Daci nemuritori

Rezumarea primului mesaj :

Merita sa avem un topic deschis despre personalitati romanesti de exceptie. Nu este strain de semantica topicului forumului nostru, acest fel de incursiune care tine tot de cercetare.

Vad pe ai nostri-cei cu care ne putem mandri-ca pe roade coapte din seva inepuizabila a poporului roman carpato-dunarean.
Asfel, MIRCEA ELIADE visa la un Imperiu Spiritual Romanesc. Nu militar, nu religios. Istoria noastra veche-fara a intra in amanunte care ar putea deschide suspiciuni istorice-arata ca Dacia, vechea Romanie, avea o spiritualitate proprie, functionala. Si ca ea putea avea rol civilizator, universal.
Dacia propunea lumii un mod de viata, asezat.
Asadar visul lui Eliade avea fundament realist.
Tot Eliade afirma ca "Suntem condamnati la cunoastere". Numai sa stim sa transformam aceasta condamnare in binecuvantare si nu in chin. Firea curioasa, agera, creativa a romanului arata ca se poate.

Cu aceste premize de plecare, cred ca merita sa indraznim a conserva spiritul dacic, acela de a urca pe varful muntelui, devenit tron pentru om, dar si pentru pasarea cerului.
Si de a refuza un tron facut de mana omeneasca, din lemn, fan sau trestie, chiar poleit cu aur.
In filmul Dacii-Columna, o banda de romani ii cer unui cioban batran
sa le arate calea prin munti. Geniala aceasta idee din film,simbolica:
Un batran cioban troneaza in munti peste oile sale, in contrast cu legionarii romani in cautare disperata de a digera si de a sclaviza.
Principiul Zamolxian "Inalta-te semet ca un munte" , ar putea fi un motiv de meditatie de genul:
Este muntele, la daci, o Golgota mantuitoare care nu cere sange?
Ci cere ochii interiori si exteriori deschisi majestuos catre Univers, pana-n orizontul vizibil si invizibil.
Ca o biruinta asupra orbirii. Ca o biruinta a pasnicului asupra sacrificiului absurd de sange. A sacrificiului-crima transformat in dogma teologica.
Universul nu cere pret de sange. El cere intelegere si sincronizare cu el. Din acest punct de vedere, Crestinismul pare ca trebuie in mod acut revizuit.
Citind principiile Zamolxiene, nu remarcam nimic sangeros, agresiv.
Din contra, ele propun un mod de viata pasnic, creativ, respectand Focul divin, pe ceilalti semeni si natura. Antrenand caracterul, urcand mereu muntele, ca filosofie de viata si religie.

MIHAI EMINESCU trebuie asezat la loc de cinste in templul spiritului national. Desi traim intr-o epoca a agendelor negre:crize, apocalipse,
deliruri, etc, ne putem incapatana sa credem intr-o agenda optimista, regeneratoare. O agenda a luminii care invinge intunericul. A pacii care invinge razboiul. A creatiei care invinge distrugerea.
Profetia lui Eminescu despre Romania "Si prevad prin secoli a ei inaltare" o vad posibila in plan spiritual. Chiar si in epoca informatiei reci, a calugarilor globalizarii crispate , a epocii androizilor, a oamenilor hibrizi, fiinte-masini.
Nu cred ca in Univers este pana de materiale, idei si planuri privind planeta noastra, in particular Romania. Nu suntem intr-o criza de resurse. Poate doar de crestere.
Ma incapatanez sa cred ca spiritul romanesc de supravietuitori, forjat de istorie-prin oamenii de exceptie- este matur si va supravietui acceselor copilaresti ale unei lumi rasfatate si agresive.
Si ca in final, vom fi iar senini, ca in alta profetie despre pace a lui Eminescu:"...Stapanea eterna pace"(Scrisoarea I, versurile nr 50 si 86).

eu nu scriu cu litere mari ... sunt leneș

ce zicea eminescu ăla? că vorbele exprimă doar o gîndire? bănuiesc că deaia o fi trecut la poezie, tot vorbe scrise, ca să poată exprima, prin cuvinte, și altceva decît gînduri? adică emoții și sentimente?   

nea' eugen pe mine nu mă impresionează deloc apelul la autoritate cînd vine vorba de argumentele necesare susținerii punctului meu de vedere!

da, adevărul poate fi aspru dar asta nu îl face mai puțin adevărat!

poezia e frumoasă, e tot eminescu?, dar eu nu încerc să dreg mesajul tău ci fac doar un simplu exercițiu de logică de grădiniță pe text, în speranța că tot mai mulți dintre noi vor începe să priceapă care e otrava care ne leagă tot mai ferm și mai strîns mîinile și mintea

te aștept pe tine să o dregi|reformulezi! eventual, dacă ai curaj, poți singur enumera văicărelile inutile, însă, din păcate preluate de mulți din mediul online!

însă ca să ai oarecare succes vizavi de vorbele mele prea aspre și pentru a putea îndulci acest adevăr e neapărat necesar să pleci de la un adevăr fundamental secretul adevărului e faptul că nu e secret!

