.08.11/,1.
Eugen: Ambreiaj cu curele; 11.09.11/16.41/1.
Eugen: Electrolizor hidroxigaz; 03.1011/23.51/1.
Gafiteanu: Electrolizor cu membrana; 15-10.11/11.28/1.
Eugen: Atentie la gaze explozibile; 15.10.11/20.34/2.
George: Detalii termodinamice; 18.10.11/2.
Eugen: Controler de cc; 06.11.11/10.50/2.
Eugen: Masurarea frecventei de rezonanta; 25.0212/22.11/2.
Eugen: Membrana din fibra de sticla la electroliza; 11.03.12/15.31/2.
George: Izolatori de acumulator ;01.04.12/19.57/3.
Eugen: Metoda de masurare a debitului de combustibil ; 28.04.12/17.25/3.
Eugen: Bobina de inalta tensiune Tesla; 13.05.012/13.47/3
Eugen: Aparat pentru electrificarea sangelui; 02.06.12/00.27/3
Sadang: Detalii Bob Beck, aparat pentru electrificarea sangelui; 02.06.12/15.13/3
Eugen: Detalii constructive debitmetru;06.06.12/12.49/3
Eugen: Masurarea parametrilor unei bobine prin metoda rezonantei;16.06.12/14.15/3
Eugen: Elemente experimentale pentru electrolizor;06.06.12/12.49/3
Eugen: Studiul undelor-impuls pe un transformator si interpretare la undele TESLA;
30.06.12/15.05/3
Eugen: Probe si masuratori la adaos Hidrogen in combustie motor; 17.11.2012/ 19.31/3
Eugen:
Studiul reactiei indusului la transformatoare asimetrice cu miez de aer; rezonanta dubla; rezonanta tripla;unde stationare
Amplificarea tensiunii in regim de unde stationare;
Masurarea vitezei impulsului electromagnetic prin conductori de cupru;
Masuratori la transformator cu bobina Tesla, in regim rezonant;
==================================================
M-am gandit la necesitatea acestui topic mai demult.
Se pare ca i-a venit timpul. Propun sa impartasim, sa exprimam din experientele noastre practice-cei care consimt.
Incep eu.
Inainte de a construi ceva, ne punem problema logica a bugetului.
Putem micsora efortul financiar, recuperand aparate, obiecte, parti, etc.
Lucruri in prag de a fi aruncate la gunoi.
Eu am recuperat, refolosit, transat, reabilitat cateva, mai mult electrice. Sa trec la subiect.
Sursa portabila de curent alternativ, 220 vca, 800 w, destinata pentru caz de avarie, sau in locuri izolate, camping, etc
Am construit o sursa compacta compusa din:
-baterie 12 vcc, 38 Ah
-invertor electronic 12 vcc/220 vca, 800 w
-redresor 12 vcc, 6 Ah
-priza 220 vca
-priza de 12 vcc
-sigurante
-indicatie la incarcare amperaj baterie
-indicatie nivel volti baterie
-ventilator, sigurante, etc.
Am asamblat intr-o carcasa de computer abandonat din care am recuperat fire,ventilatoare, panoul frontal cu butoanele utile, etc.
Am folosit un invertor care scoate alternante de 50 hz, in "colturi",(verificat pe osciloscop),pentru ca era mai ieftin. Acest tip de tensiune nu se recomanda consumatorilor electronici, dar merge la scule electrice de mana , iluminat,etc.
Pentru electronice se recomanda invertoare sinusoidale care sunt mai scumpe decat cele in trepte.
Durata de functionare a sursei este pana la cateva ore , in functie de regimul de consum.
Reincarcarea bateriei se face in masina, prin cuplare paralela la 12 vcc, sau stationar, prin redresorul intern de la 220 vca.
Pentru cei interesati, pot da detalii mai amanuntite la nevoie.
Nu am o schema tip. Am lucrat din aproape in aproape, pe viu.
Pentru vizualizare imagini, se poate accesa:
CUPRINS:
Eugen:Sursa portabila 800 w; 10.07.11/ 14.04/pagina 1.
Gafiteanu:Zmeu; 10.07.11/18.23/1.
Eugen:Variator de putere 1500 w; 16.07.11/20.25/1.
Cornili: Turbine, efect vacuumatic; 29.07.11/11.51/, 1.
Eugen: Sursa de cc; 07.08.11/17.25/,1.
Eugen: Capsula pentru studiu termodinamic; 14.07.11/15.17/1.
Eugen: Minicentrala termica; 27.08.11/12.17/1.
Gafiteanu: Captatoare solare din folie de aluminiu; 27.08.11/13.34/1.
Gafiteanu: Captator solar cu oglinzi;27.08.11/,1.
Eugen: Ambreiaj cu curele; 11.09.11/16.41/1.
Eugen: Electrolizor hidroxigaz; 03.1011/23.51/1.
Gafiteanu: Electrolizor cu membrana; 15-10.11/11.28/1.
Eugen: Atentie la gaze explozibile; 15.10.11/20.34/2.
George: Detalii termodinamice; 18.10.11/2.
Eugen: Controler de cc; 06.11.11/10.50/2.
Eugen: Masurarea frecventei de rezonanta; 25.0212/22.11/2.
Eugen: Membrana din fibra de sticla la electroliza; 11.03.12/15.31/2.
George: Izolatori de acumulator ;01.04.12/19.57/3.
Eugen: Metoda de masurare a debitului de combustibil ; 28.04.12/17.25/3.
Eugen: Bobina de inalta tensiune Tesla; 13.05.012/13.47/3
Eugen: Aparat pentru electrificarea sangelui; 02.06.12/00.27/3
Sadang: Detalii Bob Beck, aparat pentru electrificarea sangelui; 02.06.12/15.13/3
Eugen: Detalii constructive debitmetru;06.06.12/12.49/3
Eugen: Masurarea parametrilor unei bobine prin metoda rezonantei;16.06.12/14.15/3
Eugen: Elemente experimentale pentru electrolizor;06.06.12/12.49/3
Eugen: Studiul undelor-impuls pe un transformator si interpretare la undele TESLA;
30.06.12/15.05/3
Eugen: Probe si masuratori la adaos Hidrogen in combustie motor; 17.11.2012/ 19.31/3
Eugen:
Studiul reactiei indusului la transformatoare asimetrice cu miez de aer; rezonanta dubla; rezonanta tripla;unde stationare
Amplificarea tensiunii in regim de unde stationare;
Masurarea vitezei impulsului electromagnetic prin conductori de cupru;
Masuratori la transformator cu bobina Tesla, in regim rezonant;
==================================================
M-am gandit la necesitatea acestui topic mai demult.
Se pare ca i-a venit timpul. Propun sa impartasim, sa exprimam din experientele noastre practice-cei care consimt.
Incep eu.
Inainte de a construi ceva, ne punem problema logica a bugetului.
Putem micsora efortul financiar, recuperand aparate, obiecte, parti, etc.
Lucruri in prag de a fi aruncate la gunoi.
Eu am recuperat, refolosit, transat, reabilitat cateva, mai mult electrice. Sa trec la subiect.
Sursa portabila de curent alternativ, 220 vca, 800 w, destinata pentru caz de avarie, sau in locuri izolate, camping, etc
Am construit o sursa compacta compusa din:
-baterie 12 vcc, 38 Ah
-invertor electronic 12 vcc/220 vca, 800 w
-redresor 12 vcc, 6 Ah
-priza 220 vca
-priza de 12 vcc
-sigurante
-indicatie la incarcare amperaj baterie
-indicatie nivel volti baterie
-ventilator, sigurante, etc.
Am asamblat intr-o carcasa de computer abandonat din care am recuperat fire,ventilatoare, panoul frontal cu butoanele utile, etc.
Am folosit un invertor care scoate alternante de 50 hz, in "colturi",(verificat pe osciloscop),pentru ca era mai ieftin. Acest tip de tensiune nu se recomanda consumatorilor electronici, dar merge la scule electrice de mana , iluminat,etc.
