Laborator-sa construim impreuna

Rezumarea primului mesaj :

CUPRINS:

Eugen:Sursa portabila 800 w; 10.07.11/ 14.04/pagina 1.
Gafiteanu:Zmeu; 10.07.11/18.23/1.
Eugen:Variator de putere 1500 w; 16.07.11/20.25/1.
Cornili: Turbine, efect vacuumatic; 29.07.11/11.51/, 1.
Eugen: Sursa de cc; 07.08.11/17.25/,1.
Eugen: Capsula pentru studiu termodinamic; 14.07.11/15.17/1.
Eugen: Minicentrala termica; 27.08.11/12.17/1.
Gafiteanu: Captatoare solare din folie de aluminiu; 27.08.11/13.34/1.
Gafiteanu: Captator solar cu oglinzi;27.08.11/,1.
Eugen: Ambreiaj cu curele; 11.09.11/16.41/1.
Eugen: Electrolizor hidroxigaz; 03.1011/23.51/1.
Gafiteanu: Electrolizor cu membrana; 15-10.11/11.28/1.
Eugen: Atentie la gaze explozibile; 15.10.11/20.34/2.
George: Detalii termodinamice; 18.10.11/2.
Eugen: Controler de cc; 06.11.11/10.50/2.
Eugen: Masurarea frecventei de rezonanta; 25.0212/22.11/2.
Eugen: Membrana din fibra de sticla la electroliza; 11.03.12/15.31/2.
George: Izolatori de acumulator ;01.04.12/19.57/3.
Eugen: Metoda de masurare a debitului de combustibil ; 28.04.12/17.25/3.
Eugen: Bobina de inalta tensiune Tesla; 13.05.012/13.47/3
Eugen: Aparat pentru electrificarea sangelui; 02.06.12/00.27/3
Sadang: Detalii Bob Beck, aparat pentru electrificarea sangelui; 02.06.12/15.13/3
Eugen: Detalii constructive debitmetru;06.06.12/12.49/3
Eugen: Masurarea parametrilor unei bobine prin metoda rezonantei;16.06.12/14.15/3
Eugen: Elemente experimentale pentru electrolizor;06.06.12/12.49/3
Eugen: Studiul undelor-impuls pe un transformator si interpretare la undele TESLA;
30.06.12/15.05/3
Eugen: Probe si masuratori la adaos Hidrogen in combustie motor; 17.11.2012/ 19.31/3
Eugen:
Studiul reactiei indusului la transformatoare asimetrice cu miez de aer; rezonanta dubla; rezonanta tripla;unde stationare

Amplificarea tensiunii in regim de unde stationare;
Masurarea vitezei impulsului electromagnetic prin conductori de cupru;
Masuratori la transformator cu bobina Tesla, in regim rezonant;




==================================================
M-am gandit la necesitatea acestui topic mai demult.
Se pare ca i-a venit timpul. Propun sa impartasim, sa exprimam din experientele noastre practice-cei care consimt.
Incep eu.

Inainte de a construi ceva, ne punem problema logica a bugetului.
Putem micsora efortul financiar, recuperand aparate, obiecte, parti, etc.
Lucruri in prag de a fi aruncate la gunoi.
Eu am recuperat, refolosit, transat, reabilitat cateva, mai mult electrice. Sa trec la subiect.

Sursa portabila de curent alternativ, 220 vca, 800 w, destinata pentru caz de avarie, sau in locuri izolate, camping, etc

Am construit o sursa compacta compusa din:
-baterie 12 vcc, 38 Ah
-invertor electronic 12 vcc/220 vca, 800 w
-redresor 12 vcc, 6 Ah
-priza 220 vca
-priza de 12 vcc
-sigurante
-indicatie la incarcare amperaj baterie
-indicatie nivel volti baterie
-ventilator, sigurante, etc.

Am asamblat intr-o carcasa de computer abandonat din care am recuperat fire,ventilatoare, panoul frontal cu butoanele utile, etc.
Am folosit un invertor care scoate alternante de 50 hz, in "colturi",(verificat pe osciloscop),pentru ca era mai ieftin. Acest tip de tensiune nu se recomanda consumatorilor electronici, dar merge la scule electrice de mana , iluminat,etc.
Pentru electronice se recomanda invertoare sinusoidale care sunt mai scumpe decat cele in trepte.
Durata de functionare a sursei este pana la cateva ore , in functie de regimul de consum.

Reincarcarea bateriei se face in masina, prin cuplare paralela la 12 vcc, sau stationar, prin redresorul intern de la 220 vca.

Pentru cei interesati, pot da detalii mai amanuntite la nevoie.
Nu am o schema tip. Am lucrat din aproape in aproape, pe viu.

Pentru vizualizare imagini, se poate accesa:

scanteitudorel a scris:Asa vei obtine fotografia liniilor de camp magnetostatic , dar in exemplul prezentat de eugen avem un camp magnetic variabil in spatiu si timp cu o anumita frecventa , destul de mare pentru privirea omului. Cum si ce fotografiezi atunci ?

Ce spune gafiteanu.

gafiteanu a scris:Tudorele, folosesti sub 50 Hz si filmezi.

Convertor/Transformator cu o singura bobina in zona de rezonanta

In poza 2,  am alimentat de la un oscilator , o bobina de genul celei din imagine, la 220 kHz, inseriata cu un condensator de 1 nanofarad, cu dielectric de sticla.
In zona frecventei de rezonanta, se poate culege de pe bobina ( sau de pe condensator) o putere rezonabila la tensiune mai ridicata decat a sursei.
( 5 becuri de 10 w, inseriate ).
Sursa are la intrare 174,8 vcc. ( poza 1), oscilatiile sunt obtinute prin inversarea alternativa a polaritatii sursei de cc,  prin 4 tranzistoare comandate via generator semnal.
Pe bratul rezonant se poate culege o tensiune in jur de 1000 de volti, si o putere in jur de 50 watti.

Intrebare: Instrumentul pe care il folositi are o banda de vrecvente intre 50 Hz pana la 400Hz. Cum se impaca, valoarea tensiunii afisate de 174.8V a unei tensiuni cu frecventa de 220.000Hz care depaseste cu mult frecventa maxima de numai 400Hz?
Intrebare: Care este randamentul de transformare si care este utilitatea practica a acestei instalatii?
Intrebare: In ce consta caracterul de noutate al acestei lucrari?

Multumesc anticipat pentru raspuns.

Corectie: "vrecvente" se va citi evident "frecvente". Din pacate setarea timpului de corectare pe forum este aiurea...

Pacalici a scris:Intrebare: Instrumentul pe care il folositi are o banda de vrecvente intre 50 Hz pana la 400Hz. Cum se impaca, valoarea tensiunii afisate de 174.8V a unei tensiuni cu frecventa de 220.000Hz care depaseste cu mult frecventa maxima de numai 400Hz?
Intrebare: Care este randamentul de transformare si care este utilitatea practica a acestei instalatii?
Intrebare: In ce consta caracterul de noutate al acestei lucrari?

Multumesc anticipat pentru raspuns.

Intrebari de activist de partid stiintific care simuleaza interesul, tradand in acelasi timp ironia, dispretul.

Totusi , voi raspunde.
1- Activistul nu citeste atent textul meu si se face ca nu intelege ca sursa de curent continuu este convertita in oscilatii. De aceea am scris Convertor/Transformator.
In prima faza sursa de curent contiunuu este convertita in oscilatii.
Apoi oscilatii de o anumita tensiune la sursa sunt amplificate in tensiune pe un element L sau C prin efect rezonant.
Nu dau schema .
Oscilatiile sunt netezite in regim dinamic , curentul pe bobina tinde la sinusoidal, datorita inertiilor magnetice, etc. Sursa de curent continuu propriuzisa si oscilatiile propriuzise sunt doua fenomene diferite.
As fi atat de tampit cum mi se sugereaza, sa masor in curent continuu frecventa de 220 000 de hertzi ?
Mai activistule, da prosti ne mai crezi !
Aparatul din poza masoara tensiune in curent continuu a condensatorilor sursa cc.
Prin plasarea  suplimentara a unui bec de 50 w/ 220 volti la bornele LC de intrare, se va observa foarte simplu ca o tensiune de intrare este amplificata pe un brat rezonant.
La o stare de illuminare identica a becului pe LC cu numarul de becuri inseriate pe  sau L sau C, numarul de becuri inseriate arata aproximativ de cate ori a crescut tensiunea.
2- Intrebarea cu randamentul este intrebare de contabil.
De genul:
" Care este randamentul unei bobine de inductie auto ...", etc.
Daca vrei neaparat un " randament Carnot", nu electromagnetic, ai 50 watti iesire/300watti intrare=1/6.
Pentru randamentul electromagnetic, mediteaza la triunghiul puterilor in regim tranzitoriu.

Pentru utilitate practica, mediteaza de exemplu la inlocuirea unei  sarcini rezistive cu un circuit quasirezonant intre punctele de alimentare.
Ca sa plasezi un circuit serie LC( rezistenta bobinei de valoare R) rezonant intre 2 puncte, studiezi de exemplu intai pe un consumator rezistiv de rezistenta ( la cald) R.
Cand experimentezi, ai nevoie si de astfel de utilitati.

3- Caracterul de noutate este de exemplu ca nu a prezentat nimeni pana acum, pe acest forum, o astfel de solutie, realizata.
Doar aluzii copy-paste teoretice.
E ca la oul lui Columb:" Ce simplu e!Ai facut un lucru banal, ai trantit oul pe masa! Si eu puteam!La care Columb, raspunde ceva de genul:"-Da, dar tu nu ai facut-o! Faramitura mea fata de zeroul tau este infinit mai mult !".

Draga eugen, multumesc pentru raspunsuri.

Comentariile mele:
1. Ai dreptate cu privire la cei 174.8V, sunt intr-adevar asa cum precizezi in text "174,8 vcc". Scuze pentru neatentie.
Faptul ca, "nu dau schema", nu este nici o problema, deoarece nu am solicitat-o. Nici nu este bine , de altfel sa o dai.
2. "50 watti iesire/300watti intrare=1/6" Foarte mic... "Cand experimentezi", am inteles utilitatea.
3. "Caracterul de noutate este de exemplu ca nu a prezentat nimeni pana acum, pe acest forum, o astfel de solutie, realizata." Interesant punct de vedere.

Comportarea unui tub de descarcare tip "spark- gap"

Cu un montaj simplu care include o bobina auto de inalta tensiune, o sursa de 20-30 vca, 50 Hz, o punte redresoare de inalta tensiune, un condensator de 1 microfarad, 3000v, un grup serial " spark-gap" ( tuburi cu descarcare in gaze), etc se pot experimenta descarcari la tensiuni 3xUs ( Us tensiunea de strapungere tub) pe o sarcina bec auto 55w, 12 vcc.
Eu am folosit 3 tuburi inseriate , in functie de montaj se poate alege numarul de tuburi, in lipsa unui singur tub cu tensiune de strapungere mai mai mare.
In primele 2 imagini o parte din montaj inainte de descarcare si in timpul descarcarii.


In timpul descarcarii de pe condensator la 3x800 v = 2400v, in pulsuri repetate, curentul prin tuburile descarcatoare si becul auto este de ordinul amperilor.
Tuburile , in intelegerea mea functioneaza astfel in zona rosie "J"  a graficului de mai jos.

Tuburile folosite de mine sunt de tipul:

http://www.bourns.com/docs/Product-Datasheets/ST-0350.pdf

Schema de pe datasheet seamana izbitor cu schema Tesla:


Tesla, Colorado Spring Notes
http://www.shamanicengineering.org/wp-content/uploads/2014/07/Nikola-Tesla-Colorado-Springs-Notes-1899-1900.pdf


La functionare in pulsuri de descarcare, tuburile functioneaza relativ reci.
Impedanta lor e relativ mica.
La functionare in alternante continue de inalta frecventa, tuburile sunt fierbinti, impedanta lor este relativ mare.
Primul caz se preteaza la descarcarea / recuperarea de energie de pe bobine/ condensatoare amorsate la potentiale inalte.
In lipsa tuburilor se pot folosi eclatoare cu distanta intre contacte reglabila.
Sunt mai zgomotoase si mai instabile.

Cum iti explici ca toata zona din jurul tuburilor de descarcare este puternic luminata, cu toate ca sunt opace/ceramice ?
Crezi ca o energie importanta circula si prin exteriorul descarcarii din interior ?  Mai e si altceva, de ex. fenomene de I.F. ?
E naspa cand are loc o descarcare, sunt tubulete care pot conduce mii de A.  Eu am tubulete de 10.000 A, dar sunt altele mult mai puternice.  Unele au in exterior un electrod de comanda care declanseaza descarcarea la tensiuni mai mici, la dorinta.
!!! La tuburile de BLITZ este la fel.

Da-ne informatii si de pe frecventmetru si de pe osciloscopul cu memorie.
Vezi sa nu le bulesti !  Pui in serie o rezistenta mica neinductiva cu un capat la masa/pamant.
Fulgerul e oare un imens spark-gap natural ?  Oare care este valoarea reala a curentului si a tensiunii ? O poti masura eugen ?

Zona luminata pe care o vezi din poza este in realitate de intensitate mult mai mica.                      
Camera inregistreaza imaginea altfel decat ochiul.
Daca in zona exterioara tubului ar fi o circulatie consistenta de energie, ar trebui sa fie conditii de strapungere pe exterior, caz in care este de asteptat ca arcul sa fie sustinut in aer, ceea ce nu se intampla.
Pe de alta parte, din alte experimente am dedus de exemplu ca dielectricul de tip sticla, ceramica, etc  nu este un izolator perfect si  poate fi  strapuns.
O circulatie de energie poate exista totusi in afara tubului.
De fapt la acea circulatie prin eter cred ca faci aluzie.
Aerul/vidul pot deveni foarte buni conductori.
Electronii blocheaza circulatia clasica conductiva prin conductori.
La o bobina Tesla de exemplu, explicatiile din domeniu afirma ca de fapt conductia se face prin exteriorul sarmei, la parametri superiori conductiei clasice prin comductor.
Pe mine m-a interesat insa efectul propriuzis, de descarcare  pe interior.
Tipurile de radiatii sau vibratii sunt  in spectrul termic, sesizabile prin incalzire,  oscilatii in domeniu sutelor de kilohertzi sau mai inalte datorite circuitului oscilant condensator- fire- impedanta arc sau in domeniul de si mai inalta frecventa , sesizabile in domeniul vizibil.
Frecventa de oscilatie din timpul descarcarii prin arcul din tub se poate masura preliminar si fara contact direct .
Un osciloscop pornit, cu sonda necuplata, in aer , poate arata o anvelopa de descarcare, care la un zoom suficient poate identifica frecventa de descarcare a oscilatiei din timpul arcului.

CONDENSATORUL , IN REGIM DE PULSURI PRIN TUB DE DESCARCARE


1- Circuit cu 2 transformatoare de tensiune recuperate de la microwave

Schema de principiu:
[/url

In prima poza , schema de principiu a unui montaj cu tensiune 6 kv aplicata de la doua trafo de 220/ 3000 v, cu  secundarele inseriate.
Transformatoarele le-am recuperat de la microwave.
La fel condensatoarele si diodele din schema.
Trafo IT :


Tensiunea inalta, redresata printr-o punte cu 4 diode de 10 kv, se aplica pe 4 condensatoare in serie.
Descarcarea se face de pe condensatorul echivalent de 0,25 microfarazi, 6kv, in impulsuri de frecventa 10-20 / secunda, printr-un "SG" spark - gape, un tub de descarcare  miniatura de 6kv .
Descarcare pe primarul  L1 al unui trafo cu miez de aer. ( L1/L2).
In poza, aspectul acestui descarcator , cufundat in ulei pentru stabilitate termica, tubul lucreaza la un curent efectiv in jur de 5 amperi, vizualizat pe lampa l2 ( lampa auto 12 v/55w).

SG in ulei:


Pe secundar, la un raport al numarului de spire in jur de 5/1, am obtinut cam 30 kv ( descarcare prin eclatorul E la 10 mm distanta intre bornele eclatorului, tensiune de strapungere in aer 3 kv/ mm), pe o lampa de 300 w, drept sarcina.
Condensatorul Cs l-am construit din folie aluminiu pe geamuri de sticla, paralel, echivalent 5 nanofarazi.

2- Convertorul  Tesla

Tesla sugereaza utilizarea condensatorului ca un convertor ( el foloseste termenul " transformer").
http://www.tuks.nl/pdf/Reference_Material/Tesla/The_inventions_researches_and_writing_of_Nikola_Tesla.pdf
Textul Tesla:


De pilda in schema de mai sus apar 3 frecvente evidente
a- frecventa de alimentare a puntii redresoare 50 khz;
b- frecventa descarcarilor condensatorui serie C1-4, 10-20 / secunda;
c- frecventa circuitului oscilant C1-4/ L1 , care induce in circuitul secundar Cs/ L2.

3-Alt posibil gen de aplicatii

Schema de mai sus ar putea fi utila , printre altele, in experimente de explozia apei tip Graneau, cu impulsuri de inalta tensiune descarcate in jet de apa (cu modificari aferente.)

http://www.oocities.org/waterfuel111/water_explosion_menu.html
https://dflund.se/~snorkelf/Longitudinal/node6.html

Personal, astept rezultatele finale. Nu are rost sa comentez. Vom vedea ce ne aduce viitorul.

Personal aștept și rezultate parțiale. Viitorul se întâmplă acum. Tu du-te și comentează la bancuri, că acolo te pricepi.

Iar eu, tot alea finale le astept si, asa cum am spus deja o sa comentez. Treaba ta daca tu esti interesat de partiale. Vorba aia: "Ura si la gara!"

Tu nu aștepți niciun rezultat, de fapt, ci cauți batjocura cu lumânarea. Căci, în ultimă instanță, nu avem decât rezultate parțiale cu toții. Numai tu crezi în cai verzi pe pereți. Numai tu crezi într-o „știință” actuală imuabilă.

Abel Cavaşi a scris:Tu nu aștepți niciun rezultat, de fapt, ci cauți batjocura cu lumânarea. Căci, în ultimă instanță, nu avem decât rezultate parțiale cu toții. Numai tu crezi în cai verzi pe pereți. Numai tu crezi într-o „știință” actuală imuabilă.

Mai, dar va luarati iar la sfada? Ce vrei daca el este
responsabilul cu asteptatul pe forum? Pe topicul
Mecanica FOIP asteapta Sectiunea 10(?), desi nu am
ajuns decat la 4. Fiecare cu asteptarile lui! Nu iti dai
seama ca s-ar bloca softul daca ne-am repezi toti cu
rezultatele care le-am obtinut? Lasa-l sa astepte cu spor!

Transformator asimetric



Exasperat de strapungerea unor tranzistoare in circuite experimentale, desi am prevazut protectii specifice, cum m-am priceput, am ajuns si la acest experiment preliminar: transformator asimetric, cu secundarul cu diametru minimizat, pentru micsorarea reactiei inverse a campului magnetic indus.
Lucrand cu scurturi in secundar, pentru urmarirea anumitor fenomene, devine periculoasa reactia inversa prin inducere in primar/ schema electronica a unor varfuri de tensiune distructive.
Transformatorul pe care l-am probat are fluxul invers Fi ( al secundarului) compus din Fi1 care da practic efect zero de reactie inversa. Fi 2 da reactie inversa in primar.
In functie de diametrul secundarului, se poate reduce efectul de inductie Fi in primar, cat mai mult.
Cu astfel de versiune, am obtinut pe secundar, in gol, o descarcare intre capete cam la 15 mm, ceea ce ar corespunde la o tensiune in momentul strapungerii aerului in jur de 45 kv. ( calculat la tensiune de strapungere aer 3 kv/mm).

Geometria mi-a fost inspirata de geometria Tesla dintr-unul din patentele acestuia.
In timpul experimentelor de la Colorado Springs, Tesla a ars initial, accidental ,transformatorul de alimentare local.
Schema cu reactie inversa  redusa, din patentul Tesla,realizata mai tarziu, devine si o metoda de protectie.

PS: scuze de folosirea inconsecventa a simbolului " Fi"pentru flux magnetic, pozele fiind facute la timpi diferiti.

Pentru a contola tensiunea (din energia) inversa autoindusa, am mai spus de curand ce trebuie facut, pomenindu-l pe inventatorul metodei, ing. Eugen Statnic. A lucrat la Electronica TV cu integrate (vestitul trafo de linii acordat pe armonici impare pt recuperarea controlata a energiei in timpul cursei inverse de baleiaj linii), apoi la Osram in RFG.
Mai puteti baga inca odata inventia. O gasiti descrisa si explicata in buletinele tehnice pt Service ale uzinei Electronica dupa 1978. Verificati si Forumul Electronistilor, va lamuresc ei.
Bobinele au diferite reactante capacitive. Se impart eventual in galeti si se bobineaza oblic in "fagure", eventual cu folii despartitoare intre straturi. Sarma trebuie sa aiba un izolator mai gros, eu folosesc silicon sau teflon. Folosind frecvente cat mai mari, nu mai trebuie multe spire. Exista si medii gazoase cu propietati superioare la strapungere, parca hexaflorura de C.
Tensiunea de strapungere nu este chiar liniara cu distanta dintre electrozi, depinde de mediu si forma lor. Putem avea scantei/descarcari la 30mm si la tensiuni mult sub 30 kV.
Intrebati-l pe ScanteiTudorel, el e specialistul.

Nu se urmareste randament de putere si curent, doar transformare/ridicare de tensiune. In acest caz conteaza mai ales raportul numarului de spire si viteza de variatie a fluxului magnetic.
Foarte corecta observatia cu ochiul liber a cercetatorului nostru f.vigilent ScanteiTudorel. Intradevar este o oarecare distanta intre cele doua bobinaje (>>cuplaj magnetic mai slab), dar nu asa de mare ca la raposatul Tesla. Totusi asta nu impieteaza mai deloc raportul de transformare a tensiunii.
Traiasca cercetarea romaneasca !

Legea actiunii si reactiunii contrazisa?
Dioda magneto - electrica

Gafiteanu&Doru,
Mersi de interventii.

E adevarat, randamentul la un astfel de transformator poate fi relativ mic, dar daca scopul principal este obtinerea de tensiune inalta fara reactie inversa, satisface acest din urma criteriu.
(Daca ne gandim la bobina de inductie auto patentata tot de Tesla, scopul principal a fost tensiune inalta.
Pe o rezistenta de 2-3 ohmi a primarului unei astfel de bobine actuale, la un curent de 3-4 amperi absorbiti se pierd in jur de 15-45watti . Ori un bec/ lampa pe secundar de inalta tensiune se aprinde la maxim 20-30w. Deci randament relativ mic.)

In literatura specifica scrie  de exemplu un sarb- printre altii - ca exista conditii in electromagnetism ca legea lui Newton a actiunii si reactiunii sa nu fie valabila.
Am vizat nu numai obtinere tensiune inalta ci si explorarea acestui fenomen posibil care l-ar contrazice pe Newton.
De altfel el a formulat legea actiunii si reactiunii pentru mecanica, nu pentru electromagnetism.
Eu am numit fenomenul de asimetrie in acest tip de trafo: " dioda magneto- electrica:"
Primarul induce in secundar, secundarul nu induce in primar.

Gafiteanu are dreptate: tensiunea inalta poate strapunge la tensiuni mai joase decat cea nominala, in alternativ.
Astfel imi explic numeroase strapungeri in bobinajele tatonate, la tensiuni relativ joase dar frecvente inalte.
Tot pentru Gafiteanu: tatonarile mele duc si spre ce am mai discutat, tuburi...O sa te mai consult la nevoie).

In poza partiala cu trafo Tesla, apare un transformator cu un primar L1 si secundarul din doua sectiuni in serie: L2 si L3.
La o analiza mai atenta, L 3 este excitata dublu:
- magnetic usor cuplata cu L1;
- electric , prin curent de conductie, cuplata total cu L2.
( Vezi textul din patent).
Aceasta configuratie este probata si a dat rezultate spectaculoase la timpul respectiv.
L3 are capat liber si oscileaza pe frecventa proprie in rezonanta cu L 1/L2.

Am o intrebare pt savantii nostri, deoarece eu sunt mic, nu stiu nimic:
Avem un transformator oarecare strans cuplat. De unde stie secundarul sa dea o tensiune corespunzatoare cu raportul de transformare ?
De exemplu, acelasi intensitate magnetica si flux magnetic variabil in acelasi timp poate sa fie produs de:
1- primarul cu o singura spira si un curent mare,
2- dar si de un primar cu zece spire, dar cu un curent de zece ori mai mic.
Adica in primar bagam aceeasi putere si acelasi flux magnetic ca intensitate si cu aceeasi variatie in timp, dar produs de infasurari diferite ca numar de spire..
Este oare magnetismul cuantic diferit in functie de cine si cum l-a produs ?
Studiul este util si in a cunoaste corect fenomenul amintit aici mai sus, cu transformatorul acordat in secundar pe o armonica impara.

Campul, eterul si undele

Secundarul nu poate trage energie din camp mai mult decat are acesta la un moment dat, pompata prin infasurarea primara. Aceasta energie limitata dicteaza limita fluxului si a tensiunii / curentului induse in secundar.

Matematic, la bobine  exista o relatie matematica intre energia campului, flux, inductanta bobinei, tensiunea pe bobina, curentul pe bobina.
La trafo apar inductantele mutuale si alte chichite.

Nu inteleg ce vrei sa spui cu magnetismul cuantic.
Astept raspuns teoretic de la experti, eventual avem un master in fizica pe forum...


Atata timp cat primarul este activ, acesta este "sursa", ca o moasa, nu ca o "nascatoare".
Dupa intuitia mea, nascatoarea magnetismului este eterul, care prin ceea ce-i sugereaza curentul din primar, isi polarizeaza vortexurile magnetice preexistente latent , in ceea ce numim flux. Curentul primar nu este sursa, este "moasa".
Cand primarul e mort ( intrerupt electric sau nu i se pompeaza curent) secundarul devine " sursa", moasa, atata timp cat fluxul nu e stins, ci e intretinut prin curentul din secundar.
Aceasta apropo de ce scria Virgil de sisteme oscilatoare.

La un sistem rezonant LC cat mai aproape de ideal, energia pompata prin conductie pe bucla LC   se transforma practic integral in energie termica, pe sarma bobinei.
De unde vine atunci surplusul de energie magnetica din camp, daca nu din eter ?

Privind f, ( 2k+1)f, am construit mai demult diferite bobine cu capat liber cu diferite configuratii de unde. Bobinele cu capat liber n-au nevoie de condensator pentru stabilizeaza frecventei de oscilatie, ele oscileaza in functie de lungimea firului, pe o frecventa specifica.
Le-am excitat cu generator de semnal, astfel incat sa obtin unde, semiunde stationare de -a lungul bobinei, sferturi de unda, etc.
Armonicile impare au un grad de simetrie fata de fundamentala,  care maximizeaza distributie tensiunii la capetele bobinei. ( Bobine in regim stationar cu capacitate parazita neglijabila).
Daca zici de recuperare inversa de energie, atunci dupa mine, trebuie sa ai maxime la capetele bobinei secundare cand primarul e mort, ca sa pompezi energie inapoi, prin autooscilatii maxime ale secundarului.

Poate ti se pare talmes balmes exprimarea mea,  dar eu am masurat pozitia nodurilor de tensiune/ curent si ventrelor tensiune/ curent distribuite de-a lungul unei bobine, in diferite configuratii.
Un caz particular sunt bobinele in scurt, cu scurt la noduri de tensiune, etc.
In rationamentele mele ma conduc dupa o astfel de experienta practica.

Vorba lui Tesla:
" Ganditi  in unde si se simplifica totul"

eugen a scris:Astept raspuns teoretic de la experti, eventual avem un master in fizica pe forum...

Dupa cate am inteles, ai o buna experienta de linior (cel putin asa ne-ai prezentat) , asa ca in ceea ce experimentezi, nici un teoretician nu poate intrece experienta dumitale in inalta tensiune. La cate cunostinte ai, nici un posesor de master nu te poate ajuta, il eclipsezi cu brio..... Ramai increzator in fortele proprii!

Vorba lui Tesla:
" Ganditi in unde (cand si mai ales cum) si se simplifica totul"
P.S. "De unde vine atunci surplusul de energie magnetica din camp, daca nu din eter ?" EVRIKA!

Repet intrebarea cu transformatorul, de unde stie secundarul cate spire sunt in primar si ce tensiune a primit ? Este oare asta marcata in calitatea fluxului magnetic ?

Exasperat de strapungerea unor tranzistoare in circuite experimentale, desi am prevazut protectii specifice, cum m-am priceput, am ajuns si la acest experiment preliminar:

Dl. Eugen!
Pentru protectia tranzistoarelor finale, de la o sursa stabilizata in comutatie, de 40 V la 5 A, eu am aplicat chiar la bornele de iesire ale sursei, un circuit snoober, compus dintr-o dioda de separare si un grup dioda de sens invers (supresoare) in paralel cu un condensator de 10 microfarazi la 1000 de V. Diodele erau de 25 de A la 1500 de V tensiune inversa. Si am putut sa verific fara probleme, motoare de cc. In lipsa circuitului de protectie, tranzistoarele finale se strapungeau imediat datorita tensiunilor induse in infasurarile rotorului prin comutatia curentului facuta de la colector.

Pentru iubitorii de scantei :


https://youtu.be/VZIYhY6A4F4