VT PS81

1 Dumnezeu a stat în adunare de dumnezei
şi în mijloc pe dumnezei îi va osebi

6 Eu am zis: „Dumnezei sunteţi voi,
şi toţi sunteţi fii ai Celui-Preaînalt“

ghici ghicitoarea mea: despre care dumnezei o fi vorba!?

fenomenul pungești prefer să îl discut în alt loc de pe forum undeva prin secțiunile economice
caută tu un loc unde să continuăm discuția, nu își are rostul să o lungim aici, unde vorbim despre daci, spiritul dac, nu despre țăranii romîni contemporani care în marea lor majoritate au uitat să mai joace hora dar în schimb se duc la crîșmă mai des ca la biserică

partea cu flecăreala prefer să o ignor din moment ce am pornit de la flecăreala și bocetele inutile din propriul tău mesaj  
dacă pentru tine e flecăreală demonstrarea faptului că mesajul tău e flecăreală ce pot spune mai mult!?

sunt de acord! că mai departe nu prea am unde ajunge cu astfel de flecăreală

atenție mare și la ce biblie citești altfel ajungi ca vadim tudor! varianta ortodoxă ar fi:

NT 1Tim Cap.6

20 O, Timotei, păzeşte vistieria ce ţi-a fost încredinţată, îndepărtează-te de vorbirile deşarte şi lumeşti şi de împotrivirile ştiinţei mincinoase;
21 pe aceasta mărturisind-o unii, s-au rătăcit de la credinţă. Harul fie cu tine! Amin.

Dovezi incredibile despre originea Dacilor!!!
http://www.efemeride.ro/socant-dovezile-incredibile-ca-poporul-roman-se-trage-dintr-o-specie-extraterestra

Profesorul Sofonea Liviu,
membru corespondent al Academiei Romane, la varsta de 80 de ani, marturiseste despre "urletul interior" al unui dac lucid.



Romania-o harta veche- plina de focare de rezistenta anticomunista,  o Dacie impotriva legiunilor rosii de la Rasarit...

Razvan a scris:Dovezi incredibile ...

De ce nu le pui pe cele credibile, ca descoperiri arheologice din cultura Cucuteni, Tărtăria, Hamangia, ... sau statuile dacilor împrăștiate în toată Europa ... sau limba dacilor "necivilizată" ... sau limbajul semnelor de pe lemne, țoale, haine ... sau colinzile, doinele, baladele venite de la daci? Astea sunt toate credibile, nu incredibile.

Sau scrisul dacilor care pentru mulți n-a existat ...


ΔΟΠΑ ΚΑΠΟ ΔΥΟ ΖΑΒΕΛΙΟ ΑΥΟ ΣΟΡΣΟ ΣΕΡΙΝΑ ΓΛΟΤΟ ΑΡΜΟΣΑ ΔΑΒ ΣΙΡΜΙΟ ΔΡΟΜΙΧΘΟ Κ ΡΟΜΟΣ ΠΟΛΤΑΒΙΟ ΛΙΝΑΤΟ Ι Σ ΟΡΑΧΑЏΙΟ ΟΡVΣΥ ΣΕЏΕΘΑ ΒΡΕΝΟ ΔΕΝΟΣ ΓΕΟΤΟΧ Ε ΤΟΤVΣ


ΤΥΟΡΝΑΘΟ ΔΥΟ ΟΡΟΕΛΙV ΔΑ ΣΟΒΑ ΚΥΡΕΝ ΒΥΣΥΚΑ ΑΥΟ ΤΕΟΥ ΠΟΡΤΟ ΔΕЏΥΟ ΠΑΤΕΛΑ ΠΑΝΘΕΔΑΤΟ ΣΟΝΤ Α ΔΑΠΥЏΥΙ ΜΑΘΟ ΔΑΒV ΙΣΟΠΑ ΔΑΒΥΕ

....................

Cam știi ce scrie pe acolo? În cuvinte dacice care se cuvântă și acum ... credibile nu incredibile ... dar știu că tu ești mai tare la dovezi incredibile decât la cele credibile, scuze!

Bordan, goagâl zice că scrierea ar fi în limba greacă. Asta e un  lucru bun, demonstrând încă odată înclinaţiile cognitive ale dacilor şi către studiul limbilor de circulaţie internaţională folosite în acele vremuri.

CUVINTE DIN SATUL MEU ȘI CUVINTE ROMÂNEŞTI SANSCRITE, de 2500-3000 de ani VECHIME, publicate de FRANCEZUL BURNOUF, în 1926.

Granița Imperiului Roman a fost la 7 km de hotarul satului, unde există o bornă și acum, iar alte nații au fost de-a lungul istoriei în jur de 5% adunate toate. Am fost curios să văd originea cuvintelor de acolo și ce limbă au vorovit înainte de romani. Și chiar că nu mă interesează ce zic mai marii academicieni și specialiști, pot să stea și în cap, fiindcă ceea ce susțin ei este o mare minciună. În sat se vorovește și amu limba dacilor, modificată nesemnificativ.

=============

Aborî, ai, aitúri, aldămaş, alduí, amúcine, amúni, armareu, astupuş …

badoc, bai, bátăr, băncădit, bălaie, băsama, bâlâie, bâltoc, bil, bindéu, beciznic, beteag, bérlej, blid, bódi, bodilăraş, bodringăi, bold, bolund, borândău, bortă, botă, brăcinar, brâu, brişcă, bróză, brují, budigăi, bugăt, buiac, buietic, bulendre, bumb, bute …

cancéu, cantă, caţ, căcădări, cănură, călbáș, căoáci, căpút, căptiţ, catană, cătrănit, căscălě, câcădări, cârtí, câș, câșlégi, căťingan, ceá, ceaplău, ceásălă, cenuşer, ceteră, ceteraş, chéfe, cigamniga, cioáreci, ciolofan, ciónt, ciorozlă, cípcă, ciubăr, ciúcuri, ciúf, ciuflincá, ciufulí, ciúhă, ciuntí, ciucure, ciúpă, ciúr, ciurdă, ciuribúri, ciurigauă, clinţ, clop, clisă, closet, cocâmbătura, cocârlắu, cocioárvă, cocomârlă, cocostârc, codorişcă, cordalắu, corlat, colác, colb, coldúș, colibă, combinet, cónci, copcie, coptături, corástă, corindă, conioarbă, conopt’ișt’iriță, cordénci, corhaz, coșárcă, cosaş, coștéi, cotătoáre, coşconar, coscă, crâșca, crâşmă, crestúl, cuculbắu, cucurbátă, cucurúz, cufăr, cufureálă, cújbă, curéchi, curuí, custúră, cuşmă, cuștulí, cuťe …