Pentru electronice se recomanda invertoare sinusoidale care sunt mai scumpe decat cele in trepte.
Durata de functionare a sursei este pana la cateva ore , in functie de regimul de consum.
Reincarcarea bateriei se face in masina, prin cuplare paralela la 12 vcc, sau stationar, prin redresorul intern de la 220 vca.
Pentru cei interesati, pot da detalii mai amanuntite la nevoie.
Nu am o schema tip. Am lucrat din aproape in aproape, pe viu.
Pentru vizualizare imagini, se poate accesa:
Ultima editare efectuata de catre eugen in Sam 18 Mai 2013, 21:06, editata de 14 ori (Motiv : Editare Cuprins topic)
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3969
Puncte : 33348
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Si am sa aflu ceea ce mi-a prezentat de fapt Pacalici. De ce sa mai muncesc inutil ?gafiteanu a scris:Tudorele, folosesti sub 50 Hz si filmezi.
scanteitudorel- A decedat
- Numarul mesajelor : 4989
Data de inscriere : 20/02/2015
Re: Laborator-sa construim impreuna
scanteitudorel a scris:Asa vei obtine fotografia liniilor de camp magnetostatic , dar in exemplul prezentat de eugen avem un camp magnetic variabil in spatiu si timp cu o anumita frecventa , destul de mare pentru privirea omului. Cum si ce fotografiezi atunci ?
Ce spune gafiteanu.
gafiteanu a scris:Tudorele, folosesti sub 50 Hz si filmezi.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Convertor/Transformator cu o singura bobina in zona de rezonanta
In poza 2, am alimentat de la un oscilator , o bobina de genul celei din imagine, la 220 kHz, inseriata cu un condensator de 1 nanofarad, cu dielectric de sticla.
In zona frecventei de rezonanta, se poate culege de pe bobina ( sau de pe condensator) o putere rezonabila la tensiune mai ridicata decat a sursei.
( 5 becuri de 10 w, inseriate ).
Sursa are la intrare 174,8 vcc. ( poza 1), oscilatiile sunt obtinute prin inversarea alternativa a polaritatii sursei de cc, prin 4 tranzistoare comandate via generator semnal.
Pe bratul rezonant se poate culege o tensiune in jur de 1000 de volti, si o putere in jur de 50 watti.
In poza 2, am alimentat de la un oscilator , o bobina de genul celei din imagine, la 220 kHz, inseriata cu un condensator de 1 nanofarad, cu dielectric de sticla.
In zona frecventei de rezonanta, se poate culege de pe bobina ( sau de pe condensator) o putere rezonabila la tensiune mai ridicata decat a sursei.
( 5 becuri de 10 w, inseriate ).
Sursa are la intrare 174,8 vcc. ( poza 1), oscilatiile sunt obtinute prin inversarea alternativa a polaritatii sursei de cc, prin 4 tranzistoare comandate via generator semnal.
Pe bratul rezonant se poate culege o tensiune in jur de 1000 de volti, si o putere in jur de 50 watti.
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3969
Puncte : 33348
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Intrebare: Instrumentul pe care il folositi are o banda de vrecvente intre 50 Hz pana la 400Hz. Cum se impaca, valoarea tensiunii afisate de 174.8V a unei tensiuni cu frecventa de 220.000Hz care depaseste cu mult frecventa maxima de numai 400Hz?
Intrebare: Care este randamentul de transformare si care este utilitatea practica a acestei instalatii?
Intrebare: In ce consta caracterul de noutate al acestei lucrari?
Multumesc anticipat pentru raspuns.
Intrebare: Care este randamentul de transformare si care este utilitatea practica a acestei instalatii?
Intrebare: In ce consta caracterul de noutate al acestei lucrari?
Multumesc anticipat pentru raspuns.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Corectie: "vrecvente" se va citi evident "frecvente". Din pacate setarea timpului de corectare pe forum este aiurea...
Re: Laborator-sa construim impreuna
Pacalici a scris:Intrebare: Instrumentul pe care il folositi are o banda de vrecvente intre 50 Hz pana la 400Hz. Cum se impaca, valoarea tensiunii afisate de 174.8V a unei tensiuni cu frecventa de 220.000Hz care depaseste cu mult frecventa maxima de numai 400Hz?
Intrebare: Care este randamentul de transformare si care este utilitatea practica a acestei instalatii?
Intrebare: In ce consta caracterul de noutate al acestei lucrari?
Multumesc anticipat pentru raspuns.
Intrebari de activist de partid stiintific care simuleaza interesul, tradand in acelasi timp ironia, dispretul.
Totusi , voi raspunde.
1- Activistul nu citeste atent textul meu si se face ca nu intelege ca sursa de curent continuu este convertita in oscilatii. De aceea am scris Convertor/Transformator.
In prima faza sursa de curent contiunuu este convertita in oscilatii.
Apoi oscilatii de o anumita tensiune la sursa sunt amplificate in tensiune pe un element L sau C prin efect rezonant.
Nu dau schema .
Oscilatiile sunt netezite in regim dinamic , curentul pe bobina tinde la sinusoidal, datorita inertiilor magnetice, etc. Sursa de curent continuu propriuzisa si oscilatiile propriuzise sunt doua fenomene diferite.
As fi atat de tampit cum mi se sugereaza, sa masor in curent continuu frecventa de 220 000 de hertzi ?
Mai activistule, da prosti ne mai crezi !
Aparatul din poza masoara tensiune in curent continuu a condensatorilor sursa cc.
Prin plasarea suplimentara a unui bec de 50 w/ 220 volti la bornele LC de intrare, se va observa foarte simplu ca o tensiune de intrare este amplificata pe un brat rezonant.
La o stare de illuminare identica a becului pe LC cu numarul de becuri inseriate pe sau L sau C, numarul de becuri inseriate arata aproximativ de cate ori a crescut tensiunea.
2- Intrebarea cu randamentul este intrebare de contabil.
De genul:
" Care este randamentul unei bobine de inductie auto ...", etc.
Daca vrei neaparat un " randament Carnot", nu electromagnetic, ai 50 watti iesire/300watti intrare=1/6.
Pentru randamentul electromagnetic, mediteaza la triunghiul puterilor in regim tranzitoriu.
Pentru utilitate practica, mediteaza de exemplu la inlocuirea unei sarcini rezistive cu un circuit quasirezonant intre punctele de alimentare.
Ca sa plasezi un circuit serie LC( rezistenta bobinei de valoare R) rezonant intre 2 puncte, studiezi de exemplu intai pe un consumator rezistiv de rezistenta ( la cald) R.
Cand experimentezi, ai nevoie si de astfel de utilitati.
3- Caracterul de noutate este de exemplu ca nu a prezentat nimeni pana acum, pe acest forum, o astfel de solutie, realizata.
Doar aluzii copy-paste teoretice.
E ca la oul lui Columb:" Ce simplu e!Ai facut un lucru banal, ai trantit oul pe masa! Si eu puteam!La care Columb, raspunde ceva de genul:"-Da, dar tu nu ai facut-o! Faramitura mea fata de zeroul tau este infinit mai mult !".
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3969
Puncte : 33348
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Draga eugen, multumesc pentru raspunsuri.
Comentariile mele:
1. Ai dreptate cu privire la cei 174.8V, sunt intr-adevar asa cum precizezi in text "174,8 vcc". Scuze pentru neatentie.
Faptul ca, "nu dau schema", nu este nici o problema, deoarece nu am solicitat-o. Nici nu este bine , de altfel sa o dai.
2. "50 watti iesire/300watti intrare=1/6" Foarte mic... "Cand experimentezi", am inteles utilitatea.
3. "Caracterul de noutate este de exemplu ca nu a prezentat nimeni pana acum, pe acest forum, o astfel de solutie, realizata." Interesant punct de vedere.
Comentariile mele:
1. Ai dreptate cu privire la cei 174.8V, sunt intr-adevar asa cum precizezi in text "174,8 vcc". Scuze pentru neatentie.
Faptul ca, "nu dau schema", nu este nici o problema, deoarece nu am solicitat-o. Nici nu este bine , de altfel sa o dai.
2. "50 watti iesire/300watti intrare=1/6" Foarte mic... "Cand experimentezi", am inteles utilitatea.
3. "Caracterul de noutate este de exemplu ca nu a prezentat nimeni pana acum, pe acest forum, o astfel de solutie, realizata." Interesant punct de vedere.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Comportarea unui tub de descarcare tip "spark- gap"
Cu un montaj simplu care include o bobina auto de inalta tensiune, o sursa de 20-30 vca, 50 Hz, o punte redresoare de inalta tensiune, un condensator de 1 microfarad, 3000v, un grup serial " spark-gap" ( tuburi cu descarcare in gaze), etc se pot experimenta descarcari la tensiuni 3xUs ( Us tensiunea de strapungere tub) pe o sarcina bec auto 55w, 12 vcc.
Eu am folosit 3 tuburi inseriate , in functie de montaj se poate alege numarul de tuburi, in lipsa unui singur tub cu tensiune de strapungere mai mai mare.
In primele 2 imagini o parte din montaj inainte de descarcare si in timpul descarcarii.
In timpul descarcarii de pe condensator la 3x800 v = 2400v, in pulsuri repetate, curentul prin tuburile descarcatoare si becul auto este de ordinul amperilor.
Tuburile , in intelegerea mea functioneaza astfel in zona rosie "J" a graficului de mai jos.
Tuburile folosite de mine sunt de tipul:
http://www.bourns.com/docs/Product-Datasheets/ST-0350.pdf
Schema de pe datasheet seamana izbitor cu schema Tesla:
Tesla, Colorado Spring Notes
http://www.shamanicengineering.org/wp-content/uploads/2014/07/Nikola-Tesla-Colorado-Springs-Notes-1899-1900.pdf
La functionare in pulsuri de descarcare, tuburile functioneaza relativ reci.
Impedanta lor e relativ mica.
La functionare in alternante continue de inalta frecventa, tuburile sunt fierbinti, impedanta lor este relativ mare.
Primul caz se preteaza la descarcarea / recuperarea de energie de pe bobine/ condensatoare amorsate la potentiale inalte.
In lipsa tuburilor se pot folosi eclatoare cu distanta intre contacte reglabila.
Sunt mai zgomotoase si mai instabile.
Cu un montaj simplu care include o bobina auto de inalta tensiune, o sursa de 20-30 vca, 50 Hz, o punte redresoare de inalta tensiune, un condensator de 1 microfarad, 3000v, un grup serial " spark-gap" ( tuburi cu descarcare in gaze), etc se pot experimenta descarcari la tensiuni 3xUs ( Us tensiunea de strapungere tub) pe o sarcina bec auto 55w, 12 vcc.
Eu am folosit 3 tuburi inseriate , in functie de montaj se poate alege numarul de tuburi, in lipsa unui singur tub cu tensiune de strapungere mai mai mare.
In primele 2 imagini o parte din montaj inainte de descarcare si in timpul descarcarii.
In timpul descarcarii de pe condensator la 3x800 v = 2400v, in pulsuri repetate, curentul prin tuburile descarcatoare si becul auto este de ordinul amperilor.
Tuburile , in intelegerea mea functioneaza astfel in zona rosie "J" a graficului de mai jos.
Tuburile folosite de mine sunt de tipul:
http://www.bourns.com/docs/Product-Datasheets/ST-0350.pdf
Schema de pe datasheet seamana izbitor cu schema Tesla:
Tesla, Colorado Spring Notes
http://www.shamanicengineering.org/wp-content/uploads/2014/07/Nikola-Tesla-Colorado-Springs-Notes-1899-1900.pdf
La functionare in pulsuri de descarcare, tuburile functioneaza relativ reci.
Impedanta lor e relativ mica.
La functionare in alternante continue de inalta frecventa, tuburile sunt fierbinti, impedanta lor este relativ mare.
Primul caz se preteaza la descarcarea / recuperarea de energie de pe bobine/ condensatoare amorsate la potentiale inalte.
In lipsa tuburilor se pot folosi eclatoare cu distanta intre contacte reglabila.
Sunt mai zgomotoase si mai instabile.
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3969
Puncte : 33348
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Cum iti explici ca toata zona din jurul tuburilor de descarcare este puternic luminata, cu toate ca sunt opace/ceramice ?
Crezi ca o energie importanta circula si prin exteriorul descarcarii din interior ? Mai e si altceva, de ex. fenomene de I.F. ?
E naspa cand are loc o descarcare, sunt tubulete care pot conduce mii de A. Eu am tubulete de 10.000 A, dar sunt altele mult mai puternice. Unele au in exterior un electrod de comanda care declanseaza descarcarea la tensiuni mai mici, la dorinta.
!!! La tuburile de BLITZ este la fel.
Crezi ca o energie importanta circula si prin exteriorul descarcarii din interior ? Mai e si altceva, de ex. fenomene de I.F. ?
E naspa cand are loc o descarcare, sunt tubulete care pot conduce mii de A. Eu am tubulete de 10.000 A, dar sunt altele mult mai puternice. Unele au in exterior un electrod de comanda care declanseaza descarcarea la tensiuni mai mici, la dorinta.
!!! La tuburile de BLITZ este la fel.
_________________
“Toată lumea se plânge că nu are memorie, dar nimeni nu se vaită că nu are logică.” (La Rochefoucauld)
gafiteanu- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Prenume : Vaxile
Numarul mesajelor : 7617
Puncte : 36103
Data de inscriere : 13/06/2011
Obiective curente : 0)-Fondator "Asociatia Fostilor Cercetatori Stiintifici".
1)-Stiinta camuflata in bascalie pentru tonti. Imi perfectionez stilul bascalios.
2)-Să-mi schimb sexul. Transplant cu altul mai vârtos. Si care să stie si carte.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Da-ne informatii si de pe frecventmetru si de pe osciloscopul cu memorie.
Vezi sa nu le bulesti ! Pui in serie o rezistenta mica neinductiva cu un capat la masa/pamant.
Fulgerul e oare un imens spark-gap natural ? Oare care este valoarea reala a curentului si a tensiunii ? O poti masura eugen ?
Vezi sa nu le bulesti ! Pui in serie o rezistenta mica neinductiva cu un capat la masa/pamant.
Fulgerul e oare un imens spark-gap natural ? Oare care este valoarea reala a curentului si a tensiunii ? O poti masura eugen ?
_________________
“Toată lumea se plânge că nu are memorie, dar nimeni nu se vaită că nu are logică.” (La Rochefoucauld)
gafiteanu- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Prenume : Vaxile
Numarul mesajelor : 7617
Puncte : 36103
Data de inscriere : 13/06/2011
Obiective curente : 0)-Fondator "Asociatia Fostilor Cercetatori Stiintifici".
1)-Stiinta camuflata in bascalie pentru tonti. Imi perfectionez stilul bascalios.
2)-Să-mi schimb sexul. Transplant cu altul mai vârtos. Si care să stie si carte.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Zona luminata pe care o vezi din poza este in realitate de intensitate mult mai mica.
Camera inregistreaza imaginea altfel decat ochiul.
Daca in zona exterioara tubului ar fi o circulatie consistenta de energie, ar trebui sa fie conditii de strapungere pe exterior, caz in care este de asteptat ca arcul sa fie sustinut in aer, ceea ce nu se intampla.
Pe de alta parte, din alte experimente am dedus de exemplu ca dielectricul de tip sticla, ceramica, etc nu este un izolator perfect si poate fi strapuns.
O circulatie de energie poate exista totusi in afara tubului.
De fapt la acea circulatie prin eter cred ca faci aluzie.
Aerul/vidul pot deveni foarte buni conductori.
Electronii blocheaza circulatia clasica conductiva prin conductori.
La o bobina Tesla de exemplu, explicatiile din domeniu afirma ca de fapt conductia se face prin exteriorul sarmei, la parametri superiori conductiei clasice prin comductor.
Pe mine m-a interesat insa efectul propriuzis, de descarcare pe interior.
Tipurile de radiatii sau vibratii sunt in spectrul termic, sesizabile prin incalzire, oscilatii in domeniu sutelor de kilohertzi sau mai inalte datorite circuitului oscilant condensator- fire- impedanta arc sau in domeniul de si mai inalta frecventa , sesizabile in domeniul vizibil.
Frecventa de oscilatie din timpul descarcarii prin arcul din tub se poate masura preliminar si fara contact direct .
Un osciloscop pornit, cu sonda necuplata, in aer , poate arata o anvelopa de descarcare, care la un zoom suficient poate identifica frecventa de descarcare a oscilatiei din timpul arcului.
Camera inregistreaza imaginea altfel decat ochiul.
Daca in zona exterioara tubului ar fi o circulatie consistenta de energie, ar trebui sa fie conditii de strapungere pe exterior, caz in care este de asteptat ca arcul sa fie sustinut in aer, ceea ce nu se intampla.
Pe de alta parte, din alte experimente am dedus de exemplu ca dielectricul de tip sticla, ceramica, etc nu este un izolator perfect si poate fi strapuns.
O circulatie de energie poate exista totusi in afara tubului.
De fapt la acea circulatie prin eter cred ca faci aluzie.
Aerul/vidul pot deveni foarte buni conductori.
Electronii blocheaza circulatia clasica conductiva prin conductori.
La o bobina Tesla de exemplu, explicatiile din domeniu afirma ca de fapt conductia se face prin exteriorul sarmei, la parametri superiori conductiei clasice prin comductor.
Pe mine m-a interesat insa efectul propriuzis, de descarcare pe interior.
Tipurile de radiatii sau vibratii sunt in spectrul termic, sesizabile prin incalzire, oscilatii in domeniu sutelor de kilohertzi sau mai inalte datorite circuitului oscilant condensator- fire- impedanta arc sau in domeniul de si mai inalta frecventa , sesizabile in domeniul vizibil.
Frecventa de oscilatie din timpul descarcarii prin arcul din tub se poate masura preliminar si fara contact direct .
Un osciloscop pornit, cu sonda necuplata, in aer , poate arata o anvelopa de descarcare, care la un zoom suficient poate identifica frecventa de descarcare a oscilatiei din timpul arcului.
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3969
Puncte : 33348
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: Laborator-sa construim impreuna
CONDENSATORUL , IN REGIM DE PULSURI PRIN TUB DE DESCARCARE
1- Circuit cu 2 transformatoare de tensiune recuperate de la microwave
Schema de principiu:
[/url
In prima poza , schema de principiu a unui montaj cu tensiune 6 kv aplicata de la doua trafo de 220/ 3000 v, cu secundarele inseriate.
Transformatoarele le-am recuperat de la microwave.
La fel condensatoarele si diodele din schema.
Trafo IT :
Tensiunea inalta, redresata printr-o punte cu 4 diode de 10 kv, se aplica pe 4 condensatoare in serie.
Descarcarea se face de pe condensatorul echivalent de 0,25 microfarazi, 6kv, in impulsuri de frecventa 10-20 / secunda, printr-un "SG" spark - gape, un tub de descarcare miniatura de 6kv .
Descarcare pe primarul L1 al unui trafo cu miez de aer. ( L1/L2).
In poza, aspectul acestui descarcator , cufundat in ulei pentru stabilitate termica, tubul lucreaza la un curent efectiv in jur de 5 amperi, vizualizat pe lampa l2 ( lampa auto 12 v/55w).
SG in ulei:
Pe secundar, la un raport al numarului de spire in jur de 5/1, am obtinut cam 30 kv ( descarcare prin eclatorul E la 10 mm distanta intre bornele eclatorului, tensiune de strapungere in aer 3 kv/ mm), pe o lampa de 300 w, drept sarcina.
Condensatorul Cs l-am construit din folie aluminiu pe geamuri de sticla, paralel, echivalent 5 nanofarazi.
2- Convertorul Tesla
Tesla sugereaza utilizarea condensatorului ca un convertor ( el foloseste termenul " transformer").
http://www.tuks.nl/pdf/Reference_Material/Tesla/The_inventions_researches_and_writing_of_Nikola_Tesla.pdf
Textul Tesla:
De pilda in schema de mai sus apar 3 frecvente evidente
a- frecventa de alimentare a puntii redresoare 50 khz;
b- frecventa descarcarilor condensatorui serie C1-4, 10-20 / secunda;
c- frecventa circuitului oscilant C1-4/ L1 , care induce in circuitul secundar Cs/ L2.
3-Alt posibil gen de aplicatii
Schema de mai sus ar putea fi utila , printre altele, in experimente de explozia apei tip Graneau, cu impulsuri de inalta tensiune descarcate in jet de apa (cu modificari aferente.)
http://www.oocities.org/waterfuel111/water_explosion_menu.html
https://dflund.se/~snorkelf/Longitudinal/node6.html
1- Circuit cu 2 transformatoare de tensiune recuperate de la microwave
Schema de principiu:
[/url
In prima poza , schema de principiu a unui montaj cu tensiune 6 kv aplicata de la doua trafo de 220/ 3000 v, cu secundarele inseriate.
Transformatoarele le-am recuperat de la microwave.
La fel condensatoarele si diodele din schema.
Trafo IT :
Tensiunea inalta, redresata printr-o punte cu 4 diode de 10 kv, se aplica pe 4 condensatoare in serie.
Descarcarea se face de pe condensatorul echivalent de 0,25 microfarazi, 6kv, in impulsuri de frecventa 10-20 / secunda, printr-un "SG" spark - gape, un tub de descarcare miniatura de 6kv .
Descarcare pe primarul L1 al unui trafo cu miez de aer. ( L1/L2).
In poza, aspectul acestui descarcator , cufundat in ulei pentru stabilitate termica, tubul lucreaza la un curent efectiv in jur de 5 amperi, vizualizat pe lampa l2 ( lampa auto 12 v/55w).
SG in ulei:
Pe secundar, la un raport al numarului de spire in jur de 5/1, am obtinut cam 30 kv ( descarcare prin eclatorul E la 10 mm distanta intre bornele eclatorului, tensiune de strapungere in aer 3 kv/ mm), pe o lampa de 300 w, drept sarcina.
Condensatorul Cs l-am construit din folie aluminiu pe geamuri de sticla, paralel, echivalent 5 nanofarazi.
2- Convertorul Tesla
Tesla sugereaza utilizarea condensatorului ca un convertor ( el foloseste termenul " transformer").
http://www.tuks.nl/pdf/Reference_Material/Tesla/The_inventions_researches_and_writing_of_Nikola_Tesla.pdf
Textul Tesla:
De pilda in schema de mai sus apar 3 frecvente evidente
a- frecventa de alimentare a puntii redresoare 50 khz;
b- frecventa descarcarilor condensatorui serie C1-4, 10-20 / secunda;
c- frecventa circuitului oscilant C1-4/ L1 , care induce in circuitul secundar Cs/ L2.
3-Alt posibil gen de aplicatii
Schema de mai sus ar putea fi utila , printre altele, in experimente de explozia apei tip Graneau, cu impulsuri de inalta tensiune descarcate in jet de apa (cu modificari aferente.)
http://www.oocities.org/waterfuel111/water_explosion_menu.html
https://dflund.se/~snorkelf/Longitudinal/node6.html
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3969
Puncte : 33348
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Personal, astept rezultatele finale. Nu are rost sa comentez. Vom vedea ce ne aduce viitorul.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Personal aștept și rezultate parțiale. Viitorul se întâmplă acum. Tu du-te și comentează la bancuri, că acolo te pricepi.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Iar eu, tot alea finale le astept si, asa cum am spus deja o sa comentez. Treaba ta daca tu esti interesat de partiale. Vorba aia: "Ura si la gara!"
Re: Laborator-sa construim impreuna
Tu nu aștepți niciun rezultat, de fapt, ci cauți batjocura cu lumânarea. Căci, în ultimă instanță, nu avem decât rezultate parțiale cu toții. Numai tu crezi în cai verzi pe pereți. Numai tu crezi într-o „știință” actuală imuabilă.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Mai, dar va luarati iar la sfada? Ce vrei daca el esteAbel Cavaşi a scris:Tu nu aștepți niciun rezultat, de fapt, ci cauți batjocura cu lumânarea. Căci, în ultimă instanță, nu avem decât rezultate parțiale cu toții. Numai tu crezi în cai verzi pe pereți. Numai tu crezi într-o „știință” actuală imuabilă.
responsabilul cu asteptatul pe forum? Pe topicul
Mecanica FOIP asteapta Sectiunea 10(?), desi nu am
ajuns decat la 4. Fiecare cu asteptarile lui! Nu iti dai
seama ca s-ar bloca softul daca ne-am repezi toti cu
rezultatele care le-am obtinut? Lasa-l sa astepte cu spor!
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44924
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Laborator-sa construim impreuna
Transformator asimetric
Exasperat de strapungerea unor tranzistoare in circuite experimentale, desi am prevazut protectii specifice, cum m-am priceput, am ajuns si la acest experiment preliminar: transformator asimetric, cu secundarul cu diametru minimizat, pentru micsorarea reactiei inverse a campului magnetic indus.
Lucrand cu scurturi in secundar, pentru urmarirea anumitor fenomene, devine periculoasa reactia inversa prin inducere in primar/ schema electronica a unor varfuri de tensiune distructive.
Transformatorul pe care l-am probat are fluxul invers Fi ( al secundarului) compus din Fi1 care da practic efect zero de reactie inversa. Fi 2 da reactie inversa in primar.
In functie de diametrul secundarului, se poate reduce efectul de inductie Fi in primar, cat mai mult.
Cu astfel de versiune, am obtinut pe secundar, in gol, o descarcare intre capete cam la 15 mm, ceea ce ar corespunde la o tensiune in momentul strapungerii aerului in jur de 45 kv. ( calculat la tensiune de strapungere aer 3 kv/mm).
Geometria mi-a fost inspirata de geometria Tesla dintr-unul din patentele acestuia.
In timpul experimentelor de la Colorado Springs, Tesla a ars initial, accidental ,transformatorul de alimentare local.
Schema cu reactie inversa redusa, din patentul Tesla,realizata mai tarziu, devine si o metoda de protectie.
PS: scuze de folosirea inconsecventa a simbolului " Fi"pentru flux magnetic, pozele fiind facute la timpi diferiti.
Exasperat de strapungerea unor tranzistoare in circuite experimentale, desi am prevazut protectii specifice, cum m-am priceput, am ajuns si la acest experiment preliminar: transformator asimetric, cu secundarul cu diametru minimizat, pentru micsorarea reactiei inverse a campului magnetic indus.
Lucrand cu scurturi in secundar, pentru urmarirea anumitor fenomene, devine periculoasa reactia inversa prin inducere in primar/ schema electronica a unor varfuri de tensiune distructive.
Transformatorul pe care l-am probat are fluxul invers Fi ( al secundarului) compus din Fi1 care da practic efect zero de reactie inversa. Fi 2 da reactie inversa in primar.
In functie de diametrul secundarului, se poate reduce efectul de inductie Fi in primar, cat mai mult.
Cu astfel de versiune, am obtinut pe secundar, in gol, o descarcare intre capete cam la 15 mm, ceea ce ar corespunde la o tensiune in momentul strapungerii aerului in jur de 45 kv. ( calculat la tensiune de strapungere aer 3 kv/mm).
Geometria mi-a fost inspirata de geometria Tesla dintr-unul din patentele acestuia.
In timpul experimentelor de la Colorado Springs, Tesla a ars initial, accidental ,transformatorul de alimentare local.
Schema cu reactie inversa redusa, din patentul Tesla,realizata mai tarziu, devine si o metoda de protectie.
PS: scuze de folosirea inconsecventa a simbolului " Fi"pentru flux magnetic, pozele fiind facute la timpi diferiti.
Ultima editare efectuata de catre eugen in Dum 09 Apr 2017, 14:19, editata de 1 ori (Motiv : Corectie observatie)
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3969
Puncte : 33348
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Pentru a contola tensiunea (din energia) inversa autoindusa, am mai spus de curand ce trebuie facut, pomenindu-l pe inventatorul metodei, ing. Eugen Statnic. A lucrat la Electronica TV cu integrate (vestitul trafo de linii acordat pe armonici impare pt recuperarea controlata a energiei in timpul cursei inverse de baleiaj linii), apoi la Osram in RFG.
Mai puteti baga inca odata inventia. O gasiti descrisa si explicata in buletinele tehnice pt Service ale uzinei Electronica dupa 1978. Verificati si Forumul Electronistilor, va lamuresc ei.
Bobinele au diferite reactante capacitive. Se impart eventual in galeti si se bobineaza oblic in "fagure", eventual cu folii despartitoare intre straturi. Sarma trebuie sa aiba un izolator mai gros, eu folosesc silicon sau teflon. Folosind frecvente cat mai mari, nu mai trebuie multe spire. Exista si medii gazoase cu propietati superioare la strapungere, parca hexaflorura de C.
Tensiunea de strapungere nu este chiar liniara cu distanta dintre electrozi, depinde de mediu si forma lor. Putem avea scantei/descarcari la 30mm si la tensiuni mult sub 30 kV.
Intrebati-l pe ScanteiTudorel, el e specialistul.
Mai puteti baga inca odata inventia. O gasiti descrisa si explicata in buletinele tehnice pt Service ale uzinei Electronica dupa 1978. Verificati si Forumul Electronistilor, va lamuresc ei.
Bobinele au diferite reactante capacitive. Se impart eventual in galeti si se bobineaza oblic in "fagure", eventual cu folii despartitoare intre straturi. Sarma trebuie sa aiba un izolator mai gros, eu folosesc silicon sau teflon. Folosind frecvente cat mai mari, nu mai trebuie multe spire. Exista si medii gazoase cu propietati superioare la strapungere, parca hexaflorura de C.
Tensiunea de strapungere nu este chiar liniara cu distanta dintre electrozi, depinde de mediu si forma lor. Putem avea scantei/descarcari la 30mm si la tensiuni mult sub 30 kV.
Intrebati-l pe ScanteiTudorel, el e specialistul.
_________________
“Toată lumea se plânge că nu are memorie, dar nimeni nu se vaită că nu are logică.” (La Rochefoucauld)
gafiteanu- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Prenume : Vaxile
Numarul mesajelor : 7617
Puncte : 36103
Data de inscriere : 13/06/2011
Obiective curente : 0)-Fondator "Asociatia Fostilor Cercetatori Stiintifici".
1)-Stiinta camuflata in bascalie pentru tonti. Imi perfectionez stilul bascalios.
2)-Să-mi schimb sexul. Transplant cu altul mai vârtos. Si care să stie si carte.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Din cate tin minte in aerul uscat arcul electric se produce la tensiunea de 10Kv /cm sau 10 Kv / 1,2 cm , cam asa ceva.gafiteanu a scris: Putem avea scantei/descarcari la 30mm si la tensiuni mult sub 30 kV.
Intrebati-l pe ScanteiTudorel, el e specialistul.
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25902
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Re: Laborator-sa construim impreuna
De fapt, ce a urmarit Tesla sa realizeze cu acest transformator ?
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25902
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Re: Laborator-sa construim impreuna
In cazul acesta ai un cuplaj slab , prin urmare scade foarte mult randamentul. Am observat ca intre bobine ai o distanta mare.eugen a scris: transformator asimetric, cu secundarul cu diametru minimizat, pentru micsorarea reactiei inverse a campului magnetic indus.
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25902
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Re: Laborator-sa construim impreuna
Nu se urmareste randament de putere si curent, doar transformare/ridicare de tensiune. In acest caz conteaza mai ales raportul numarului de spire si viteza de variatie a fluxului magnetic.
Foarte corecta observatia cu ochiul liber a cercetatorului nostru f.vigilent ScanteiTudorel. Intradevar este o oarecare distanta intre cele doua bobinaje (>>cuplaj magnetic mai slab), dar nu asa de mare ca la raposatul Tesla. Totusi asta nu impieteaza mai deloc raportul de transformare a tensiunii.
Traiasca cercetarea romaneasca !
Foarte corecta observatia cu ochiul liber a cercetatorului nostru f.vigilent ScanteiTudorel. Intradevar este o oarecare distanta intre cele doua bobinaje (>>cuplaj magnetic mai slab), dar nu asa de mare ca la raposatul Tesla. Totusi asta nu impieteaza mai deloc raportul de transformare a tensiunii.
Traiasca cercetarea romaneasca !
_________________
“Toată lumea se plânge că nu are memorie, dar nimeni nu se vaită că nu are logică.” (La Rochefoucauld)
gafiteanu- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Prenume : Vaxile
Numarul mesajelor : 7617
Puncte : 36103
Data de inscriere : 13/06/2011
Obiective curente : 0)-Fondator "Asociatia Fostilor Cercetatori Stiintifici".
1)-Stiinta camuflata in bascalie pentru tonti. Imi perfectionez stilul bascalios.
2)-Să-mi schimb sexul. Transplant cu altul mai vârtos. Si care să stie si carte.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Legea actiunii si reactiunii contrazisa?
Dioda magneto - electrica
Gafiteanu&Doru,
Mersi de interventii.
E adevarat, randamentul la un astfel de transformator poate fi relativ mic, dar daca scopul principal este obtinerea de tensiune inalta fara reactie inversa, satisface acest din urma criteriu.
(Daca ne gandim la bobina de inductie auto patentata tot de Tesla, scopul principal a fost tensiune inalta.
Pe o rezistenta de 2-3 ohmi a primarului unei astfel de bobine actuale, la un curent de 3-4 amperi absorbiti se pierd in jur de 15-45watti . Ori un bec/ lampa pe secundar de inalta tensiune se aprinde la maxim 20-30w. Deci randament relativ mic.)
In literatura specifica scrie de exemplu un sarb- printre altii - ca exista conditii in electromagnetism ca legea lui Newton a actiunii si reactiunii sa nu fie valabila.
Am vizat nu numai obtinere tensiune inalta ci si explorarea acestui fenomen posibil care l-ar contrazice pe Newton.
De altfel el a formulat legea actiunii si reactiunii pentru mecanica, nu pentru electromagnetism.
Eu am numit fenomenul de asimetrie in acest tip de trafo: " dioda magneto- electrica:"
Primarul induce in secundar, secundarul nu induce in primar.
Gafiteanu are dreptate: tensiunea inalta poate strapunge la tensiuni mai joase decat cea nominala, in alternativ.
Astfel imi explic numeroase strapungeri in bobinajele tatonate, la tensiuni relativ joase dar frecvente inalte.
Tot pentru Gafiteanu: tatonarile mele duc si spre ce am mai discutat, tuburi...O sa te mai consult la nevoie).
In poza partiala cu trafo Tesla, apare un transformator cu un primar L1 si secundarul din doua sectiuni in serie: L2 si L3.
La o analiza mai atenta, L 3 este excitata dublu:
- magnetic usor cuplata cu L1;
- electric , prin curent de conductie, cuplata total cu L2.
( Vezi textul din patent).
Aceasta configuratie este probata si a dat rezultate spectaculoase la timpul respectiv.
L3 are capat liber si oscileaza pe frecventa proprie in rezonanta cu L 1/L2.
Dioda magneto - electrica
Gafiteanu&Doru,
Mersi de interventii.
E adevarat, randamentul la un astfel de transformator poate fi relativ mic, dar daca scopul principal este obtinerea de tensiune inalta fara reactie inversa, satisface acest din urma criteriu.
(Daca ne gandim la bobina de inductie auto patentata tot de Tesla, scopul principal a fost tensiune inalta.
Pe o rezistenta de 2-3 ohmi a primarului unei astfel de bobine actuale, la un curent de 3-4 amperi absorbiti se pierd in jur de 15-45watti . Ori un bec/ lampa pe secundar de inalta tensiune se aprinde la maxim 20-30w. Deci randament relativ mic.)
In literatura specifica scrie de exemplu un sarb- printre altii - ca exista conditii in electromagnetism ca legea lui Newton a actiunii si reactiunii sa nu fie valabila.
Am vizat nu numai obtinere tensiune inalta ci si explorarea acestui fenomen posibil care l-ar contrazice pe Newton.
De altfel el a formulat legea actiunii si reactiunii pentru mecanica, nu pentru electromagnetism.
Eu am numit fenomenul de asimetrie in acest tip de trafo: " dioda magneto- electrica:"
Primarul induce in secundar, secundarul nu induce in primar.
Gafiteanu are dreptate: tensiunea inalta poate strapunge la tensiuni mai joase decat cea nominala, in alternativ.
Astfel imi explic numeroase strapungeri in bobinajele tatonate, la tensiuni relativ joase dar frecvente inalte.
Tot pentru Gafiteanu: tatonarile mele duc si spre ce am mai discutat, tuburi...O sa te mai consult la nevoie).
In poza partiala cu trafo Tesla, apare un transformator cu un primar L1 si secundarul din doua sectiuni in serie: L2 si L3.
La o analiza mai atenta, L 3 este excitata dublu:
- magnetic usor cuplata cu L1;
- electric , prin curent de conductie, cuplata total cu L2.
( Vezi textul din patent).
Aceasta configuratie este probata si a dat rezultate spectaculoase la timpul respectiv.
L3 are capat liber si oscileaza pe frecventa proprie in rezonanta cu L 1/L2.
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3969
Puncte : 33348
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Am o intrebare pt savantii nostri, deoarece eu sunt mic, nu stiu nimic:
Avem un transformator oarecare strans cuplat. De unde stie secundarul sa dea o tensiune corespunzatoare cu raportul de transformare ?
De exemplu, acelasi intensitate magnetica si flux magnetic variabil in acelasi timp poate sa fie produs de:
1- primarul cu o singura spira si un curent mare,
2- dar si de un primar cu zece spire, dar cu un curent de zece ori mai mic.
Adica in primar bagam aceeasi putere si acelasi flux magnetic ca intensitate si cu aceeasi variatie in timp, dar produs de infasurari diferite ca numar de spire..
Este oare magnetismul cuantic diferit in functie de cine si cum l-a produs ?
Studiul este util si in a cunoaste corect fenomenul amintit aici mai sus, cu transformatorul acordat in secundar pe o armonica impara.
Avem un transformator oarecare strans cuplat. De unde stie secundarul sa dea o tensiune corespunzatoare cu raportul de transformare ?
De exemplu, acelasi intensitate magnetica si flux magnetic variabil in acelasi timp poate sa fie produs de:
1- primarul cu o singura spira si un curent mare,
2- dar si de un primar cu zece spire, dar cu un curent de zece ori mai mic.
Adica in primar bagam aceeasi putere si acelasi flux magnetic ca intensitate si cu aceeasi variatie in timp, dar produs de infasurari diferite ca numar de spire..
Este oare magnetismul cuantic diferit in functie de cine si cum l-a produs ?
Studiul este util si in a cunoaste corect fenomenul amintit aici mai sus, cu transformatorul acordat in secundar pe o armonica impara.
_________________
“Toată lumea se plânge că nu are memorie, dar nimeni nu se vaită că nu are logică.” (La Rochefoucauld)
gafiteanu- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Prenume : Vaxile
Numarul mesajelor : 7617
Puncte : 36103
Data de inscriere : 13/06/2011
Obiective curente : 0)-Fondator "Asociatia Fostilor Cercetatori Stiintifici".
1)-Stiinta camuflata in bascalie pentru tonti. Imi perfectionez stilul bascalios.
2)-Să-mi schimb sexul. Transplant cu altul mai vârtos. Si care să stie si carte.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Campul, eterul si undele
Secundarul nu poate trage energie din camp mai mult decat are acesta la un moment dat, pompata prin infasurarea primara. Aceasta energie limitata dicteaza limita fluxului si a tensiunii / curentului induse in secundar.
Matematic, la bobine exista o relatie matematica intre energia campului, flux, inductanta bobinei, tensiunea pe bobina, curentul pe bobina.
La trafo apar inductantele mutuale si alte chichite.
Nu inteleg ce vrei sa spui cu magnetismul cuantic.
Astept raspuns teoretic de la experti, eventual avem un master in fizica pe forum...
Atata timp cat primarul este activ, acesta este "sursa", ca o moasa, nu ca o "nascatoare".
Dupa intuitia mea, nascatoarea magnetismului este eterul, care prin ceea ce-i sugereaza curentul din primar, isi polarizeaza vortexurile magnetice preexistente latent , in ceea ce numim flux. Curentul primar nu este sursa, este "moasa".
Cand primarul e mort ( intrerupt electric sau nu i se pompeaza curent) secundarul devine " sursa", moasa, atata timp cat fluxul nu e stins, ci e intretinut prin curentul din secundar.
Aceasta apropo de ce scria Virgil de sisteme oscilatoare.
La un sistem rezonant LC cat mai aproape de ideal, energia pompata prin conductie pe bucla LC se transforma practic integral in energie termica, pe sarma bobinei.
De unde vine atunci surplusul de energie magnetica din camp, daca nu din eter ?
Privind f, ( 2k+1)f, am construit mai demult diferite bobine cu capat liber cu diferite configuratii de unde. Bobinele cu capat liber n-au nevoie de condensator pentru stabilizeaza frecventei de oscilatie, ele oscileaza in functie de lungimea firului, pe o frecventa specifica.
Le-am excitat cu generator de semnal, astfel incat sa obtin unde, semiunde stationare de -a lungul bobinei, sferturi de unda, etc.
Armonicile impare au un grad de simetrie fata de fundamentala, care maximizeaza distributie tensiunii la capetele bobinei. ( Bobine in regim stationar cu capacitate parazita neglijabila).
Daca zici de recuperare inversa de energie, atunci dupa mine, trebuie sa ai maxime la capetele bobinei secundare cand primarul e mort, ca sa pompezi energie inapoi, prin autooscilatii maxime ale secundarului.
Poate ti se pare talmes balmes exprimarea mea, dar eu am masurat pozitia nodurilor de tensiune/ curent si ventrelor tensiune/ curent distribuite de-a lungul unei bobine, in diferite configuratii.
Un caz particular sunt bobinele in scurt, cu scurt la noduri de tensiune, etc.
In rationamentele mele ma conduc dupa o astfel de experienta practica.
Vorba lui Tesla:
" Ganditi in unde si se simplifica totul"
Secundarul nu poate trage energie din camp mai mult decat are acesta la un moment dat, pompata prin infasurarea primara. Aceasta energie limitata dicteaza limita fluxului si a tensiunii / curentului induse in secundar.
Matematic, la bobine exista o relatie matematica intre energia campului, flux, inductanta bobinei, tensiunea pe bobina, curentul pe bobina.
La trafo apar inductantele mutuale si alte chichite.
Nu inteleg ce vrei sa spui cu magnetismul cuantic.
Astept raspuns teoretic de la experti, eventual avem un master in fizica pe forum...
Atata timp cat primarul este activ, acesta este "sursa", ca o moasa, nu ca o "nascatoare".
Dupa intuitia mea, nascatoarea magnetismului este eterul, care prin ceea ce-i sugereaza curentul din primar, isi polarizeaza vortexurile magnetice preexistente latent , in ceea ce numim flux. Curentul primar nu este sursa, este "moasa".
Cand primarul e mort ( intrerupt electric sau nu i se pompeaza curent) secundarul devine " sursa", moasa, atata timp cat fluxul nu e stins, ci e intretinut prin curentul din secundar.
Aceasta apropo de ce scria Virgil de sisteme oscilatoare.
La un sistem rezonant LC cat mai aproape de ideal, energia pompata prin conductie pe bucla LC se transforma practic integral in energie termica, pe sarma bobinei.
De unde vine atunci surplusul de energie magnetica din camp, daca nu din eter ?
Privind f, ( 2k+1)f, am construit mai demult diferite bobine cu capat liber cu diferite configuratii de unde. Bobinele cu capat liber n-au nevoie de condensator pentru stabilizeaza frecventei de oscilatie, ele oscileaza in functie de lungimea firului, pe o frecventa specifica.
Le-am excitat cu generator de semnal, astfel incat sa obtin unde, semiunde stationare de -a lungul bobinei, sferturi de unda, etc.
Armonicile impare au un grad de simetrie fata de fundamentala, care maximizeaza distributie tensiunii la capetele bobinei. ( Bobine in regim stationar cu capacitate parazita neglijabila).
Daca zici de recuperare inversa de energie, atunci dupa mine, trebuie sa ai maxime la capetele bobinei secundare cand primarul e mort, ca sa pompezi energie inapoi, prin autooscilatii maxime ale secundarului.
Poate ti se pare talmes balmes exprimarea mea, dar eu am masurat pozitia nodurilor de tensiune/ curent si ventrelor tensiune/ curent distribuite de-a lungul unei bobine, in diferite configuratii.
Un caz particular sunt bobinele in scurt, cu scurt la noduri de tensiune, etc.
In rationamentele mele ma conduc dupa o astfel de experienta practica.
Vorba lui Tesla:
" Ganditi in unde si se simplifica totul"
eugen- Moderator
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3969
Puncte : 33348
Data de inscriere : 19/03/2010
Obiective curente : Ma intereseaza comportarea bobinelor in inalta frecventa, la care apar impedante capacitive proprii sporite, eliminarea lor, reducerea rezistentei peliculare, marirea inductantei unei bobine, condensatori de inalta capacitate, etc.
Re: Laborator-sa construim impreuna
eugen a scris:Astept raspuns teoretic de la experti, eventual avem un master in fizica pe forum...
Dupa cate am inteles, ai o buna experienta de linior (cel putin asa ne-ai prezentat) , asa ca in ceea ce experimentezi, nici un teoretician nu poate intrece experienta dumitale in inalta tensiune. La cate cunostinte ai, nici un posesor de master nu te poate ajuta, il eclipsezi cu brio..... Ramai increzator in fortele proprii!
Vorba lui Tesla:
" Ganditi in unde (cand si mai ales cum) si se simplifica totul"
P.S. "De unde vine atunci surplusul de energie magnetica din camp, daca nu din eter ?" EVRIKA!
Re: Laborator-sa construim impreuna
Repet intrebarea cu transformatorul, de unde stie secundarul cate spire sunt in primar si ce tensiune a primit ? Este oare asta marcata in calitatea fluxului magnetic ?
_________________
“Toată lumea se plânge că nu are memorie, dar nimeni nu se vaită că nu are logică.” (La Rochefoucauld)
gafiteanu- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Prenume : Vaxile
Numarul mesajelor : 7617
Puncte : 36103
Data de inscriere : 13/06/2011
Obiective curente : 0)-Fondator "Asociatia Fostilor Cercetatori Stiintifici".
1)-Stiinta camuflata in bascalie pentru tonti. Imi perfectionez stilul bascalios.
2)-Să-mi schimb sexul. Transplant cu altul mai vârtos. Si care să stie si carte.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Dl. Eugen!Exasperat de strapungerea unor tranzistoare in circuite experimentale, desi am prevazut protectii specifice, cum m-am priceput, am ajuns si la acest experiment preliminar:
Pentru protectia tranzistoarelor finale, de la o sursa stabilizata in comutatie, de 40 V la 5 A, eu am aplicat chiar la bornele de iesire ale sursei, un circuit snoober, compus dintr-o dioda de separare si un grup dioda de sens invers (supresoare) in paralel cu un condensator de 10 microfarazi la 1000 de V. Diodele erau de 25 de A la 1500 de V tensiune inversa. Si am putut sa verific fara probleme, motoare de cc. In lipsa circuitului de protectie, tranzistoarele finale se strapungeau imediat datorita tensiunilor induse in infasurarile rotorului prin comutatia curentului facuta de la colector.
Adrian Gheorghe- Activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 790
Puncte : 13954
Data de inscriere : 02/08/2014
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1) Captatori de energie regenerabila cu randament maxim, solari eolieni si marini.-2) Ghiveci horticol ergonomic, care sa elimine unele lucrari agricole si de combatere a bolilor si daunatorilor, sa economiseasca apa de irigare si sa conserve structura solului.
Re: Laborator-sa construim impreuna
Adrian, In cazul tau, ( curent continu ), este alta problema .Adrian Gheorghe a scris:Dl. Eugen!Exasperat de strapungerea unor tranzistoare in circuite experimentale, desi am prevazut protectii specifice, cum m-am priceput, am ajuns si la acest experiment preliminar:
Pentru protectia tranzistoarelor finale, de la o sursa stabilizata in comutatie, de 40 V la 5 A, eu am aplicat chiar la bornele de iesire ale sursei, un circuit snoober, compus dintr-o dioda de separare si un grup dioda de sens invers (supresoare) in paralel cu un condensator de 10 microfarazi la 1000 de V. Diodele erau de 25 de A la 1500 de V tensiune inversa. Si am putut sa verific fara probleme, motoare de cc. In lipsa circuitului de protectie, tranzistoarele finale se strapungeau imediat datorita tensiunilor induse in infasurarile rotorului prin comutatia curentului facuta de la colector.
eugen lucreaza cu un curent alternativ care alimenteaza bobina primara a unui transformator, iar secundarul ii creeaza probleme din mai multe motive .
1. Cand secundarul nu este in sarcina nu-i genereaza linii magnetice iar lipsa acestora nu au cum sa influenteze curentul din primar indiferent de faza , deci primarul absoarbe curent pe fiecare faza in functie de inductanta proprie a bobinei , ( plasata in aer ) si atunci cele doua nu sunt in concordanta , adica curentul debitat de tranzistori si curentul absorbit de bobina primara.
2. Cand secundarul este in sarcina liniile magnetice generate de catre acesta franeaza liniile magnetice primare care revin la pozitia initiala ,( locul de unde fiecare linie mag. a fost generata ) si nu mai ajung la momentul potrivit pentru a frana circulatia curentului din primar pe faza care urmeaza , iar atunci acesta creste foarte mult pana la valoarea permisa de rezistenta electrica a bobinajului. Curentul debitat de tranzistori depaseste curentul admis de acestia si este normal ca ei sa fie deteriorati.
3 . O alta situatie se intampla atunci cad viteza de deplasare a liniilor magnetice generate de catre secundar este atat de franata ,( Forta Laplace ), incat atunci cand ajung sa intersecteze spirele primare acestea in loc sa franeze curentul care circula la momentul respectiv , il accelereaza si in aceasta situatie creste curentul in conductor peste limita admisa .
eugen , trebuie sa-mi explice cand a constatat ca tranzistoarele sunt distruse si de ce .
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25902
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Re: Laborator-sa construim impreuna
Adrian ,cu scuzele de riguare revin si-ti spun ca problema ridicata de tine este una corecta .Mi-am dat seama despre ce este vorba. Spre exmplu. Atunci cand curentul este blocat de tranzistor de catre baza , dupa ce acesta a alimentat un selenoid liniile magnetice generate revin in mare viteza la origini si atunci apare o tensiune foarte mare care-l strapunge .
eugen, la tine pe linga cele scrise mai sus trebuie sa mai ai in vedere :
1 . Cu cat cuplajul dintre primar si secundar este mai slab cu atat mai repede revin liniile magnetice generate de primar la pozitia initiala si apare fenomenul descris lui Adrian , deoarece energia preluata de catre secundar este foarte mica si prin urmare si curentul debitat de secundar este mic , ceea ce determina o franare a liniilor magnetice primare mai mica.
2. Am inteles ca tensiunea inalta din secundar o folosesti pentru producerea unui arc electric. In cazul acesta sigur apare un decalaj intre tensiunea care apare la borne si curentul care va circula prin arc , deoarece arcul electric nu se produce instantaneu . Pentru aceasta este nevoie de un timp pentru ionizarea aerului , daca descarcarea se efectueaza prin aer . Daca arcul electric este obtinut prin ruperea contactului electric atunci arcul electric apare la curent maxim dupa care scade in functie de distanta.
P.s. Problema cu disparitia partiala sau totala a reactiei secundarului fata de primar la transformatoarele electrice dupa mine este imposibil de realizat . Eu am gasit o rezolvare, dar invers . Reactie mai puternica asupra primarului la un curent mai mic generat de catre secundar . Deasemenea am gasit o rezolvare prin reducerea fortei de reactiune cu 50 % in generatoarele de curent continu prin divizarea fluxului generat de catre indus exact in doua si plasat pe directii diferite. In cazul acesta exista doua inductoare , unul fix unul mobil si un indus.
eugen, la tine pe linga cele scrise mai sus trebuie sa mai ai in vedere :
1 . Cu cat cuplajul dintre primar si secundar este mai slab cu atat mai repede revin liniile magnetice generate de primar la pozitia initiala si apare fenomenul descris lui Adrian , deoarece energia preluata de catre secundar este foarte mica si prin urmare si curentul debitat de secundar este mic , ceea ce determina o franare a liniilor magnetice primare mai mica.
2. Am inteles ca tensiunea inalta din secundar o folosesti pentru producerea unui arc electric. In cazul acesta sigur apare un decalaj intre tensiunea care apare la borne si curentul care va circula prin arc , deoarece arcul electric nu se produce instantaneu . Pentru aceasta este nevoie de un timp pentru ionizarea aerului , daca descarcarea se efectueaza prin aer . Daca arcul electric este obtinut prin ruperea contactului electric atunci arcul electric apare la curent maxim dupa care scade in functie de distanta.
P.s. Problema cu disparitia partiala sau totala a reactiei secundarului fata de primar la transformatoarele electrice dupa mine este imposibil de realizat . Eu am gasit o rezolvare, dar invers . Reactie mai puternica asupra primarului la un curent mai mic generat de catre secundar . Deasemenea am gasit o rezolvare prin reducerea fortei de reactiune cu 50 % in generatoarele de curent continu prin divizarea fluxului generat de catre indus exact in doua si plasat pe directii diferite. In cazul acesta exista doua inductoare , unul fix unul mobil si un indus.
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25902
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Pagina 25 din 34 • 1 ... 14 ... 24, 25, 26 ... 29 ... 34
Subiecte similare
» Laborator-sa construim impreuna
» Cum construim corect o soba din Teracota.
» LABORATOR-cine vrea sa construiasca, bine, cine nu, treaba lui.
» Cum construim corect o soba din Teracota.
» LABORATOR-cine vrea sa construiasca, bine, cine nu, treaba lui.
Pagina 25 din 34
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum