Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Scris de **Abel Cavaşi** Vin 03 Mai 2013, 06:16

Am scris pe blog un articol cu următorul conţinut:

Dacă aveţi ceva de întrebat sau de obiectat, o puteţi face şi aici.

Scris de **Syntax** Vin 03 Mai 2013, 08:04

Salturile cuantice sunt mereu de ordinul n+1?
Daca o anumita traiectorie nu mai e permisa sa zicem asa ,de ce corpul nu "alege" varianta n-1, salt cuantic inapoi? (conform legii conservarii energiei asa ar trebui)
Se intelege de unde provine nedumerirea mea?
Spre sfarsitul articolului (cand faci aplicarea in mecanica clasica) mentionezi ca tendinta naturala a corpurilor este sa aleaga traiectoria cu ordinul elicei cat mai mic.
Dar salturile cuantice se fac doar pe principiul ca toate celelalte ordine mai mici nu sunt permise?
O alta intrebare:
De ce o traiectorie dreapta nu poate fi considerata o elice de ordin 0?
Nu se poate considera asa ceva?

Scris de **Abel Cavaşi** Vin 03 Mai 2013, 08:29

Syntax a scris:Salturile cuantice sunt mereu de ordinul n+1?

Dacă traiectoria este de ordinul n şi corpul primeşte o variaţie care îl pune pe ordinul n+1, atunci da. Dar nu este interzis să fie supus oricărui fel de influenţe care să-l arunce şi pe „nivele” mai superioare.

Daca o anumita traiectorie nu mai e permisa sa zicem asa ,de ce corpul nu "alege" varianta n-1, salt cuantic inapoi? (conform legii conservarii energiei asa ar trebui)
Se intelege de unde provine nedumerirea mea?

Corpul alege traiectoria de ordinul minim corespunzător energiei pe care o posedă. Dacă el pierde energie (pierzând variaţii ale lancretienilor de ordin superior), atunci el „cade” pe un nivel inferior, bineînţeles.

Spre sfarsitul articolului (cand faci aplicarea in mecanica clasica) mentionezi ca tendinta naturala a corpurilor este sa aleaga traiectoria cu ordinul elicei cat mai mic.
Dar salturile cuantice se fac doar pe principiul ca toate celelalte ordine mai mici nu sunt permise?

Corpul poate „pierde” mai mulţi lancretieni deodată, deci poate sări şi pe nivele mai inferioare. Nu am găsit limite în aşa ceva.

O alta intrebare:
De ce o traiectorie dreapta nu poate fi considerata o elice de ordin 0?
Nu se poate considera asa ceva?

Se poate. Este o unificare benefică. Chiar aşa o şi numesc uneori. Dreapta este o elice de ordinul zero. Tocmai de aceea zic că totul este elicoidal.

Scris de **Syntax** Vin 03 Mai 2013, 09:22

Asadar, orice traiectorie este de forma unei elice de un anumit ordin de la 0 pana la ordinul maxim al traiectoriei.
Forma traiectoriei va influenta energia corpului.(functie de lancretian)
Salturile cuantice nu permit stari "intermediare".
Ele devin stabile cand lancretianul de ordin n+1 este constant.
Daca nu am inteles ceva gresit pana aici, trecerea de la o traiectorie la alta inseamna de fapt trecerea de la un ordin la altul?
Ar rezulta ca se poate cuantifica trecerea de la un ordin la altul.

Scris de **Abel Cavaşi** Lun 06 Mai 2013, 13:25

Syntax a scris:Asadar, orice traiectorie este de forma unei elice de un anumit ordin de la 0 pana la ordinul maxim al traiectoriei.

N-am înţeles afimaţia asta. O traiectorie are un ordin unic şi numai unul. Ordinul ei este ordinul maxim al triedrelor Frenet care se pot forma pe traiectoria respectivă.

Forma traiectoriei va influenta energia corpului.(functie de lancretian)

Da, forma traiectoriei dă energia (potenţială (echivalentă cu cea de mişcare)) a corpului care se deplasează pe acea traiectorie (doar că această energie nu este în funcţie de lancretian, ci în funcţie de darbuzian).

Salturile cuantice nu permit stari "intermediare".
Ele devin stabile cand lancretianul de ordin n+1 este constant.

Nu salturile devin stabile, ci orbitele pe care se deplasează corpurile. Aceste orbite nu devin stabile la ordin constant, ci la ordin minim. De altfel, nu cred că diferă cele două. Este o nuanţă de limbaj, oare? Depinde dacă putem admite că singurul ordin constant este cel minim.

Daca nu am inteles ceva gresit pana aici, trecerea de la o traiectorie la alta inseamna de fapt trecerea de la un ordin la altul?

Da, aşa văd şi eu lucrurile. Avem două alternative: ori considerăm că traiectoria corpului este unică de la naşterea până la moartea corpului, ori considerăm că traiectoria corpului este numai cea de ordin constant. În ultimul caz, putem vorbi de o trecere de la o traiectorie la alta, trecere echivalentă cu saltul de la un ordin curent la altul posibil.

Ar rezulta ca se poate cuantifica trecerea de la un ordin la altul.

Mai bine zis, ar rezulta că se pot cuantifica traiectoriile. Deci, e discutabil ce înţelegem prin traiectorie, ordin minim, ordin constant, treceri.

Scris de **Syntax** Mar 07 Mai 2013, 06:18

Abel Cavaşi a scris:
Syntax a scris:Asadar, orice traiectorie este de forma unei elice de un anumit ordin de la 0 pana la ordinul maxim al traiectoriei.
N-am înţeles afimaţia asta. O traiectorie are un ordin unic şi numai unul. Ordinul ei este ordinul maxim al triedrelor Frenet care se pot forma pe traiectoria respectivă.

Nu am vrut sa spun ca o traiectorie poate avea mai multe ordine.
Greseala mea fost ca am scris din neatentie "de la " "pana la" ordinul maxim.
Ce voiam sa spun era ca atunci cand traiectoria nu mai era permisa ordinul ei se modifica pe urmatoarea traiectorie stabila.
Saltul cuantic se facea in functie de energia acelui corp fie pe ordinul maxim plus 1, fie pe ordinul maxim minus 1.

Abel Cavaşi a scris: Da, forma traiectoriei dă energia (potenţială (echivalentă cu cea de mişcare)) a corpului care se deplasează pe acea traiectorie (doar că această energie nu este în funcţie de lancretian, ci în funcţie de darbuzian).

Daca am inteles corect darbuzianul este vectorul Darboux?
Adica viteza de torsiune ori T(tangenta) plus viteza de curbura ori B(binormala)?

Abel Cavaşi a scris:Nu salturile devin stabile, ci orbitele pe care se deplasează corpurile. Aceste orbite nu devin stabile la ordin constant, ci la ordin minim. De altfel, nu cred că diferă cele două. Este o nuanţă de limbaj, oare? Depinde dacă putem admite că singurul ordin constant este cel minim.

La ce te referi cand spui ordin constant?La ordinul maxim la traiectoriei?
Si de ce traiectoriile trebuie sa fie neaparat stabile?
Salturile cuantice de la un ordin la altul se fac instantaneu?
Iti dai seama ce energie e necesara pentru asta?

Abel Cavaşi a scris:Da, aşa văd şi eu lucrurile. Avem două alternative: ori considerăm că traiectoria corpului este unică de la naşterea până la moartea corpului, ori considerăm că traiectoria corpului este numai cea de ordin constant. În ultimul caz, putem vorbi de o trecere de la o traiectorie la alta, trecere echivalentă cu saltul de la un ordin curent la altul posibil.

Foarte interesant!
In primul caz unicitatea traiectoriei ar da posibilitatea sa le "cuantificam".
In al doilea, seamana cu teoria despre frame putin.

Abel Cavaşi a scris:Mai bine zis, ar rezulta că se pot cuantifica traiectoriile. Deci, e discutabil ce înţelegem prin traiectorie, ordin minim, ordin constant, treceri.

Am ajunge sa descriem un sistem functie de ordinul triedrelor lui Frenet.
Asa cum functia de unda a lui Shrodinger ,in cuantica descrie "starea" unei particule, am putea sa folosim un tip de functie asemanator pentru a descrie traiectoria (forma acesteia ar da energia etc etc)

Scris de **Abel Cavaşi** Mar 07 Mai 2013, 14:04

Syntax a scris:Daca am inteles corect darbuzianul este vectorul Darboux?
Adica viteza de torsiune ori T(tangenta) plus viteza de curbura ori B(binormala)?

Am numit darbuzian modulul vectorului lui Darboux, adică $Salturile cuantice în Fizica elicoidală Mimetex$ .

La ce te referi cand spui ordin constant?La ordinul maxim la traiectoriei?

Sunt două perspective. Dacă admitem că traiectoria totală a corpului (de la naştere până la moartea sa) este formată din alte subtraiectorii de diferite ordine, atunci ordinul constant poate fi considerat ordinul pe care îl are una dintre subtraiectorii într-o anumită perioadă de timp. Din această perspectivă, ordinul maxim al traiectoriei este diferit de ordinul constant al subtraiectoriei. Însă, dacă admitem că singura traiectorie posibilă este cea de la naştere la moarte (ceea ce nu putem determina), atunci ordinul maxim coincide cu un ordin constant.

Si de ce traiectoriile trebuie sa fie neaparat stabile?

Stabilitatea traiectoriilor depinde de perspectivă, de ordinul pe care îl alegem pentru traiectorii noi ca şi observatori. De exemplu, dacă urmărim cum se ciocnesc două bile aici pe Pământ, vom spune că ele nu au traiectorii stabile, însă dacă ne gândim la traiectoriile lor faţă de Soare, vom avea o altă perspectivă şi vom putea constata că traiectoriile lor au acelaşi ordin faţă de Soare atât înainte de ciocnire, cât şi după. Aşa se manifestă efectul de observator şi la nivel cuantic.

Salturile cuantice de la un ordin la altul se fac instantaneu?

Salturile cuantice apar atunci când apar variaţii ale lancretianului. Aceste variaţii pot apărea instantaneu, desigur. Dar tot efect de observator este. Imaginează-ţi că un observator primitiv face nişte măsurători de mică anvergură aici pe Pământ determinând că între doi copaci de pe suprafaţa Pământului trece o linie dreaptă (deci o curbă de lancretian nul). În acest caz, pentru că nu a măsurat cu o precizie infinită, observatorul neglijează curbura Pământului. Dacă, însă, va face măsurători din ce în ce mai îndepărtate, va constata la un moment dat că traiectoria este o curbă de lancretian nenul, dar constant. Făcând în continuare măsurători şi mai îndepărtate, va constata că lancretianul nu este doar nenul, ci este chiar şi neconstant, deci variabil, dar tot va neglija variaţia lancretianului de ordinul doi. Şi tot aşa mai departe, pe măsură ce îşi va finisa măsurătorile va tot descoperi câte un ordin suplimentar pentru curba dintre cele două puncte supuse măsurătorii. Iată deci de ce vorbesc de perspectiva observatorului şi de faptul că salturile cuantice au loc instantaneu, după cum constată observatorul variaţiile lancretienilor.

Iti dai seama ce energie e necesara pentru asta?

Trecerea de la un ordin la altul duce la deviaţii de traiectorii. Imaginează-ţi că un corp se deplasează rectiliniu într-o direcţie şi la un moment dat apare o influenţă care îl obligă să treacă de la dreapta dată (lancretian nul) la o elice (lancretian nenul şi constant). Cu toate că axa elicei nu trebuie să coincidă cu dreapta iniţială pe care s-a deplasat corpul (deci, cu toate că axa elicei se abate brusc de la dreapta iniţială), acesta se deplasează nestingherit în continuare pe o curbă netedă cu derivate finite. Deci, energiile implicate nu sunt infinite.

Succes în continuare la aprofundarea acestei teorii pe care am numit-o Fizică elicoidală!

Scris de **Syntax** Mier 08 Mai 2013, 03:00

Abel Cavaşi a scris:
Sunt două perspective. Dacă admitem că traiectoria totală a corpului (de la naştere până la moartea sa) este formată din alte subtraiectorii de diferite ordine, atunci ordinul constant poate fi considerat ordinul pe care îl are una dintre subtraiectorii într-o anumită perioadă de timp. Din această perspectivă, ordinul maxim al traiectoriei este diferit de ordinul constant al subtraiectoriei. Însă, dacă admitem că singura traiectorie posibilă este cea de la naştere la moarte (ceea ce nu putem determina), atunci ordinul maxim coincide cu un ordin constant.

Dar tocmai am stabilit ca traiectoriile pot fi cuantificate.
Cum se poate vorbi de subtraiectorii? Traiectoria "cuantica" fundamentala nu poate avea decat un anumit ordin dat de ordinul maxim al triedrelor lui Fernet. Nu e corect asa?
Orice salt cuantic, orice modificare a traiectoriei (indiferent de motiv) ma va conduce la o alta traiectorie ce va fi definita pe coordonatele ei.
As trage concluzia ca traiectoria unui corp este egala cu suma traiectoriilor permise functie de variatiile lancretianului (derivata constanta)
Este "inversul" afirmatiei ca traiectoria totala are "subtraiectorii".
O singura traiectorie posibila de la nastere la moarte (sau permisa cum zic eu) mi se pare a fi un caz particular, mai degraba , decat o posibilitate reala.

Abel Cavaşi a scris:Stabilitatea traiectoriilor depinde de perspectivă, de ordinul pe care îl alegem pentru traiectorii noi ca şi observatori. De exemplu, dacă urmărim cum se ciocnesc două bile aici pe Pământ, vom spune că ele nu au traiectorii stabile, însă dacă ne gândim la traiectoriile lor faţă de Soare, vom avea o altă perspectivă şi vom putea constata că traiectoriile lor au acelaşi ordin faţă de Soare atât înainte de ciocnire, cât şi după. Aşa se manifestă efectul de observator şi la nivel cuantic.

Cred ca una din marile "probleme" ale fizicii e efectul de "observator".
Uita-te si tu!
Am stabilit ca energia unui corp depinde de "forma" traiectoriei.
Bun.Dar din perspectiva unui observator ordinul traiectoriei se poate schimba??????
Nu mai e bine!Dupa cate inteleg eu, daca il privesc mai din departare un corp va avea "mai putina energie"????
Eu nu spun ca afirmatia nu este logica. Spun ca aplicand strict asa, nu "unific"nimic.Asta deja a demonstrat si fizica clasica.

Abel Cavaşi a scris:Salturile cuantice apar atunci când apar variaţii ale lancretianului. Aceste variaţii pot apărea instantaneu, desigur. Dar tot efect de observator este. Imaginează-ţi că un observator primitiv face nişte măsurători de mică anvergură aici pe Pământ determinând că între doi copaci de pe suprafaţa Pământului trece o linie dreaptă (deci o curbă de lancretian nul). În acest caz, pentru că nu a măsurat cu o precizie infinită, observatorul neglijează curbura Pământului. Dacă, însă, va face măsurători din ce în ce mai îndepărtate, va constata la un moment dat că traiectoria este o curbă de lancretian nenul, dar constant. Făcând în continuare măsurători şi mai îndepărtate, va constata că lancretianul nu este doar nenul, ci este chiar şi neconstant, deci variabil, dar tot va neglija variaţia lancretianului de ordinul doi. Şi tot aşa mai departe, pe măsură ce îşi va finisa măsurătorile va tot descoperi câte un ordin suplimentar pentru curba dintre cele două puncte supuse măsurătorii. Iată deci de ce vorbesc de perspectiva observatorului şi de faptul că salturile cuantice au loc instantaneu, după cum constată observatorul variaţiile lancretienilor.

Seamana foarte mult ce ai spus cu o dezvoltare in serie Taylor.
In plus "forma " traiectoriei se modifica din perspectiva observatorului.
Inca o data, spun, asta face si fizica clasica.
Se poate demonstra ca exista o traiectorie unica de un anumit ordin care sa nu depinda de observator?
Adica, un observator primar masoara distanta dintre 2 puncte.(cuantice, vorbim teoretic) Sa spunem ca e o linie dreapta (curba cu lancretian nul)
Apoi masoara de la o anumita distanta dar in asa fel incat acea linie sa ramana de acelasi ordin.Si asa mai departe.
De ce nu "modificam" observatorul? Sigur , tendinta (si greseala totodata)este sa-l consideram invariant.
Eu nu spun sa-l "modificam" pe observator, ci sa-l scoatem din ecuatie.
Altfel nu se va unifica niciodata nimic.

Sunt sigur ca multe din afirmatiile mele sunt stupizenii.Dar o teorie solida va rezista la orice, nu-i asa?

Scris de **Abel Cavaşi** Lun 17 Iun 2013, 09:51

Pe topicul \"Principiul inerţiei în mecanica elicoidală" Syntax a scris:@Abel
Prblema principala este ca salturile cuantice se fac liniar nu elicoidal.

N-am înţeles asta.

Cum putem demonstra ca o elice circulara nu se descompune dupa modelul fractalilor in linii drepte ci in alte elice?

Şi nici asta.

Cum spunea Dan : elice in elice in elice...
Nu am uitat ca ai spus ca salturile cuantice se fac de pe o elice de un anumit ordin la o elice de alt ordin. Asta e singura posibilitate in fizica elicoidala.
Insa trecerea de la un ordin la altul ...SALTUL... este brusc! Aici mi se pare punctul unde trebuie lucrat.

Mă tem că nu ai înţeles lucrurile şi tocmai de aceea am deschis acest topic să clarificăm cum stă treaba cu salturile.

În primul rând, să vedem cum se face trecerea de la un ordin la altul. Pentru aceasta vom încerca să ne imaginăm cum are loc ciocnirea plastică dintre un foton şi un atom, din perspectiva Fizicii elicoidale.

Să presupunem, aşadar, că un foton se deplasează pe o elice circulară către un atom. Pe măsură ce fotonul se apropie de atom, axa elicei începe să preceseze din ce în ce mai mult, astfel încât fotonul nu mai descrie o elice circulară, ci proiecţia fotonului pe axa elicei descrie de data aceasta o elice circulară. Dacă ciocnirea este elastică, atunci fotonul va trece pe lângă atom. În schimb, dacă ciocnirea este plastică, atunci traiectoria fotonului se va închide în jurul atomului.

Altfel spus, dacă atomul reuşeşte să închidă traiectoria fotonului, atunci fotonul se ciocneşte plastic de atom. Dar, dacă atomul nu reuşeşte să devieze într-atât traiectoria fotonului încât s-o închidă, ciocnirea rămâne elastică.

Saltul de la un lancretian constant la unul variabil se produce încă de la orice distanţă faţă de atom, doar că observatorul nu vede acest salt până când variaţiile lancretianului nu devin suficient de mari încât observatorul să poată decide că traiectoria fotonului este cu un ordin (sau mai multe) mai mare decât al unei elice circulare.

Scris de **CAdi** Lun 17 Iun 2013, 11:22

Abel Cavaşi a scris:
Altfel spus, dacă atomul reuşeşte să închidă traiectoria fotonului, atunci fotonul se ciocneşte plastic de atom. Dar, dacă atomul nu reuşeşte să devieze într-atât traiectoria fotonului încât s-o închidă, ciocnirea rămâne elastică.

Saltul de la un lancretian constant la unul variabil se produce încă de la orice distanţă faţă de atom, doar că observatorul nu vede acest salt până când variaţiile lancretianului nu devin suficient de mari încât observatorul să poată decide că traiectoria fotonului este cu un ordin (sau mai multe) mai mare decât al unei elice circulare.

Avem de lamurit cateva aspecte ale atomului aici. Una ar fi ca atomul este 99.9 la suta gol !
(Descoperirea lui Ernest Ruthzerford si ulterior a unor cercetatori germani)
Atomul are un nucleu care in general este de 10.000 de ori mai mic decat atomul insusi si
un nor electronic .Ce ar face ca ca un atom sa inchida traiectoria fotonului ?
Ori directia , ori atractia exercitata de atom asupra fotonului care la nivel cuantic
este forta columbiana ceva in genul fortei de atractie universale !
Acest lucru ma duce cu gandul la momentul cinetic redus al lui Virgil si la traiectoriile ipotetice ale fotonului
(posibil chiar elicea ) Daca forta de atractie dezvoltata de atom este deosebit de puternica adica avem acea
raza Schwarzschild a lui Razvan avem o ciocnire cu unul din electronii aflati in invelisul electronic al atomului.
Cum in general atomii sunt inghesuiti unii in altii in cadrul corpurilor macroscopice este imposibil ca un
foton sa nu se ciocneasca de un atom ! Numai in experiente dirijate de laborator putem avea ciocniri
singulare si atunci avem cazul descris mai sus ... parerea mea Smile

Scris de **Syntax** Lun 17 Iun 2013, 12:06

Abel Cavaşi a scris:Altfel spus, dacă atomul reuşeşte să închidă traiectoria fotonului, atunci fotonul se ciocneşte plastic de atom. Dar, dacă atomul nu reuşeşte să devieze într-atât traiectoria fotonului încât s-o închidă, ciocnirea rămâne elastică.

Saltul de la un lancretian constant la unul variabil se produce încă de la orice distanţă faţă de atom, doar că observatorul nu vede acest salt până când variaţiile lancretianului nu devin suficient de mari încât observatorul să poată decide că traiectoria fotonului este cu un ordin (sau mai multe) mai mare decât al unei elice circulare.

Citez din teoria ta: " O traiectorie este închisă dacă porneşti dintr-un punct al traiectoriei şi ajungi tot în acel punct după ce ai parcurs un drum finit pe traiectoria respectivă."
Acest lucru este posibil, in realitate? Eu as spune ca exista numai traiectorii deschise.

In ceea ce priveste salturile cuantice cred ca am facut o eroare.
Acum am observat ca tu asociezi saltul cu interactiunea particulei si practic cu modificarea traiectoriei.(sau trecerea de la un anumit ordin la altul)
Mi-am dat seama de ce nu se intelegea ce voiam sa spun.
Consideram ca salturile cuantice se refera la traiectorie . De fapt recurenta triedrelor reda cred modelul cuantic al traiectoriei.

Scris de Vizitator Lun 17 Iun 2013, 12:39

Citez de pe Blog:

"-(1009081152) Ştim că orice corp încapsulează oarece energie care stă cuminte acolo în corp. Şi mai ştim că acea energie este energie potenţială, adică o energie care poate face ravagii dacă este eliberată."

Continutul este demn de comedie dar nu pot sa-mi dau seama numarul acela in fata ce reprezinta?

Ceva citat din ceva carte sfanta?

Scris de Vizitator Lun 17 Iun 2013, 13:10

Mezei Geza a scris:Citez de pe Blog:

"-(1009081152) Ştim că orice corp încapsulează oarece energie care stă cuminte acolo în corp. Şi mai ştim că acea energie este energie potenţială, adică o energie care poate face ravagii dacă este eliberată."

Continutul este demn de comedie dar nu pot sa-mi dau seama numarul acela in fata ce reprezinta?

Ceva citat din ceva carte sfanta?

Hoops un negativ !! Very Happy

Probabil s-au decapsulat ceva energii negative si au inceput sa faca ravagii !!

Very Happy

Scris de **Abel Cavaşi** Lun 17 Iun 2013, 13:26

CAdi a scris:Avem de lamurit cateva aspecte ale atomului aici. Una ar fi ca atomul este 99.9 la suta gol !
(Descoperirea lui Ernest Ruthzerford si ulterior a unor cercetatori germani)
Atomul are un nucleu care in general este de 10.000 de ori mai mic decat atomul insusi si
un nor electronic .

Într-adevăr, atomul este mai mult gol decât plin (în Fizica elicoidală, atomul este 100% gol, nu 99,99%).

Ce ar face ca ca un atom sa inchida traiectoria fotonului?
Ori directia , ori atractia exercitata de atom asupra fotonului care la nivel cuantic
este forta columbiana ceva in genul fortei de atractie universale !

Forţa de gravitaţie, de care vorbeam pe topicul celălalt, singura forţă care poate modifica impulsul unui corp neutru.

este imposibil ca un
foton sa nu se ciocneasca de un atom !

Da, se produc ciocniri, dar nu toate sunt plastice (din punctul de vedere al observatorului).

Syntax a scris:Eu as spune ca exista numai traiectorii deschise.

Faptul că o traiectorie este deschisă este doar o aparenţă. Dacă vei lua un sistem galactic suficient de cuprinzător, vei constata că traiectoria are o lungime finită şi este periodică faţă de acel sistem.

De fapt recurenta triedrelor reda cred modelul cuantic al traiectoriei.

Aşa cred şi eu. Şi mai redă şi efectul de observator, ca fiind efectul generat de faptul că observatorul nu devine conştient de toate variaţiile traiectoriei exact când apar acestea, ci pe rând, pe măsură ce variaţiile devin suficient de mari încât observatorul să le poată măsura cu aparatele care îi stau la dispoziţie în acel moment.

Mezei Geza a scris:Citez de pe Blog:

"-(1009081152) Ştim că orice corp încapsulează oarece energie care stă cuminte acolo în corp. Şi mai ştim că acea energie este energie potenţială, adică o energie care poate face ravagii dacă este eliberată."

Continutul este demn de comedie dar nu pot sa-mi dau seama numarul acela in fata ce reprezinta?

Ceva citat din ceva carte sfanta?

Nu uita că pe acest forum încercăm să facem cercetare liniştită, fără jigniri şi ironii. Aşadar, dacă ai ceva contraargumente concrete la ceea ce se spune pe forum, eşti binevenit, altfel mă obligi să iau alte măsuri.
[Offtopic]{Numărul acela este momentul când am scris „comedia”: an, lună, zi, oră, minut.}[/Offtopic]

Scris de **CAdi** Lun 17 Iun 2013, 13:35

Mezei Geza a scris:
Hoops un negativ !!

:D

off topic(Hoops se scrie Oops ! fara H . Vezi ca te penalizez cu un negativ ! Very Happy

)off topic

Scris de **CAdi** Lun 17 Iun 2013, 13:44

Abel Cavaşi a scris:[
Nu uita că pe acest forum încercăm să facem cercetare liniştită, fără jigniri şi ironii.
Aşadar, dacă ai ceva contraargumente concrete la ceea ce se spune pe forum, eşti binevenit, altfel mă obligi să iau alte măsuri.
[Offtopic]{Numărul acela este momentul când am scris „comedia”: an, lună, zi, oră, minut.}[/Offtopic]

Corect din acest punct de vedere !
Insa trebuie sa ne insusim si critica uneori :
Care nu trebuie sa fie prea acida si mai ales ironica ,gen WoodyCAD...

Scris de Vizitator Lun 17 Iun 2013, 14:39

Daca cercetare "linistita" inseamna sa debitezi "tampenii" intr-un cadru linistit fara sa te contrazica nimeni ar fi chiar o onoare sa-mi inchizi sau sa-mi inchid contul definitiv.

Nici acuma nu realizezi penibilul frazei:
"-(1009081152) Ştim că orice corp încapsulează oarece energie care stă cuminte acolo în corp. Şi mai ştim că acea energie este energie potenţială, adică o energie care poate face ravagii dacă este eliberată."

Cat despre contra argumente" te-am mai contra argumentat de zeci de ori si eu si altii efectiv degeaba.

In general pe fixatia ta principala "marele principiu ":
"Corpurile libere nu se deplasează rectiliniu, ci pe elice circulare!

Este suficient sa iesi in strada sau in gara si sa te uiti in jur si ai contraargumente cate vrei nu trebuie sa cauti explicatii "oficiale"
Trenul din gara merge pe o elicoida?Masina,glontul? Sau astea sunt contraexemple sau cazuri particulare la "marele fâsss" Omenirea a aterizat pe luna pe baza primului principiu al mecanicii si tu vrei sa credem in principiul tau cand vedem cu ochi nostrii ca este o "tampenie" de gradul zero ?
Principul inventat de tine contravine nu numai "fizicii oficiale" ci si bunului simt ! Trebuie sa fi fumat iarba la greu sa vad corpurile ca se misca pe elicoide,cu darbuziene si lacratiene numai de cel de sus stiute.
Zau asa parca am fi la gradinita ! Sau la copii spun lucruri trasnite si tu vorbesti de cercetare !
Sau cercetezi rezistenta si reactia populatiei la "absurd"?

Scris de **Abel Cavaşi** Lun 17 Iun 2013, 14:49

Îţi recomand să te abţii de la asemenea invective. Nu uita că ceea ce crezi tu despre Fizica elicoidală este doar părerea ta personală. Dar care nu-ţi dă dreptul să te manifeşti astfel.

Cat despre contra argumente" te-am mai contra argumentat de zeci de ori si eu si altii efectiv degeaba.

Continuă să mă contraargumentezi, dar fără nicio ironie sau jignire şi atunci poate nu va fi degeaba. De exemplu, reciteşte-ţi mesajul şi vei observa că nu ai adus niciun contraargument.

Scris de **CAdi** Mar 18 Iun 2013, 00:01

Cum vad eu lucrurile :
Fizica elicoidala nu poate sa explice decat traiectorii ale corpurilor in macro si microcosmos.
De fapt nu cauzele acestora ,cat efectele .
S-ar parea ca aceste traiectorii sunt naturale in Univers atat la nivel macro cat si micro,cu exceptia celor executate de om in mod dirijat(cum spune si Mezei :tren,masina,glont,racheta... etc,etc).
O alta constatare este ca Fizica Elicoidala nu poate sa explice atat de bine ca fizica cuantica ,mecanica,optica,caldura ,termodinamica,atomica etc. toate fenomenele fizice pe care le studiaza si experimenteaza aceste stiinte separat, unele dintre ele inca din antichitate si este absurd ca va putea vreodata sa explice asa ceva !

Scris de Vizitator Mar 18 Iun 2013, 04:19

1-

CAdi a scris:
Fizica elicoidala nu poate sa explice decat traiectorii ale corpurilor in macro si microcosmos.

Ai un exemplu cand "fizica elicoidala" ofera o explicatie logica coerenta a unei traiectorii elicoidale in macro si microcosmos ?

Si apropos: care "fizica elicoidala"? Are acest model o structura coerent dezvoltata pe baza unor legi descriptibile (matematic sau macar logic) ?
Eu nu am gasit nimic fizic "legat si coerent" doar niste mari "vorbe de duh" unele numerotate Very Happy

si cateva formule trantite din burta.La o analiza atenta sunt sigur ca se si contrazic intre ele.

Lumineaza-ma ! Nu ma lasa in intuneric! Very Happy

:D:D

Scris de Vizitator Mar 18 Iun 2013, 05:04

Abel Cavaşi a scris:
Continuă să mă contraargumentezi, dar fără nicio ironie sau jignire şi atunci poate nu va fi degeaba. De exemplu, reciteşte-ţi mesajul şi vei observa că nu ai adus niciun contraargument.

Cum poti sa contraargumentezi o "ineptie" cel mai simplu?
Cu o alta "ineptie" !
FIZICA PATRATICA
Principiul I
Orice corp liber are traiectoria pe muchile unui patrat !!
Este o lege la fel de adevarata ca si:
Orice corp liber are traiectoria o elicoida !

Corectitudinea uneia sau alteia o decidem prin observatii :
"Legile fizice sunt generalizări științifice, frecvent matematic exprimate, ale unor observații empirice ale naturii."

Propune o experienta valabila pentru orice corp (teoretica sau practica) si facem masuratorile

Ce era asa o mare "jignire" ?
1-Ca fraza respectiva este de tot circul ?
Este un mare adevar nu este o exagerare,reciteste pasajul respectiv si sa-mi spui daca ai schitat vre-un zambet sau nu.
2- Ca ai notat pasajele ca in biblie ?
Gen 12.25.23 Romanii
Este tot adevarat !

Nu sunt un bun scriitor si din pacate imi place sa zic lucrurilor pe nume.Scurt si la obiect.
Toate cuvintele sunt in limba romana si se regasesc in DEX.Ca as putea sa-ti explic si pe o cale ocolitoare mai lunga si mai elevata este foarte adevarat Dar adevarul este doar unul ca il spui pe direct ca il tot dozezi ascuns cu portia.Plus ca in al doilea caz exista riscul ca interlocutorul sa nu inteleaga clar punctul tau de vedere sau sa se prefaca ca nu intelege.

Scris de **Abel Cavaşi** Mar 18 Iun 2013, 05:48

CAdi a scris:S-ar parea ca aceste traiectorii sunt naturale in Univers atat la nivel macro cat si micro,cu exceptia celor executate de om in mod dirijat(cum spune si Mezei :tren,masina,glont,racheta... etc,etc).

Adi, mai trebuie să înţelegi ceva. Că orice traiectorie, oricât de complicată ar fi ea, are un anumit ordin finit. Asta înseamnă că pentru orice traiectorie (deci şi pentru cele dirijate de om) există o axă fixă în spaţiu faţă de care traiectoria este o elice de un anumit ordin finit (aprofundează teorema de recurenţă pentru a înţelege mai bine).

O alta constatare este ca Fizica Elicoidala nu poate sa explice atat de bine ca fizica cuantica ,mecanica,optica,caldura ,termodinamica,atomica etc. toate fenomenele fizice pe care le studiaza si experimenteaza aceste stiinte separat, unele dintre ele inca din antichitate si este absurd ca va putea vreodata sa explice asa ceva !

Aiurea! Ce constatare mai e şi asta? Demonstrează ceea ce spui!

Iar, tu, Mezei dragă, lasă-mi topicul în pace şi vezi-ţi de teoria ta globală. Nu-i de tine. Eşti depaaaaarte de a înţelege aşa ceva.

Scris de **Syntax** Mar 18 Iun 2013, 06:01

Abel Cavaşi a scris:
Syntax a scris:Eu as spune ca exista numai traiectorii deschise.
Faptul că o traiectorie este deschisă este doar o aparenţă. Dacă vei lua un sistem galactic suficient de cuprinzător, vei constata că traiectoria are o lungime finită şi este periodică faţă de acel sistem.

Perfect adevarat , dar fata de acel sistem. De ce neglijam miscarea sistemului galactic ales ca reper?
Atunci traiectoria ramane deschisa.
Rucsacul aruncat in spatiu nu poate fi recuperat .(vorba lui Dan)
Ciclitatea Pamantului desi e periodica nu e o traiectorie inchisa pentru ca nu se ajunge niciodata in acelasi punct din spatiu.

De fapt recurenta triedrelor reda cred modelul cuantic al traiectoriei.

Aşa cred şi eu. Şi mai redă şi efectul de observator, ca fiind efectul generat de faptul că observatorul nu devine conştient de toate variaţiile traiectoriei exact când apar acestea, ci pe rând, pe măsură ce variaţiile devin suficient de mari încât observatorul să le poată măsura cu aparatele care îi stau la dispoziţie în acel moment.
[/quote]
La nivel cuantic efectele generate nu sunt decat intuitive.
Pana la aparitia variatiilor suficient de mari incat sa fie sesizabile si constientizate sau chiar masurate modelul fundamental al traiectoriei ar trebui sa fie acelasi.(el tot triedru va fi). Ceea ce se modifica e doar darbuzianul si (sau) lancretianul.
Inca o data atrag atentia asupra unui lucru deosebit de important.
Analizarea unei singure traiectorii duce la asemenea aparente contradictii.
Cand se va discuta despre interconexiunea traiectoriilor de exemplu : imagineaza-ti o traiectorie descrisa de triedre si langa ea o traiectorie a unei alte particule de asemenea descrisa de triedre.
Dan are dreptate. La asta se va ajunge in cele din urma.(chiralitate, infasurare axiala, etc etc)

Scris de **virgil** Mar 18 Iun 2013, 07:35

http://www.realitatea.net/un-asteroid-de-marimea-un-stanci-uria-e-va-trece-pe-langa-pamant-la-noapte_1193946.html

Poate fi folosita aceasta teorie in determinarea cu aceiasi precizie a traiectoriilor acestor asteroizi? cum?

Scris de Vizitator Mar 18 Iun 2013, 07:36

Abel Cavaşi a scris:
Iar, tu, Mezei dragă, lasă-mi topicul în pace şi vezi-ţi de teoria ta globală. Nu-i de tine. Eşti depaaaaarte de a înţelege aşa ceva.

Draga Abel!

Raspunsul tau seamana mai degraba cu raspunsul unui "gibon indoctrinat" (citat din Wody) decat al unui om care se preocupa de stiinta.

Raspunde la provocarile realitatii nu evita intrebarile incomode.
Ii fi tu ceva mare "guru" si noi muritorii de rand nu pricepem ce ne explici.(exceptie Syntax care are un simt al umorului foarte bine dezvoltat si de care tu esti "depaaarte" sa-l fi realizat) dar esti dator cu atat omenirii ca macar sa incerci sa ne aduci pe calea cea elicoidala.

Astept confruntarea "Teoria patratica" versus "Teoria elicoidala"
Ce zici de "TEORIA PATRATICA" ?
Asai ca-i tare ? Evrika ! (nu stiu cum de exact mie mi-a venit acesta idee geniala!)
Si iti fac si niste calcule de iti lasa gura apa !

Nu baga capul in nisip RASPUNDE !!

Scris de Vizitator Mar 18 Iun 2013, 07:51

virgil a scris:
http://www.realitatea.net/un-asteroid-de-marimea-un-stanci-uria-e-va-trece-pe-langa-pamant-la-noapte_1193946.html
Poate fi folosita aceasta teorie in determinarea cu aceiasi precizie a traiectoriilor acestor asteroizi? cum?

Foarte bun exemplu !!
Abel ai cuvantul.....

Scris de **CAdi** Mar 18 Iun 2013, 08:53

Mezei Geza a scris:
virgil a scris:
http://www.realitatea.net/un-asteroid-de-marimea-un-stanci-uria-e-va-trece-pe-langa-pamant-la-noapte_1193946.html
Poate fi folosita aceasta teorie in determinarea cu aceiasi precizie a traiectoriilor acestor asteroizi? cum?

Foarte bun exemplu !!
Abel ai cuvantul.....

Pentru ca mi-ai cerut ,demonstrez eu in locul lui Abel si tot asa iti demonstrez si faptul ca toate corpurile in macro
si cuantele in micro se deplaseaza elicoidal !
Dupa cum stii asteroizii au o miscare pe orbita in jurul unui punct fix , in cazul nostru in jurul Soarelui.
.....Ca o paranteza :La testarea la fizica elicoidala i-am demonstrat si lui Syntax ca la nivel macro bila nu se misca
rectiliniu , ci elicoidal!
De ce :
CAdi a scris ,
Daca Pamantul se invarte in jurul Soarelui , iar Soarele se deplaseaza elicoidal in galaxie ,
inseamna ca Sistemul Solar deci si Pamantul se deplaseaza elicoidal, deci implicit bila se deplaseaza elicoidal ....
si deci si asteroizii revenind periodic in acelasi punct pe orbita se deplaseaza elicoidal ...
Tot asa orice obiect de pe pamant si de pe alte planete sau sisteme solare se deplaseaza elicoidal si chiar si
atomii si cuantele din interiorul lor se deplaseaza elicoidal:)
Vorba cantecului :
Foaie verde de migdal,
Ma pi... elicoidal ! Very Happy

(Versurile nu imi apartin)

Scris de **virgil** Mar 18 Iun 2013, 11:09

Scris de Vizitator Mar 18 Iun 2013, 11:14

Scris de **Syntax** Mier 19 Iun 2013, 01:07

CAdi a scris:
.....Ca o paranteza :La testarea la fizica elicoidala i-am demonstrat si lui Syntax ca la nivel macro bila nu se misca
rectiliniu , ci elicoidal!

Corecta argumentatia!
Adevarul e ca nu exista miscare perfect rectilinie.
Ceea ce nu se intelege sunt urmatoarele doua aspecte:
1. Linia dreapta este o elice "speciala"
2. Orice traiectorie "haotica" dezordonata , de orice forma este un ansamblu de traiectorii de forma unor elice de un anumit ordin.
Si ca sa incerc sa va trezesc in dimineata asta imaginati-va ca in vid unui cub i se imprima o viteza si apoi e lasat liber sa se miste.
Dar un tetraedru? dar o sfera?
Care este singurul punct comun al acestor constructii geometrice care se poate deplasa rectiliniu?
Centrul de masa?
Orice alt punct as lua de pe suprafata sau din interiorul acestor corpuri se vor misca oricum, numai rectiliniu nu.
Intrebare:
De ce se aplica caracteristica unui singur punct intregului corp?

Scris de Continut sponsorizat

Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Despre salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală

Re: Salturile cuantice în Fizica elicoidală