dáina, dalb, darác, dănțăúș, dăngălắu, dărabă, dărălău, dăulí, dâmb, dârlái, dârloágă, ďeadorea, dejdiná, dejdioca, dehămát, demăgan, demnicát, deóchi, derdelúș, derége, descấntec, desfăcá, despletí, deț, detilindi, diác, dícă, digán, dipleie, diplauă, diúg, dobáș, dohán, dor, dósnic, dosoi,drấmbă, dric, dricár, dripălí, dríșcă, droángă, drujíncă, drojder, durălit, durgălit, durgălắu, duruí …

făcătúră, făgădí, făgădáș, focălău, fogodău, foştomog, fărínă, fârcitură, fârfăít, félcer, felelí, fercheş, feștí, feştilă, feşteală, fidéu, finje, fircălí, firhong, fiteu, flit, flitincắu, flocăí, foită, fotoghin, fotroş, fránț, frecălău, frecătoare, frunzulí, fugău, fuicaş, fuicăcit, furcoi, furișór, fuștél …

gaci, gaică, galiţă, găbănáș, gălbeáză, gătá, găteje, gấlmă, gârdí, gheizăș, golónd, gomboţi, goz, gozăriţă, grái, grăsun, griţari, groştior, grúi, grumáz, gúbă, gúșă, guzunoi …

hábă, hádă, haitắu, halúbă, hand, harapauă, hárcă, hat, hátra, háznă, hăizáș, hălădí, hămnisítv, hăpt, hățí, hâd, hâitúră, hấră, hârâí, hârb, hấrcă, hârcotí, hârleţ, hâros, hâșâí, hâț, hâțâí, hécelă, heci, hédi, hiretic, heredíe, hía, híbă, hlizí, ho, hoáspă, hoancă,hodină, hóis, hólbură, holteí, horăí, horincie, horcotí, horholínă, hrișcáș, hulpav, hurdău …

iertăciune, ierúgă, iéstimp, ilesteu, indre, iói, ioság, ipen …

îmbălțuí, îmblătí, îmbucá, îmbumbá, îmburdá, încârligát, încopciet, îndiá, îndrugá, înferecát, înfelcărat, îngăimăcí, îngâná, îngreunát, îngurgat, înhăí, înspicá, înstrăinát, înstruțá, înturná, învăluít, învărgát …

jendar, jugăni, junincă, jașcắu, jib, jidov, jeb, jeg, jerebdie, jilắu, jimblă, jingaş, jolj, jumáră, jumătắți, jup …

la, lácrimă, lái, laibăr, láiță, larmă, lompă, lângalău, lármă, laşcalău, laşte, lădói, lărmălí, lătunoi, lătúri, lăút, leat, leásă, legădí, legăleu, lipidéu, ler, léspede, leșíe, leț, leúcă, linguroi, liptíe, lóitră, ludău, luher, lut, luţărnă …

maglaváis, mai, májă, mamón, mánă, mandúle, mas, mașteră, marhă, mădărí, mădărit, măgan, mătrici, mânânţăl, mấndru, mândră, mânzátă, mârlí, mâț, mâțâí, méjdă, melegár, méliță, merínde, mirizuş, mesalắu, mezdreá, mieríu, mniriştine, mniruí, mintenaş, mnerlă, mnere, mneriu, mninone, mnioară, moáre, moáșă, mociorlắu, mocoșí, módru, mojar, mojdău, mol, mondorog, motroaşcă, muroi, moşini, mujală, mujdéi, mulțám, mulțămnitúră, muruí, músai, mut …

nádă, nap, nat, nădușí, năfrámă, nănáș, neá, neám, neálcoș, negurá, nemuşag, ni, nimuríg, níntă, no, nopsám, noróc, numnít, nulaş, nutreţ …

o, oácheș, obádă, obdeálă, oblón, óblu, oborî, obrăzár, odor, ogoí, ogrăza, oiágă, oleácă, oltoán, oloi, omắt, osteneálă, ostuí, otávă, otălắu, otíc, oticắu …

paléocă, pánă, pancovă, papír, parastás, păcurár, pălíncă, pănta, părăsất, păretar, păsălí, păsúlă, pântecárie, pârgă, pârgălaş, pântice, pecerlí, pécie, pepínč, péstriț, pétre, petrecánie, petrinjel, píhă, picioici, pipiríg, pironí, ptiscuí, pistrúie, ptișcár, ptítă, pițiánă, plácă, ploiér, poale, poame, poc, pocí, pogán, poiátă, pománă, pomníță, pondiolă, poprícă, poptiroș, porodici, poruncí, póteri, poşircă, postátă, potbál, potică, poticăraş, potricálă, potroácă, pozdárie, prápur, prăbălí, prăznuí, presosât, préscură, prici, pripón, privată, privéghi, probozî, prohodí, prunc, prund, ptiroşte, púhab, pup, pupăzí, pupuiá, púrurea, picioici, pingeli, ptită, pui, púpti …

rapandúlă, rașpắu, ratătă, răgălíe, rătětă, răzălăi, răzălău, răhní, răfongauă, rămășág, răntáș, roura, răpciúgă, rărúnte, răscól, răstéu, răsún, rășchitór, răștirá, rắtișă, rătunzát, răzbún, răzór, rấcă, rând, rânduí, râni, rântáș, rấnză, rât, resteníre, rígli, rodiá, romaníță, rostá, roťie, roştei, rúdă, rug, ruje …

săláș, sămălí, scáldă, sclépț, scoábă, scociorî, scăfârlíe, scorbanci, scovárdă, scoptit, scrijé, sfadă, sféter, silvoiţă, slobod, socală, socăcíță, sopon, sorgoş, spârticat, stároste, stául, stelajă, straiţă, strântă, strepezí, stroşit, stroşală, strujác, struţ, sucitór, suduí, sufertaş, sureti …

șăinălí, șeréglă, șifón, șitắu, șógor, şohan, şpor, ştergură, ştrímfli, șold, șontoróg, șoprón, ștérgură, șurluí, șúștăr, şitắu …

tálpă, táșcă, tăgăduí, tăietór, tămăduí, tăpşie, tătăíșă, tânjá, târboánță, tărnáț, techergheu, tecsuri, téglă, teleléu, ťemător, temelíe, timitéu, teptine, tépşe, ticăzí, ticlăzi, ticlăzắu, tihneálă, tihní, tileágă, tínă, tíndă, tindeícă, tíngă, tinzui, tiotít, tistuláș, tiurcoi, tocánă, tocitoare, tocmí, tocormán, tolcér, tómna, tocmi, topală, topancă, tórt, trăgăná, tréncheș, troácă, trúdă, tureac, túioș, tupí, turdulucá, turiác, túriță, túrtă …

țárină, țăl, țărnós, ţăndură, țâdúlă, țâflóc, țấnțaș, țâpá, țâpătúră, țâpotí, țârái, țấră, țârcotí, țâțấnă, terheti, țiclă, țifrășág, țingălấu, ţipa, ţistaş, țol, țucá, țurgălấu, țuruc …

ujínă, ulcč, ulicioară, undeţ, unsoare, urdori, ursít, urzói, uștí, uţuţ …

vad, voiogă, valắu, vărzar, vătămat, vătrai, vârtélniță, vâlce, verzătură, videre, viganău, vindiglău, voroví, voşpor, vráiște, vraniţă, vujit …

zádie, zámă, zăbálă, zăbădí, zădărí, zăhăíală, zămuţă, zăpode, zăr, zău, zấnă, zbârcitúră, zdici, zdrăvălău, zgárdă, zgấrci, zgrăbunţă, zgrăbălit, zolí, zălămấzdră, zorzoane, zuruí …

=======================

Cuvinte ROMÂNEŞTI SANSCRITE, de 2500-3000 de ani VECHIME, publicate de FRANCEZUL BURNOUF, în 1926.

Putem remarca faptul că din 418 cuvinte sanscrite, din India, 201 au un etimon LATIN, FĂRĂ ROMANI prin preajmă.

Putem constata că din 418 cuvinte româneşti prezente în sanscrită, 82 sunt atribuite SLAVONEI BISERICEŞTI, cu 1800 de ani înainte de inventarea acesteia, în 854, de către călugării CHIRIL şi Metodiu.

Din 418 cuvinte 53 au etimoane BULGĂREŞTI, 11 sunt sârbo-croate şi 1 polonez, în total 65, FĂRĂ BULGARI, SÂRBO-CROAŢI sau POLONEZI, prin preajmă.

Cuvânt ROMÂNESC CONTEMPORAN-cuvânt ROMÂNESC SANSCRIT:

Etimon (E) latin

: 1-10, unu, dvi, tri, ciatru, penci, şaş, şaptan, astan, novan, dzaccan, , 1.aCASA-acaşa, 2. aci-ake, 3.acu-acu, 4.ADAPA-padapa, 5.adesea-adesa, 6.adică-adica, 7.adâncit-udancita, 8.aer-ajira, 9.afară-apara, 10.albină-alini, 11.alerga-lergam, 13.anume=anumâ, 14.APĂ=AP,APA, 15.APOS, 16.apăsat-apasabda, 17.apus-apasc, 18.arde-ardami, 20.a asemăna-samana, 21.aşa-aşa, 22.astupa-stâpiâmi, 23.aţa-atca, 24.AZI-adia, 35.bătrână-vatarama, 36.CAI-haia, 37.camaşă-camamaşa, 38.cameră-camera, , 40.cap-capala, 41.car-carsu, 42.casă-csha, 43.caş-cşu, 47.CĂRUŢĂ-crunita, 48.cânepă-cana, 53.ceaţă-ciata, 54.cerc-cerde, 55.chiag-cag, 57.crăpa-crapaiami, , 62.dărâma-darâmi, , 64.dinte –denta, 65.două săptămâni-dwesaptâha, , 64.dinte –denta, 65.două săptămâni-dwesaptâha, 77.*****-racjas, , 80.a se duce-dutiami, 82.duios-duvas 85.dur-dur, 86.a dura -dura, 87.iapă-eciva, 88.este-asti, 90.frate-vrate , 92.GAURĂ-gaura, 96.genunchi-ganaca, 97.gingie-gingina, 98.greu-guru, 99.GURĂ-gora, 109.ieşi-iş, 110.INIMA-ianma, 112.a îmbrânci-brasyâmi113.îndărăt-aderat, 114.ÎNGER-angiras, 115.înserat-avesara, 117.întări-antarita, 118.a ÎNVĂŢA-invati, 1124.JUG-yuga, 125.a JURA-juryâ128.a lăia-layami,129.LIMBĂ-lamba, 131.loc-loca, 132.a luci-a biruci,133.LUP-lup, 134.luptă-LUPTA, 140.măduvă-meduva 143.măreţ-mreţ, 151.MUIERE-muherea, 153.MUST-musti, 154.mustaţă-mustaca, 155.mut-mutu, 159.nas-nas,, 164.născătoare-anujitra, 166.nepot-napat, 168.NOAPTEA-nacta, 169.NOR-nâra, 170.nou-nava, 171.nume-nama, 172.oaie-avi,173.OALĂ-vala, 179.OM-om, , 185.os-asti, 188.pace-pâca, 194.par-para, 197.parte-partac, 198.PĂCAT-pacata, 200.păduche-padavica, 201.patru-cattru, , 202.păsat-paci, 203.păsărică-ciâricâ, 204.a păşi-caşi, 206.a păţi-paţâmi, , 210.a pisa-pisa, 214.ploaie-samplave, 218.poamă-pama, 229.a prăda-pradaţi, 234.a presăra-prasara, 237.prânz-prâns, 239.a pupa-pupâmi, , 240.purece-pulaca, 241.a puţi -piţi, 242.ram-ram, 246.a răci-racita, 248.rău-ră, 249.a râde-rida251.râuşor-arivi, 252.a revărsa-ciaravarsa, 254.ROATĂ-rat, 256.roşu-aruşâ, 258.rugă-rage, ,259.RUMÂN-ramana, 260.a rupe-rupa, 261.ruşine-ruş, 262.sac-sac, 263.salbă-salbâ, 264.SARE-sara, 265.sat-avasata, 266.să te VĂD-satiavâdâmi, 267.a săgeta-sajiaka, 269.a semăna-samana, 270.sănătate-sarvatati, 271.săptămână-SAPTANAHAN, 273.a SĂRI-sar, 277.secătură-sacâtura, 278.secure-sacura, 279.se îmbucă-sambuca,287.SOARE-swar,sura, 288.soartă-swârta, 289.spumă-spuz, 290.a sta-îsta, , 294.a străluci-swaruci, 295.a striga-strig, 299.STUP-stupa, 300.sudoare-sreda,304.sunet-suânta, 305.sunt-sant, 308.SURATĂ-surată, 310.a surpa-surpa, 311.SUS-ussa, 316.a svânta-suvaha, 319.să şedem-sansâdâmi,320.ŞEAUA-sâeua,322.a şchiopăta-kşipati, 324.şiră-şira, 331.tare-tar, 333.a TĂIA-tai, 336.TAUR-tavur, 339.teacă-tuaca, 342.TINDĂ-alindă, 355.a trece-tr, 357.tu eşti-tu hesti, 361.ŢARĂ-ŢARĂ, 366.a uda-udacauger-udhar, 367.ulcică-valâcica, , 370.a umbla-ambâmi, 371.umbra-dumbra, 372.a se uni-samiaunajmi, 375.ură-ura, 376.urgie-urdu, 377.urmă-purvam, 378.pe urmă-purma, 380.urs-urs, 381.a usca-usc, 382.uşă-asia, 383.uter-udara, , 385.VALE-vale, 387.în van, gol-vansa, 388.vădană-vadana, 390.a vărsa-varaiâmi, 391.vărsaţi-varasati, 393.a vătăma-viataiâmi, 394.vânat-vanada, 398.vârtos-vârta, 399.a vedea-VEDAyâmi, 400.VEŞMÂNT-vastva, , 402.VOCE-vacia, 407.zeu- diaus, 408.a zbura-visspulâmi, 410.zeamă-soma, , 412.ZIUA-dziua, 413.zi şi NOAPTE-divanactam, 414.ziua se îmbucă cu noaptea-divasmbuca,

E.latina populară

66.Dor-dwar

E. neo-grec

12.anapoda-anupada, 46.CĂRĂMIDĂ-crmidza,56.cimitir-câmitra,61.dădăci-dadâca135.maimuţă-maiamuca, 146.MELODIE-mela, 156.MUTRA-murta,

E.grec

362.ţarc-ţarca

E. necunoscut

1.sută=100=satan19.ARIN-arana,25.balamuc-balimuca,32.băiat-avibâiatamâmi,58.custură-castra60.CUŢIT-cuţ,102.HOŢ-cioţa127.laţe-laţua, 138.MARHĂ-mrga (animal), ,142, măi-mâjâ, 147.a MIŞCA-masc, 158.naiba-naiba, 199.păcală-pacala, 205.pătaş (sat) PUTNA-PATNA, 212.a piti-pete, 236.prisacă-precina, 238.pungă-puga, 245.ravăn (umed)-ravana, , 276.a scula-swalâmi, 291.stână-stâna, 293.STĂPÂN-stâpana313.sută-sata, 314.sutaş-satasas, 323.şir-sir, 335.TÂNJALĂ-anjăli, 343.târfă-trba, , 363.ţăruş-ţaru, 365.a ţipa-tip, 373.a urca-hurceâmi, 374.urdă-urda,405.vraişte-variiste, , 411.zer-sares, , 417.zăpăcit-svapisita,

E. albanez

26.BALAUR-balavat, 27.baltă-balâha,

91.GARD-cardis136.mal-mrl, 139.mazăre-mazara, 145.mânz-mândza, 150.mugur-mucala, 190.pală-păla, 306.sunt gata-sangata, 387.vatră-varta, , 389.văpaie-vepas, 403.viezure-vizvara, 406.zară-sâra,

E. german

28.bandă-banda, 318.şanţ-sankata, 321.ŞINDRILĂ-sandrila,

E. bulgar

29.baniţă-banica,39.cana-cana49.cârpă-carpsah78.DRUM-dru,95.gâscă-hansica105.iacătă-ecata,

23.jilav-jala, 141.măgar-magar148.mlădiţă-mlădihta, 157.a înnădi-nadami,160.nămete-namata162.nărav-narabu,163.nărod-niroda, 175.a obosi-obositi, 177.ODAIE-odaia, 181.a OPĂRI-opariti, 182.opincă-upanâha, 192.paparudă-paperuda, , 211.PITĂ-PITĂ, , 215.PLUTĂ-plută, 216.a pluti-plu, 223.potecă-patica, 228.praz-pras, , 230.a prăpădi-prapâde, 231.a prăşi-prasuia, , 232.a prăvăli-prabula, ,250.a râşni-racijirnas, 253.a risipi-risipati,247.RĂBOJ-rabos, 257.rudenie-rud, 272.sărac -sanaca,282.smântână-santânica, 292.stăvar-stavara, 303.suman-sumanas, 315.SUVEICĂ-suvasc, 317.şagă-sag,

325.a şopti-suapateia,326.şoaptă-şabda, 334.tărâţe-trice, 346.târtiţă-târta, 348.tigvă-ticva, 352.tovară(povară)-towar, 358.tulpină-tulpinia, , 392.vârtej-vartena, 395.VÂRCOLAC-VRCALANCA, , 409.a ZÂMBI-dzambaiâmi,

E.maghiar

30.bardă-bardhaca, 101.hotar-hotu,

122.jigodie-jagdi, , 126.labă-lab, 183.ORAŞ-VARA, 189.paloş-pala193.paprică-paprica268.SĂLAŞ-salajiya, ,301.a sudui-udiâmi, 327.ŞOIMAN-şcamân, 328.şoimăniţă-suamunita, 338.TĂU-taua, 347.tobă-tobă, 379.URIAŞ-urias, , 386.vamă-vama

E.slavon

31.basm-basma, 34.bălaie-balacsa,45.caznă-cazna,

51.CEAS-cias,52.ceată-CITA,59.CURVAR-carvara,81.DUH-druh89.fală-fala,93.a se găsi-samugassâmi, 94.găteje-gatejas,103.hrană-cirana104.a HULI-holâmi, 106.IAD-jadu,111.a IUBI-iub, 144.mândru-mandra, , 161.a năpădi-upapadia165.NECITIT-nacit, 167.nevastă-navasti, 174.OBADĂ-abadda, 176.ocară-OCARA, 186.a ostoi-ostaviti, , 121.JAR-ghar, 130.a lipi-alimpâmi, 187.a otrăvi-aştravi, 202.pălit-palita207.pâclă-palca, 212.a piti-pete, 213.PLEAVĂ-plava, 219.POD-PAD, 220.poiană-puvana, 221.pomană-povamâna, 222.POPA-gppa, 224.a potopi-pratapâmi, 226.praf-praga, 227.prag-prage, 233.a PRĂZNUI-prasnâmi, 235.PRIETEN-priatama, 237.prost-prasten, 242.RAI-RAI, 243.rană-vrana, 255.a robi-rabi,274.scârnă-chirna, 275.a se scrinti-cirantnâmi, 280.a se sfădi-vadâmi,281.SFÂNT-ASFANT, , 283.SLAVĂ-SRAVAS, 284.slugă-sruşu, 285.SMERENIE-SMARANA, 286.smintit-amantu, 296.strop-trapsa, 298.struguri-struguhuri, 302.SULIŢĂ-sulica,340.temei-temei, 341.teşită-tejita, 344.a TÂRGUI-trgovanie, 345.a târâ-atâtorâmi, 349.a topi-tapâmi, 350.topor-tabar, 351.toporaş-paraciu, 353.trăznit-trasnai, 356.treaz-trda,

364.ţintaş-ţinta, 404.vrajbă-vurajba, 368.ULIŢĂ-ulaoa, 384.vadră-padra, , 396.vârf-virbu, 397.a vârâ-varâmi, 401.vreascuri-vruşa, 415.zdravăn-dhrava, 418.zvon-svanas

E.sârbo-croat

33.bănie-BAN, pan, 50.cârcă-carca,79.dubă-dabba116.învârti-vârtati,119.a înveli-vallami, 120.jale-jwala, 149.mosor-mosur178.odor-odor, 184.ortac-ortac191.pandur-pandur, 244.raţă-rasca, 360.ţap-sapu,

329.şubă-şuba,

E.polonez

225.povaţă-povacia,

E.turc

,63.degeaba-duciaba84.duşman-duşman100.HAN-han (ospătărie),107.iama-yama108. IATAGAN-ciatagni209.pingea-ipangea44.cazma-cazma, 312.şuşanea-suşana, 330.talaz-tala, 332.tarla-antarâla, 337.tarapana-tarapania, 369.uluci-uloca, 416.zurbagiu-dzurba

E.francez

83.DUŞ-duş 152.a muia-amivahana, 180.omletă-omlet, 195.PARADIS-svanadisna208.pelasgi-balaacşi (oacheşi,ochi frumoşi), 262.sală-sâlâ, 307.SUPA-supa, 309.surâs-sanharasa, 354.a tresări-trăsati,

E.ţigănesc

137.mardeală-mardala, ,196.paradit-paradina,

E.Onomatopeic

217.a pocni-apahomi
============================

Razvan a scris:Bordan, goagâl zice că scrierea ar fi în limba greacă

aiurea! scrierea e cu litere grecești nu în limba greacă! limba e una, scrierea e altceva! pot scrie cu litere chirilice în limba romînă așa cum s-a și făcut timp de sute de ani pe la noi ... sau limba turcă cu litere latine, cum au făcut în turcia pentru a sublinia separarea și desprinderea de trecutul otoman și islamic deși sute de ani s-a folosit scrierea cu litere arabice fără nici un fel de problemă!

și a presupune că în acele vremuri setul de litere folosit de scribii daci pentru a scrie în limba geto-dacă era una cu puternice influențe grecești e cît se poate de cuminte, normală, de bun simț, pentru că în zonă cultura elenistică, greacă, era cea dominantă nu cea romană! roma era minusculă pe vremea cînd alexandru macedon cucerea întreaga lume cunoscută!

mai ales că scrierea formală apare strîns legată de comerț și de nevoia de a face contracte scrise între parteneri pe care să le poți flutura ca dovezi în cazul unor neînțelegeri în fața unui tribunal ... ori grecii erau prin definiție ... negustori!

La o gândire mai atentă, îţi dau dreptate totedati: a scrie cu litere greceşti nu e totuna cu a folosi limba greacă! Şi eu care sperasem că dacii erau pasionaţi de studiul limbilor străine!

Dacii au fost culturalizati (cu exceptia scrisului) de tzigani (sanscriti) acum peste 2700 de ani. Treceau valuri-valuri romii (un trib dintre India-Pakistan si Persia), care s-au oprit in Italia pe Valea Tibrului, unde au inceput constructia catorva palate specifice. Asa a fost fondata prima Roma. Localnicii din Italia acelor vremuri traiau in colibe, bordee, pesteri.
Pe atunci dacii nu scoteau aur, ca nu mai plecau tziganii de la noi.
Iar dacii acum 2700 de ani nu erau ca dacii din timpul lui Burebista si Decebal. Nu se divulga din ce amestec au provenit dacii si cum au invatat tziganeste.
Limbile din Europa de sud au puternice radacini indiene. Si populatia are gene, mai ales in Romania si sudul Italiei..
In sanscrita sunt foarte multe cuvinte si nume care incep cu „bor....” „tzigan borat”, si cu „rom...” „rim..”,.”ram...” „rum...”. De exemplu borta..Va rog sa folositi in loc de GN, BH BlackHole si denumirea stiintifica de Borta Neagra. Gaoaza Neagra vine din slavona.

Din pacate in lista de cuvinte din satul lui Bordan, nu gasim si marele nume Bordan, nume dacic cu mare rezonanta istorica.Si acest lucru nu este corect!
Singurul Bordan mai cunoscut in zilele noastre, dupa, evident , eminentul dacolog , coleg al nostru de forum, este:

Bordan Tkachuk
Chief Executive Officer, Viglen Technology Ltd

http://www.bloomberg.com/profiles/people/1537258-bordan-tkachuk

evident , un dac ucrainian, refugiat in UK.

In tziganeste "sans-scrit" (sans-script in latina-franceza ) inseamna analfabet, caruia nu-i place sa scrie.
Noi ne tragem si din romi. Neamul vechi latin este un amestec indo-persan-sirian-hitit plus ceva nord-africani veniti prin Gibraltar-Spania..
Pe un mare rege cu nume de tzigan, care i-a condus pe daci, il chema Bulapista sau cam asa ceva. Si azi are un urmas, regele bulipasa Cioaba, inrudit cu Ion Iliescu.

La vreo 7 km de satul meu este o peșteră cu picturi rupestre, stabilite ca avînd o vechime de cca 12000 de ani. Cînd eram copil mă întrebam ce caută scoici și melci marini la înălțimea de 700 metri deasupra mării. Și după toate informațiile pe care le-am adunat în timp, am făcut legăturile, într-o explicație teoretică pe care o am și acum.

După ultima eră glaciară, survenită în urmă cu cca 13000 de ani, populația existentă pe teritoriul Europei de azi a dispărut aproape complet, salvîndu-se doar cîțiva în peșterile din Munții Carpați. După încălzirea treptată a vremii, ei au ieșit pe platourile montane, avînd ca principală ocupație păstoritul. Corindele românești cu păstori, cu oițe și mioare, doinele și baladele, au penetrat istoria pînă în timpurile noastre.

Cum au continuat retragerea apelor acești păstori au coborît din munți, o parte stabilindu-se pe aici, pe lîngă cursul rîurilor, devenind agricultori, altă parte colindînd munții, împrăștiindu-se prin toată Europa.

Semnele încrustate în lemnul caselor și porților vechi, cele țesute, împletite, cusute sau brodate în țoale și îmbrăcămintea noastră tradițională, sunt un limbaj ai oamenilor de atunci, care nu erau nicicum niște sălbatici, ci erau mai apropiați de o civilizație mai veche, mult peste limitele înțelegerii noastre. Pe atunci spiritul cu materia erau echilibrate, într-un echilibru dinamic, respectînd echilibrul naturii, a celor patru elemente de bază: pămînt, aer, foc și apă, respectînd legile cosmice.

De acum vreo 8000 de ani s-au descoperit elemente din cultura Cucuteni, o societate matriarhală organizată după modelul albinelor, cu selecția genetică a urmașilor. Și tot așa, pînă la societățile antichității mai cunoscute, inclusiv a dacilor, și pînă în zilele noastre, o societate decăzută în planul material, sclava materiei și a particulelor care ne compun.

Civilizația actuală nu a evoluat din maimuțe, ci a decăzut dintr-o civilizație mult mai avansată. Cine vrea neaparat să fie maimuțoi să fie, dar n-are ce căuta pe lîngă mine.

Bordan a scris: După ultima eră glaciară, survenită în urmă cu cca 13000 de ani, populația existentă pe teritoriul Europei de azi a dispărut aproape complet, salvîndu-se doar cîțiva în peșterile din Munții Carpați. După încălzirea treptată a vremii, ei au ieșit pe platourile montane, .

Concluzia: cine vrea sa supravietuiasca urmatoarei glaciatii, trebuie sa isi asigure din timp un locusor caldut in vreo pestera, pazita cu acte de propietate si cu bata. Datorita ghetei de afara, au avut hrana congelata-conservata vreo 25.000 de ani. A celor ce au ramas inghetati afara.
Cum nu aveau nimic de facut, s-au specializat in arta naiva, sculpturi, picturi, si mai ales poezii, care indeletniciri s-au transmis genetic. Romanul s-a nascut poet.
Asa au aparut dacii din hiperboreeni ultra civilizati.
La Cucuteni s-au descoperit oale de lut, in care era pastrata cucuta. Cultura cucutei era la mare pret, precum a canabisului si marihuanei de azi.Asta dovedeste ca oamenii s-au drogat din cele mai vechi timpuri. Fiind o societate matriarhala, ca a albinelor, femeia era sefa.si avea un harem de barbati sclavi. Poate afla Daciana Sarbu si candideaza in locul sotului Victor Ponta..

Și dacă nu le-a trebuit atât, ci doar câteva luni, ce zici?

http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-1227990/Ice-Age-took-just-SIX-months-arrive--10-years.html

Pe tine te iau în peștera mea, stai liniștit ... io pun un butoi de horincă, tu hai cu vinul și n-avem treabă un cincinal ... ))

Am mai auzit asta, ca nu ingheti daca te bagi intrun butoi cu palinca extra. Rezisti si o glaciatiune, iar timpul trece de 1000 de ori mai repede, nici nu simti nimic pana te trezesti.
Decat criogenia, mai bine alcoolemia la glaciatiune. Mama mia.
Vinul nu e bun pt. asa ceva, ca doar te-nveseleste..

Eugen, si ce vrei sa ne intoarcem la cnezate si voievodate? la domnitori? sau mai mult sa ne intoarcem la Dacia? poate la Daciana.

Numai o tara prospera cu oameni instruiti, cinstiti si patrioti, isi zideste prezentul pe temelia trecutului. Noi nu suntem o tara prospera din cauza apucaturilor balcanice si rusesti care s-au inradacinat pret de sute de ani. hotia si minciuna a ajuns la loc de cinste printre fruntasii neamului, iar noi oamenii de rand, de multe ori le urmam exemplul. Izbavirea neamului nu vine cu duhul blandetii. Nimeni nu se lasa de furat prin simpla dojana, de aceia este necesara o mana de fier, puternica, care nu poate fi decat bratul inarmat al militarului de profesie, care trebuie sa faca ordine in societatea noastra, chiar daca nu ne convine. Izbavirea nu vine din societatea civila debusolata si needucata, plina de tigani manelisti, cu izaure si camatari, care si-au intins relatiile si neamurile pana la curtea constitutionala. Unde sunt ofiterii din armata? unde este controlul puterii?

OOOOoooooo, n-am stiut ca esti un admirator al Maresalului.

Aici s-au pus bazele lumii civilizate (cu click dreapta pe ea si apasat pe view image se poate vedea o varianta marita a pozei):



Marile orase ale Europei au fost fondate de romani. Au inventat totul in materie de infrastructura (drumuri, poduri, apeducte, bai, amfiteatre). Drumurile lor inca sunt bune, autostrazile noastre se fac pulbere dupa prima ploaie. Cu salile de spectacol e o situatie similara. Marile limbi vorbite in Europa deriva din latina. Alfabetul pe care il foloseste toata lumea civilizata e cel latin. Justitia practicata in orice democratie are radacini adanci in dreptul roman, temelia sistemului judiciar fiind in continuare codul lui Iustinian.

Istoricul Herodot relata despre obiceiul geto-dacilor de a sacrifica oameni, trimiţându-i ca soli zeului Zamolxis. “Trimiterea solului se face astfel: câţiva dintre ei, aşezându-se la rând, ţin cu vârful în sus trei suliţe, iar alţii, apucându-l de mâini şi de picioare pe cel trimis la Zamolxis, îl leagă de câteva ori şi apoi, făcându-i vânt, îl aruncă în sus peste vârfurile suliţelor. Dacă în cădere omul moare străpuns, rămân încredinţaţi că zeul le este binevoitor, dacă nu moare, atunci îl învinuiesc pe sol, hulindu-l că este un om rău; după ce aruncă vina pe el, trimit pe un altul. Tot ce au de cerut îi spun solului cât mai e în viaţă”, scria Herodot, în Istorii. „Geţii, un neam barbar care a gustat şi el din filosofie, aleg în fiecare an un sol spre a- trimite semizeului Zamolxis. Aşadar, este înjunghiat cel socotit cel mai vrednic dintre cei ce se îndeletnicesc cu filosofie, Cei care nu sunt aleşi se mâhnesc amarnic, spunând că au fost lipsiţi de un prilej fericit”, relata istoricul antic Clement din Alexandria.

Banuiesc ca din cauza selectiei de mai sus, am ramas noi Dacii Liberi fara oameni vrednici si nu mai avem filozofi adevarati....

Un adevarat Dac Liber:


O adevarata Dacoaica Libera: