Laborator-sa construim impreuna

Rezumarea primului mesaj :

CUPRINS:

Eugen:Sursa portabila 800 w; 10.07.11/ 14.04/pagina 1.
Gafiteanu:Zmeu; 10.07.11/18.23/1.
Eugen:Variator de putere 1500 w; 16.07.11/20.25/1.
Cornili: Turbine, efect vacuumatic; 29.07.11/11.51/, 1.
Eugen: Sursa de cc; 07.08.11/17.25/,1.
Eugen: Capsula pentru studiu termodinamic; 14.07.11/15.17/1.
Eugen: Minicentrala termica; 27.08.11/12.17/1.
Gafiteanu: Captatoare solare din folie de aluminiu; 27.08.11/13.34/1.
Gafiteanu: Captator solar cu oglinzi;27.08.11/,1.
Eugen: Ambreiaj cu curele; 11.09.11/16.41/1.
Eugen: Electrolizor hidroxigaz; 03.1011/23.51/1.
Gafiteanu: Electrolizor cu membrana; 15-10.11/11.28/1.
Eugen: Atentie la gaze explozibile; 15.10.11/20.34/2.
George: Detalii termodinamice; 18.10.11/2.
Eugen: Controler de cc; 06.11.11/10.50/2.
Eugen: Masurarea frecventei de rezonanta; 25.0212/22.11/2.
Eugen: Membrana din fibra de sticla la electroliza; 11.03.12/15.31/2.
George: Izolatori de acumulator ;01.04.12/19.57/3.
Eugen: Metoda de masurare a debitului de combustibil ; 28.04.12/17.25/3.
Eugen: Bobina de inalta tensiune Tesla; 13.05.012/13.47/3
Eugen: Aparat pentru electrificarea sangelui; 02.06.12/00.27/3
Sadang: Detalii Bob Beck, aparat pentru electrificarea sangelui; 02.06.12/15.13/3
Eugen: Detalii constructive debitmetru;06.06.12/12.49/3
Eugen: Masurarea parametrilor unei bobine prin metoda rezonantei;16.06.12/14.15/3
Eugen: Elemente experimentale pentru electrolizor;06.06.12/12.49/3
Eugen: Studiul undelor-impuls pe un transformator si interpretare la undele TESLA;
30.06.12/15.05/3
Eugen: Probe si masuratori la adaos Hidrogen in combustie motor; 17.11.2012/ 19.31/3
Eugen:
Studiul reactiei indusului la transformatoare asimetrice cu miez de aer; rezonanta dubla; rezonanta tripla;unde stationare

Amplificarea tensiunii in regim de unde stationare;
Masurarea vitezei impulsului electromagnetic prin conductori de cupru;
Masuratori la transformator cu bobina Tesla, in regim rezonant;




==================================================
M-am gandit la necesitatea acestui topic mai demult.
Se pare ca i-a venit timpul. Propun sa impartasim, sa exprimam din experientele noastre practice-cei care consimt.
Incep eu.

Inainte de a construi ceva, ne punem problema logica a bugetului.
Putem micsora efortul financiar, recuperand aparate, obiecte, parti, etc.
Lucruri in prag de a fi aruncate la gunoi.
Eu am recuperat, refolosit, transat, reabilitat cateva, mai mult electrice. Sa trec la subiect.

Sursa portabila de curent alternativ, 220 vca, 800 w, destinata pentru caz de avarie, sau in locuri izolate, camping, etc

Am construit o sursa compacta compusa din:
-baterie 12 vcc, 38 Ah
-invertor electronic 12 vcc/220 vca, 800 w
-redresor 12 vcc, 6 Ah
-priza 220 vca
-priza de 12 vcc
-sigurante
-indicatie la incarcare amperaj baterie
-indicatie nivel volti baterie
-ventilator, sigurante, etc.

Am asamblat intr-o carcasa de computer abandonat din care am recuperat fire,ventilatoare, panoul frontal cu butoanele utile, etc.
Am folosit un invertor care scoate alternante de 50 hz, in "colturi",(verificat pe osciloscop),pentru ca era mai ieftin. Acest tip de tensiune nu se recomanda consumatorilor electronici, dar merge la scule electrice de mana , iluminat,etc.
Pentru electronice se recomanda invertoare sinusoidale care sunt mai scumpe decat cele in trepte.
Durata de functionare a sursei este pana la cateva ore , in functie de regimul de consum.

Reincarcarea bateriei se face in masina, prin cuplare paralela la 12 vcc, sau stationar, prin redresorul intern de la 220 vca.

Pentru cei interesati, pot da detalii mai amanuntite la nevoie.
Nu am o schema tip. Am lucrat din aproape in aproape, pe viu.

Pentru vizualizare imagini, se poate accesa:

Pentru iubitorii de scantei :


https://youtu.be/VZIYhY6A4F4

Dl.Eugen!
Eu am lucrat candava la o aprindere electronica la care am obtinut inalta tensiune de vre-o 35 KV. Aprinderea am facut-o sa dea 5 scantei comandate, in momentul aprinderii. Aprinderea era alimentata de la un convertizor care scotea 80 de V la 1 A. Cu aceasta tensiune era alimentata bobina de inductie, numai in momentul aprinderii. Scanteile erau produse de un grup de 5 impulsuri aplicate pe baza tranzistorului de comutatie, numai la deschiderea ruptorului. Randamentul convertizorului era mic sub 0,5. Atunci nu am gasit o schema simpla, care sa dea impulsurile de comanda ale tranzistoarelor de putere din convertzor decalate, astfel ca tranzistoarele sa lucreze in clasa E, unde este cel mai bun randament de 0,9. Convertizorul lucra pe 20 de KHz, lua curent de 15 A si piuia tare.

Multumesc tuturor pentru participare. Pe moment nu ma pot implica.
Voi incerca sa revin dupa o perioada de refacere cu sanatatea, sper cat mai curand.

Adrian Gheorghe a scris:Convertizorul lucra pe 20 de KHz, lua curent de 15 A si piuia tare.

Se stie din mosi stramosi ca piuitul este un parametru al surselor in comutatie lucrand in clasa E. Cu, cat piuitul e mai tare, cu atat randamentul in clasa E este mai ridicat.

Maestre Adrian, notiunea de clasa de functionare este folosita pentru AMPLIFICATOARE.
Cititi ce inseamna un amplificator. Convertizoarele NU SUNT AMPLIFICATOARE. In convertizoare se foloseste simpla comutatie ON/OFF a unor circuite de putere.
Acelasi procedeu dar cu alt scop, se foloseste si pentru amplificatoarele in comutatie care sunt de mai multe clase de functionare(D pana la T) , in functie de modul de modulatie a inpulsurilor dictat de semnalul analogic de intrare al amplificatorului, sarcina de iesire, etc.
Despre Clasele de funtionare a Amplificatoarelor

Iata un exemplu de convertizor cu tiristoare:

Eu care am lucrat la o ferma de pasari si pasarele, stiu ce inseamna piuit. Multora le-am luat piuitul.
Si in electronica e de dorit sa le luati piuitul. Se blocheaza orice piesa care vibreaza cu adezivi potriviti. Veti putea sa auziti piuit si la calculatoarele stationare. Interveniti si depistati cauza si locul folosind un stetoscop (sau un banal furtun) , in special la feritele surselor in comutatie. Ungeti cu prenadez sau silicon sau adeziv epoxi..
In prezent stiinta a progresat asa de mult, incat convertizoarele lucreaza la frecvente inaudibile noua. Impregnarea bobinelor cu ferite este obligatorie si benefica si de multe ori trebuie sa interveniti personal, nefiind optima din fabrica.
Clasele alea de la A la Z reprezinta cat timp dintro perioada este activ elementul de comanda. Este ca si cum mecanic am da impuls energetic (moment cinetic) unui volant numai o anumita perioada.
Tehnica digitala audio a ajuns sa lucreze cu impulsuri la peste 300 kHz si astfel sa obtina cel mai bun randament si calitate extra.
(Exista si emit emitatoare radio cu frecventa de 30 kHz, in timp ce frecventele folosite la prelucrarea audio au ajuns de zece ori mai mult !!!)

Magnetizarea cat mai eficienta a unei bobine

Am experimentat regimuri tranzitorii in care bobine de geometrii si parametri diversi au fost supuse la regimuri pulsatorii de alimentare in frecvente.
Aceste regimuri pulsatorii urmaresc un  regim de functionare in trei cicluri/ puls:
a- incarcarea magnetica a unei bobine pana la o anumita valoare a fluxului magnetic;
b- descarcarea bobinei prin incarcarea unui condensator in bucla cu bobina , condensator care trebuie sa preia -in cazul ideal rezonant-toata energia de la bobina;
c- descarcarea condensatorului incarcat electric, pe o rezistenta de sarcina utila.

Criteriul urmarit este disiparea unei energii termice Joule cat mai mica pe rezistenta ohmica a bobinei in raport cu energia magnetica obtinuta pe impuls pe bobina.
Un impuls este alimentarea timp de cateva perioade din frecventa de lucru  , timp ales reglabil astfel incat alimentarea sa se intrerupa cand campul atinge un anumit flux/ curent efectiv in bobina.

Foto1, 2:
O problema clasica , sugestiva, in care un circuit RL este cuplat la o sursa de cc.
Alura curbei tranzitorii din fig. 5.1 este descrisa de o ecuatie a curentului tranzitoriu care creste exponential pana la o valoare stationara.
Pe mine m-a interesat la o astfel de problema teoretica dinamica tranzitorie, pe un timp de tranzitie echivalent cu un numar n de " tau" ( constanta de timp a circuitului, o functie de raportul L/R).
In particular, evaluarea de exemplu , pe un timp tranzitoriu, a energiei consumate pe rezistenta R si disipate termic, in raport cu energia magnetica dezvoltata pe inductanta ideala L.

Foto 3:
O alta problema clasica in care un circuit ideal RLC este cuplat la o sursa in frecventa.
Alura curbei tranzitorii este descrisa de o ecuatie ceva mai complicata decat in cazul de mai sus, cu sinus si cosinus hiperbolic, etc.

Astfel de calcule se preteaza la simulari pe computer.
Dupa cate am inteles din dialogul Missuser-Doru, Missuser este priceput la simulari numerice de acest gen si daca citeste aceasta postare il rog sa formuleze o opinie.
Eu am facut simularea pe viu...

Practic, am luat doua bobine de inductanta apropiate dar de geometrii diferite si le-am supus unor pulsuri tranzitorii, prin doua metode:
a- alimentare de la sursa de frecventa, trecuta printr-un PWM chopper;
b- alimentare prin impulsuri de descarcare brusca prin scantei ,a unui condensator preincarcat la tensiune relativ inalta.

Pe osciloscop apare alura curentului pe bobina reala.  Fluxul din bobina este proportional cu curentul, prin factorul  inductanta.
Energia bobinei este functie de patratul curentului, multiplicat cu jumatate din inductanta bobinei.
Inductanta se poate determina aproximativ gasind frecventa de rezonanta si cunoscand valoarea condensatorului, in ipoteza unui condensator cu pierderi neglijabile.
Eu am folosit condensatori cu armaturi de folie de aluminiu aplicat pe sticla de 3 mm grosime, pentru regimuri de tensiuni mai inalte.

Foto 4:
Bobina pe tambur de lemn, din cablu coaxial.
Foto 6:
Alura intensitatii prin bobina in regim tranzitoriu.
Se observa ca se pot numara un numar natural de perioade de oscilatie pana la care curentul ajunge in zona de stabilizare a valorii efective.
Rezonanta la 160 kHz , in cuplaj serie cu condensator in jur de 2 nanofarazi.

Foto 5:
Bobina plata cu ferita, recuperata de la plita cu inductie.
Foto 7:
La fel alura intensitatii curentului.

Foto 8:
Alura intensitatii curentului indus intr-o bobina apropiata bobinei plate, cand aceasta lucreaza in regim de impulsuri descarcate brusc de pe un condensator, printr-o schema de inalta tensiune prezentata la o postare anterioara.
Pe aceasta bobina martor amplasata la o distanta de protectie,  s-a masurat un curent indus, care da masura fluxului inductor al bobinei plate precum si alura anvelopei acestuia.
Pe bobina plata, masurarea directa a unui curent in regim de descarcare de inalta tensiune este improprie din motive de protectie a aparatului de masura.
Se observa ca valoarea maxima este atinsa  intr-un timp mult mai scurt, osciloscopul lucrand pe plaja 2 microsecunde.
La cazurile anterioare de regim tranzitoriu prin cuplare prin PWM, plajele erau 20 , respectiv 50 microsecunde.

O concluzie preliminara ar fi ca in regim de impusluri de descarcare brusca de pe condensator preincarcat, bobina are circumstante sa se magnetizeze mai eficient, prin reducerea pierderilor pe sarma bobinei,  prin reducerea duratei de stabilire a fluxului magnetic.

Imi asum eventualele erori de interpretare.

PS: voi incerca sa revin asupra postarilor consistente anterioare, facute de Adrian, Doru , Pacalici, Gafiteanu.

eugene, numai ala care te-a inverzit, pe tine si pe tudorel de curand (de altfel, un mare specialist in electronica elicoidala) si cu tine au aflat ca o bobina...se poate magnetiza eficient...!  

eugen a scris:Titlu tare! : Magnetizarea cat mai eficienta a unei bobine

Surpriza! O bobina nu se magnetizeaza.

Referitor la excitarea RL, RLC, etc se poate folosi pentru simulare softul gratuit LTSpice. Mai jos sunt rezultatele simularii pentru un circuit serie RLC(un exemplu), excitat cu un impuls treapta cu amplitudinea de 1V, durata de 0.5msec analizat pe o perioada de 1msec.
Curba ROSIE reprezinta variatia tensiunii si durata la bornele sursei U=1V
Curba VERDE este variatia curentului ce strabate circuitul serie in timp.

Simularile sunt facute pentru valori ale rezistentei serie (de pierderi) R=10, 50, 100, 150, 200,250,500 si 1000 OHm. (Astfel de simulari sunt facute in general la nivel de liceu, la clasele intensive de mate-fizica).
R=10 Ohm
R=100 Ohm
R=150 Ohm
R=200 Ohm
R=250 Ohm
R=500 Ohm
R=1000 Ohm

Acuma sigur ca se poate simula cu enshpe mi de impulsuri, adica 1,2, 3 ...59,.... 485791546, ...etc numar de impulsuri atat ca trebuie cunoscute caracteristicile impulsurilor respective, ceea ce nu e cazul la tine. Ca sa poti vedea mai bine valorile si curbele imaginilor de mai sus, pune mouse-ul pe imaginea care te intereseaza si da click dreapta alegand sa fie vazuta intr-un alt Tab (pagina). Ce faci tu insa, din pacate nu foloseste decat ca exercitiu personal. Nu are nici o valoare stiintifica, lucrurile fiind cunoscute si rezolvate de zeci de ani in radiotehnica sau electrotehnica. Ca linior , poate ai auzit de regimurile tranzitorii in liniile de inalta tensiune. Eu nu imi permit sa simulez mai multe cazuri, avand in vedere ca mi se permite in continuare sa postez la sfantul asteapta 2 ore. Aia e. Democratie socialita de de tip Abelitor. De fapt e reactie la ce as putea sa combat si el nu e de acord.(pseudostiinta)

P.S. Intre cele doua bobine ale tale, exista o diferenta de valoare a inductantei si de capacitate parazita. Excitarea lor in impuls , cel mult iti poate spune prin rezultat, cam care are capacitatea parazita mai mica , daca aveau aceeasi valoare a inductantei si erau excitate cu acelasi tren de impulsuri ca frecventa di factor de umplere, Daca ai fi avut un analizor de retea vectorial, ai fi gasit cat este valoarea capacitatii parazite, a rezistentei de pierderi si valoarea inductantei. Da , nu ai.
P.P.S. Am observat postarea ta in timp ce faceam un scan cu receptorul SDR la 1.274Ghz, si zic , ia sa ii dau baiatului asta o mana de ajutor....Simularea a durat in jur de 10 min cu tot cu poze si postare.

Crezul meu

Pacalici,

Dupa experiment, multi priceputi se arata.
Exprimarea mea ma absolva, esentialul l-am precizat :
"incarcarea magnetica a unei bobine pana la o anumita valoare a fluxului magnetic".
Tu te canonesti de exprimarea mea " magnetizarea bobinei".
Eu nu. In context, cine vrea sa priceapa poate pricepe. Ori contextul l-am precizat.
Da' ma rog, fii vigilent...

Stiu cum sa elimin capacitatile parazite sau sa le fac chiar utile.
Diagramele fazoriale le -am folosit deja intuitiv si m-am dumirit demult asupra unor indicatii practice utile reiesite .
Poate ai impresia ca sunt superficial.
Pentru unele rezultate am cheltuit ani de munca de tatonare si experimente, nu 10 minute de simulari numerice...
Asa am considerat, sa vad un fenomen vibrand, viu, nu doar sa numar cifre.

Mersi de exemplele cu simularile numerice.
Desi sunt utile ca exercitiu teoretic, voi da prioritate deocamdata  unor masuratori, tatonari pe viu.
Nu ma multumesc doar calculele.
Cu numerele e mai usor de lucrat.
Cu fenomenele e mai greu.
Ori acolo mi se pare batalia decisiva.
Chiar daca tu afirmi ca nu are valoare...stiintifica.
Eu nu sunt in competitie cu stiinta ci cu mine insumi.
De aceea nu cer voie dictionarului tehnic sa ma exprim nici nu astept sa mi se sufle in ureche ce sa experimentez. Nici nu ma complexeaza " realizarile marete ale stiintei altora". Nu simt ca trebuie sa satisfac vre-o cerinta contractuala cu stiinta.
Am incapatanarea si drumul meu.
Caut sa prezint lucruri pe care le-am incropit cum- necum eu si nu ma astept la adulatie.
Sunt rezultate preliminare.
Numai cine nu munceste nu greseste si stie tot...
Eu nu vreau sa fiu un papagal al stiintei , un repetitor automat de psalmi stiintifici.
Nu am acea " credinta" in stiinta...
Vreau sa ma conving singur de anumite fenomene, sa le simt si sa le controlez,  cu riscul de a fi considerat un Sisif stupid care merge pe cai batatorite.
Faptul ca altii le-au rezolvat inaintea mea, cum zici tu, nu ma opreste sa fiu curios.
Nu vreau sa fiu un imitator simplist insa al muncii altora .

Prefer sa fiu un diletant liber decat un profesionist rigid.
Ca sa-l parafrazez cumva pe Mircea Eliade.

Pacalici,
As vrea sa vad insa  intr-o buna zi ce-ai creat tu , ce-ai framantat tu, ce paine ai dospit si ce ti-a iesit. Cum pui in practica nivelul fizicii tale si ce utilitate rodeste din cunostintele tale.

E o vorba:
" Sa nu fii robul gandurilor altuia..."
De aceea apreciez sugestiile pozitive venite dimprejur dar urmez propria intuitie si propriul plan in ce-mi propun sa fac.
Si daca plictisesc prin eventuala mediocritate a ce expun,  rog sa fiu ignorat.

Simulările sunt bazate pe CEEA CE SE ȘTIE DEJA și nu ne vor duce pe drumuri noi. Doar ceea ce faceți voi în laborator ne va permite să descoperim ceva nou, ceva subtil.

Desigur, un teoretician îți poate sugera ce să urmărești, dar numai dacă acel teoretician cunoaște lipsurile Științei actuale. În context, eu sper să urmărești cumva manifestarea Fizicii elicoidale în fenomenele electromagnetice, manifestare ce nu se va regăsi niciodată în simulările bazate pe plafonările actuale.

Abel,
Ca exemplu, daca te uiti pe postarea mea din 01.01.2017 " Efect magnetic transversal" am incercat deja acolo o sondare a fenomenului mult mai bine stapanit si batatorit de WodyCad, privind curgerile elicoidale in contextul toroidului Preda.
In alt context am sugerat despre " nod elicoidal monopolar".etc, fenomen dedus dupa experimente personale  indelungate cu unde stationare in bobine.
In alt context am eprimat ca pentru mine starea elicoidala este o stare de ordine in natura, etc.
WodyCad a sugerat foarte didactic in lucrarea lui despre " matricea universala elicoidala" la care consimt si eu.
Ma preocupa fenomenele elicoidale in electromagnetism si in multe privinte sunt inspirat de rationamentele lui Maxwell pe care le gasesc logice si confirmate practic, asa grosier cum au fost formulate la timpul lui.
Din pacate suntem foarte multi teoreticieni si mai putini " proletari" pe acest forum si gasim cu chin un limbaj comun .

Într-adevăr, urmăresc și eu cu sufletul la gură asemenea postări și îmi amintesc de ele. Iar noi, teoreticienii, vom face sau ar trebui să facem eforturi să creăm limbajul necesar pentru a ne putea exprima mai bine în noianul de noutăți care ne așteaptă.

Premize free energy ?

1- In lucrarea " Inventiile, cercetarile si articolele lui Nikola Tesla", Tesla descrie pe scurt fenomenul de descarcare brusca a unui condensator , insotit de aparitia unei anvelope complexe a curentului de descarcare, compus din fundamentala si armonici.



2- Teoretic, un circuit ca cel de mai jos , incarca un condensator si il descarca pe un circuit care contine RL.
Acest circuit este practic un circuit de excitatie cu impulsuri, utilizat de Tesla.





Pentru regimul oscilant amortizat, bobina L1 , daca este cuplata inductiv cu o bobina 2, impune in circuitul L2/ L3/ C2 un semnal de aceeasi alura ca in circuitul primar C1/ L1/ R1.

3- Detalii Eric Dollard



Eric Dollard explica cu ce forme de impulsuri pot fi excitate circuitele tip Tesla.
In poza se observa printre altele si regimul oscilant amortizat.

4-Bobine ca cele din poza, le-am cuplat serial si reprezinta de fapt L3 in schema extinsa de mai jos:





O excitare prin descarcare pe C1 dupa o schema prezentata intr-o postare anterioara arata astfel:







In prima poza, anvelopa fara zoom, plaja 50 microsecunde;
In poza 2 anvelopa cu zoom, plaja 10 microsecunde ;
Poza 3, zoom  in plaja 1 microsecunda.

Anvelopele rezulta prin masurare cu osciloscopul pe o bobina martor, aflata la distanta de protectie , a tensiunii induse, proportionala cu fluxul inductor din timpul descarcarii.

Din cele trei poze se confirma explicatiile Tesla.
Eu am masurat fundamentala la 7 kilohertzi, armonica din zoom la aproximativ 700 kilohertzi.

5- Estimarea raportului energie camp magnetic in bobina/ energie efect termic pe conductorul bobinei, calculat pe timpul Tm, de crestere curent / flux in L3 de la zero la o valoare maxima:




Concluzie :
La momentul Tm, bilantul energetic pe bobina este supraunitar.
Nu se poate aplica legea conservarii energiei in termeni clasici.
Trebuie introdus un concept care sa explice sursa energiei de pe bobina.
In opinia mea, conceptul este de a considera energia " latenta" eterica, captata in regim rezonant .
Aceasta energie se explica prin existenta vortexurilor magnetice eterice descrise de Thomson, Maxwell, Tesla, Meyl, etc.
Maxwell introduce conceptul de " masa magnetica imaginara", drept consecinta exprimandu-se ca energia din campul electromagnetic este de natura vortexial- mecanica.

6-Bibliografie:
- Inventiile, cercetarile si articolele lui Nikola Tesla;
-Stiinta energiei la Tesla;
- Nikola Tesla: Colorado Spring Notes:
- Maxwell: Teoria Electrodinamica; Teoria Vortexiala a liniilor de forta;
- Bazele Electrotehnicii, vol 2, Remus Radulet;
- Eric Dollard:
https://youtu.be/Vni9yPueiIU
https://youtu.be/1OvXyzGDsRY
https://youtu.be/TttHkDRuyZw
-Peter Lindeman: Electricitatea rece
-Cabluri coaxiale:
http://www.jensign.com/RG58U/
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Coaxial_cable
http://diyaudiocorner.tripod.com/skin.htm
-Valori efective/ Valori maxime:
http://www.electricalc.ro/blog/152-valoare-efectiva-valoare-de-varf-tensiune-curent

In sfarsit am obtinut rezultate concrete in laborator, in ceea ce priveste Energia Libera recuperata cu o noua metoda personala, nebrevetata inca (ma mai gandesc daca sa o brevetez sau sa o dau gratuit omenirii).
In figura de mai jos, sunt prezentate, semnalul de intrare in dispozitiv (excitatie)-trasa verde-Canal 1-cu un nivel de 42.196mV si in trasa galbena-Canal 2- semnalul din iesirea dispozitivului amplificat de moleculele de apa din dispozitiv la 421.96mV.


Semnalele apar defazate cu 180 grd din cauza procesului de amplificare al dispozitivului, timpii de comutare a moleculelor de apa in campul electromagntic creat de bobina Tesla utilizata. Timpul de crestere,  asa cum se vede are 58 picosecunde (58*10-12! secunde) iar cel de cadere de 57 picosecunde (57*10-12 secunde!). Factorul de umplere este de 46.7% - in acord cu teoria fenomenului de producere a Free Energy.
Frecventa utilizata a fost de 1602Mhz( zecimalele, care sunt foarte importante pentru procesul de transformare, nu le dezvalui inca, ele fac parte din secretul inventiei).
Amplificarea in tensiune a semnalului este de x10 (COP)!!!
Se pare ca, omenirea o sa imi multumeasca in curand...     (Vorba lui Lenin, aia cu studiati, studiati, etc... )

Efecte in descarcare de inalta tensiune/ frecventa

1- " Inventiile, cercetarile si scrierile lui Nikola Tesla"
Poza 1, este descris un mod de a obtine o flama din aer foarte fierbinte, aer incalzit prin descarcare de inalta tensiune/ frecventa, ceea ceea ce a sugerat la timpul respectiv aplicatii industriale.

2- Am experimentat o flama prin descarcare de inalta tensiune, frecventa 118 kHz, obtinute cu un trafo sugerat la o postare anterioara.
Poza 2 aspectul flamei de intensitate relativ mica, poza 3 de intensitate mai mare, poza 4 un capat de agrafa incalzita la incandescanta in astfel de flama.

3- Bibliografie, exemple de aplicatii

https://en.m.wikipedia.org/wiki/Plasma_torch
https://www.researchgate.net/figure/47632847_fig2_Cable-plasma-gun-a-electrical-power-circuit-and-schematic-b-assembled-for-mounting

http://www.rmcybernetics.com/projects/DIY_Devices/plasma-gun-2.htm

eugen a scris: La momentul Tm, bilantul energetic pe bobina este supraunitar. Nu se poate aplica legea conservarii energiei in termeni clasici. Trebuie introdus un concept care sa explice sursa energiei de pe bobina. In opinia mea, conceptul este de a considera energia " latenta" eterica, captata in regim rezonant .

.  Intrucat observatia din citat, emisa pe baza experimentala, este f. importanta si deoarece nu au aparut mesaje, comentarii, in legatura cu aceasta, imi permit - cu scuzele de rigoare - sa comentez chiar daca nu sunt de specialitate.
.  Este posibil ca la inchiderea intrerupatorului sa apara energie "suplimentara" la momentul T_m datorita unei cauze "eterice". Ma refer la (una din variante) afirmatiile studentilor, pe care i-am pomenit in alt topic, si anume acelea in care prin folosirea montajelor cu bobine sau cu descarcari se actioneaza asupra aetherului, care se poate dilata, contracta, etc., producand simultan energie (ce poate fi "culeasa" chiar si sub forma de curent electric daca e un conductor in zona). Cred ca aceasta situatie ar putea explica - ca modelare - "suplimentul" de energie. Poate ca o analiza (meditatie, o numesc eu) a acestui model ar putea fi utila in intelegerea fenomenului semnalat.

.  Ma refeream la citatul:
Cand orice conexiune electrica s-a facut, Voltul de aether se contracta inapoi la pozitia lui naturala si acesta elimina electroni liberi de-a lungul oricarui conductor si rezultatul este - Electricitatea.
.  Prin urmare aetherul, ca o grila spatiala elastica, poate fi indepartat (dilatat) prin diferite actiuni, poate fi obligat sa formeze "un gol", iar grila=reteaua se deformeaza/ tensioneaza/ , dupa aceea la revenire in starea sa initiala (contractandu-se), tensiunile din reteaua de aether vor elibera energia (acumulata anterior).
.  Pare un mecanism rezonabil, evident destinat unei posibile analize dar si evident perfectibil. In acelasi timp se pune intrebarea daca nu cumva la inchiderea intrerupatorului nu apar oarece supratensiuni.

Eu zic sa nu va faceti prea multe griji si sa va blocati cercetarile
din cauza nerespectarii conservarii energiei intr-un sistem izolat,
autonom, etc. Eterul trece prin orice si el este purtator de
energie. Totodata el are alte criterii privind conservarile. Vreau
sa spun ca nu le neaga, ci le aplica la scara Universului.

Aceasta analiza trebuie facuta cu mai multa atentie inainte de a interpreta fenomenul in sine. Trebuie facut un bilant energetic riguros, prin care sa masuram energia consumata intr-o unitate de timp, si energia emisa. Aceste masuratori nu sunt usor de facut pentru ca trebuiesc conditii de laborator pentru a masura cantitatea de caldura emisa intr-un calorimetru. Altfel nu putem aprecia raportul intre energia consumata si energia emisa. Din pacate nici Tesla si nici altii nu au facut aceasta analiza in mod stiintific, sau daca au facut-o nu au publicat-o.
Cred ca mai sunt forme de energie neexploatate inca, cum ar fi energia quarcilor, dar nu cred ca in exemplul de fata, ar aparea o energie suplimentara daca nu se face acest bilant energetic.

virgil_48 a scris:Eu zic sa nu va faceti prea multe griji si sa va blocati cercetarile
din cauza nerespectarii conservarii energiei intr-un sistem izolat,
autonom, etc. Eterul trece prin orice si el este purtator de
energie. Totodata el are alte criterii privind conservarile. Vreau
sa spun ca nu le neaga, ci le aplica la scara Universului.

Etherul reprezinta o proprietate locala a spatiului care tine de caracterul campului care il produce. Spre intelegere presupunem o sfera metalica goala la interior, in care introducem un corp incarcat electric. Daca verificam campul electric din afara sferei metalice, vedem ca nu se propaga in exterior nici un camp, deoarece metalul sferei reprezinta un ecran pentru campul electric. Daca insa folosim o sfera dintr-un material izolator, atunci vom observa ca in afara sferei se manifesta un camp electric de semn opus celui din interior, deoarece moleculele materialului izolator sufera modificari devenind niste dipoli electrici care produc la randul lor un camp opus exterior sferei. Insa de fiecare data, corpul din interiorul sferei fie incarcat electric sau nu, va fi atras de campul gravitational al Pamantului. Concluzia ar fi aceia ca un camp poate fi izolat numai cand este inconjurat de particule asemanatoare celui care il produc. Cine ar putea inconjura campul gravitational de particule care il produc, cand el este produsul unor corpuri ceresti?

virgil_48 a scris: Eterul trece prin orice si el este purtator de
energie.

Etherul este static, el se confunda cu spatiul fizic, din el ia nastere "orice", trecand mai intai prin stadiul de gluon, foton, bozon, sau graviton, apoi din combinatia acestora apar particulele iar din combinatia particulelor apar nucleonii, din a caror "expandare" se naste hidrogenul s.a.m.d. Se poate spune ca "orice trece prin ether" pastrandu-si starea energetica, impulsul si traiectoria.

negativ a scris:

Spatiul natural nu e organizat

Afirmația asta cere dovezi. Ai dovezi pentru faptul că „spațiul natural nu e organizat”?

Un electron si un proton nu formeaza un atom. Atomul cel mai simplu se naste numai dintr-un neutron care sufera o reactie de dezintegrare punand in libertate un neutrino dand nastere campului gravitational, si un electron, dand nastere campului electromagnetic. Ceia ce ramane din aceasta dezintegrare se numeste atomul de hidrogen. Mai departe fuziunea atomilor de hidrogen dau nastere la atomi din ce in ce mai complexi. 
De ce un proton oarecare si un electron nu pot forma un atom? pentru ca nu sunt acordati pe aceiasi frecventa ca sa dea nastere unui oscilator armonic, adica unui atom.

Va respect postarile dar s-ar potrivi mai bine la topice specifice continutului lor.
Mersi.

negativ a scris:

"Eterul" este într-adevar static, dar nu se "confunda cu", ci umple spatiul. Spatiul natural nu e organizat, noi suprapunem peste acesta structuri de orientare numite sisteme de referinta.
Tot "eterul", (pe care eu l-am numit substanta haotica) creeaza structuri organizate numite particule, care sunt : fotonul, electronul si protonul. Acestea din urma formeaza împreuna alta structura importanta , atomul. Alte "particule" elementare sunt doar elemente de structura ale particulelor fundamentale, care odata dezintegrate in elementele componente, dispar, transformându-se in energie. Problema bosonului, este un pic mai complicata, datorita conditiilor de existenta ce trebuie sa satisfaca statistica Bose Einstein. Chiar si quarcurile, care par particule individuale, nu sunt decât elemente structurale, care dispar ca atare la distrugerea particulei.

A fost doar un raspuns de clarificare la mesajul de mai sus.

E ok , pot ramane si aici.

Patente Tesla

mm:
"Este posibil ca la inchiderea intrerupatorului sa apara energie "suplimentara" la momentul Tm datorita unei cauze "eterice".

virgil :
"Aceasta analiza trebuie facuta cu mai multa atentie inainte de a interpreta fenomenul in sine. Trebuie facut un bilant energetic riguros, prin care sa masuram energia consumata intr-o unitate de timp, si energia emisa. "

Din cele doua citate de mai sus reiese necesitatea de a sonda fenomenele cu care avem de a face la un moment dat.
Masuratorile vor fi adaptate, specifice fenomenelor.
De pilda un fenomen preponderent magnetic va necesita masuratori magnetice gen flux, un fenomen preponderent electrodinamic masuratori de camp electric, un fenomen termic , temperaturi, etc.
Un bilant energetic se poate face dupa ce au fost identificate energiile in joc.

Pentru analiza fenomenologica , matematica si experimentala, am ales ca exemplu doua patente din Tesla:
645576/1900; (poza 2)
http://www.keelynet.com/tesla/00645576.pdf
1119732/1914; ( poza  3)
http://www.keelynet.com/tesla/01119732.pdf

Din aceste referinte reiese un concept fundamental: folosirea unui impuls asimetric la intrarea unui transformator special si crearea efectului de ciocanitoare la iesirea transformatorului.
Eterul este la propriu si la figurat excitat si stors de energie.
Termenul transformator pe care il folosim curent este de fapt " magnifier" , folosit de Tesla, in sensul de amplificare.
Ce fel de amplificare? Numai de tensiune? Sau si de putere? In acest din urma caz ar rezulta un caz supraunitar.
In patentul 1119/1914, este folosit termenul de " activitate electrica de ordinul sute de mii de cai putere", ceea ce inseamna sute de megawatti la iesire.
Ori o putere de alimentare pe intrarea unui trafo Tesla la vremea aceea trebuie sa fi fost  mult inferioara, in mod logic el vorbeste de o amplificare de putere!

In patentul 645546/1900 se poate identifica de mai multe ori termenul " impuls".
Impuls, nu oscilatie simetrica.
Este descrisa excitatia ca fiind de ordinul a 5000 de impulsuri pe secunda, prin descarcarea unui condensator de 40 nanofarazi, de la 50.000 volti, pe o inductanta ( primar) cu valoare in unitatile vechi gauss de 8000-10000 cm.
"Ciocanitoarea" batea deci de 5000 de ori pe secunda.
Rezistenta ohmica mult mai  mica decat a infasurarii secundare, fiind folosit pe primar conductor de sectiune mare cu o singura spira.

La fiecare impuls, un condensator se descarca asimetric, in regim  aperiodic critic/ amortizat pe primarul trafo.
Alura unui astfel de impuls am mentionat-o deja la o postare anterioara.
( Poza 1)

Impulsul este un varf de flux magnetic pe primar/ camp electric pe condensatorul primar care excita secundarul la o comportare similara de impuls amplificat.
Acest impuls amplificat se produce   de 5000 pe secunda.
Durata unui impuls este corelata cu perioada unei oscilatii amortizate, care este functie de paramerii ales R, L, C, care dau frecventa naturala si frecventa amortizata.


Se observa pe poza, cazul regim aperiodic critic( " c" ) care este de fapt unisens.
Adica impuls neoscilant, de un singur sens.
Posibil ca acest gen de manifestare sa fi fost ipostaza in care eterul devenea conductor prin efectul de " tunel" , in termenii descrisi de Tesla, in care impulsul de inalta tensiune calatoreste de la sursa la receptor fara atenuare, prin crearea unui gradient longitudinal de camp electric suficient pentru a face portiunea din aer conductoare, strapunsa pe toata distanta intre sursa si receptor.
Pe vremea lui Thompson, contemporan cu Tesla, acesta folosea conceptul de "tub de forta", ca o entitate calatoare in genul vortexurilor de la fumul de tigara...

Pentru demonstrarea efectului de flux continuu, unisens, neoscilant , al energiei emise din " Tesla magnifier", s-au facut experimente cu un condensator plasat in campul activ intre receptor si sursa la un experiment -reconstituire si s-a observat incarcarea condensatorului, ceea ce a demonstrat natura de " curent continuu" a energiei transmise fara fir prin tehnica impulsurilor.
Eric Dollard, Lindeman, Brown, un experiment mai vechi: Tesla , longitudinal, etc:
https://youtu.be/DFa-IymyWHM


In ultima poza ( poza 4) un gen de anvelopa a campului impuls, pe care am obtinut-o cu descarcari prin scanteie.
Revenind la bilant energetic, se poate cauta fie o abordare matematica, fie experimentala.
O abordare matematica la astfel de fenomene rapide , bruste, ar trebui sa tina seama printre altele de ecuatiile lui Maxwell.
Cu cat aceste viteze de variatie sunt mai mari, campurile reciproce  ( B ca functie de dE/dt si E ca functie de dB/dt) dezvoltate sunt mai intense, cu energii crescute.
Nu intamplator Tesla a ales fenomenele de descarcari bruste...

Eu prefer abordarea experimentala imbinata cu o matematica de control, la nevoie.
Un criteriu de supraunitar este de exemplu pornirea unui sistem cu energie de start, apoi decuplarea energiei de intrare si testarea functionarii independente, prin automentinere.

Este interesanta aceasta expunere, dar din moment ce ai facut anumite experimente, ai gasit vreun caz de functionare si dupa ce ai intrerupt alimentarea cu energie?