Democratia = puterea poporului.

Democraţia inseamnă puterea poporului.
Dar puterea poporului,insemnă puterea numărului, puterea banilor sau puterea ideilor. ?
Filozofia actuală este chemată sa rezolve disputa  intre Solon şi Platon.
Solon a propus inlocuirea  aristocraţiei, care,  insemna puterea celor bogaţi, cu Democraţia , care insemna puterea poporolui.Platon s-a intrebat, ce este poporul, numărul oamenilor sau numărul intelepţilor. El opta pentru democraţia intelepţilor.Această intrebare a străbătut veacurile, şi de fiecare dată a avut alt răspuns.
Parlamentul in timpul lui Cuza, era format in majoritate din boieri. Ei erau deci poporul. Totuşi, Jan Mihail, mare boier din Oltenia,cel care a construit palatal său din Craiova, a susţinut reforma agrară a lui Cuza şi Kogălniceanu arătând că prin aceasta vom avea o agricultură mai bună, deoarece boierii pleacă să se distreze la Paris şi lasă moşiile pe seama arendaşilor.Se vede treaba că uneori inţelepciunea are cuvântul şi in parlamente.
  Ghiţa Pristanda, cetăteanul turmentat din Scrisoarea Pierdută se intreabă retoric:              - Eu cetătean, apropitar, pentru cine votez? Pe atunci votau numai proprietarii, iar candidaţii erau prorietari sau numiţi de acestea. Cei care nu ştiu ce voteaza  sau pentru cine votează, şi care formează numărul alegătorilor, nu pot alege o adunare care să voteze in favoarea lor.
Dacă vom adopta puterea inţelepţilor, vom vedea că in istorie inţelepţii provin din clasele avute. dominante care pot să-şi acumuleze cunostintele necesare conducerii.Aşa era pe vremea lui Platon, care prin  puterea numarului,  înţelegea puterea gloatei. Problema aceasta s-a pus şi dupa revoluţia bolsevică, când Lenin proclamase puterea clasei muncitoare. In lupta pentru putere intre Trotki şi Stalin, problema se punea dacă un primar de oraş poate fi un muncitor. Trotki susţinea că un muncitor din acea perioadă nu putea fi primar. Stalin aducea argumentul că primarii din Moscova şi Petesburg erau muncitori. Era clar că aceşti primari nu erau muncitori simplii ci revoluţionari  care işi insuşiseră cunostinţele despre conducere. Partida câstigătoare a lui Stalin, a adus şi in România concepţia că orice conducător trebuie să fie muncitor, iar intelectualii să fie marginalizaţi ca indecisi.
In timpul lui Ceausescu se impunea ca majoritatea  activiştilor de partid trebuiau să fie muncitori. Erau obligaţi să urmeze nişte cursuri scurte de calificare,in urma carora in fişa de partid ereau trecuti,  muncitori, Strngari, Frzori, rectificatori. Principala calitate a unui activist era să asculte ordinele superioare şi să le aplice militareşte intocmai şi la timp.
Dacă doctrina conducerii comuniste spunea că toate relele vin de la morala  burgheză, dupa revolutia din 1989 , s-a emis ideia că tot ce vine de la societatea socialistă  este dăunător şi trebuie inlăturat. Această doctrină a fost exprimataă clar de către primul ministru Petre Roman,care a declarat că industria românească nu este altceva decât un cimitir de fier vechi, care trebuie privatizată. Numai că privatizarea s-a facut pe un dolar, celor care au avut dolari, iar aceştia au dat totul la fier vechi, acumulnd averi uriaşe care s-au depus in băncile străine. Poporul Român şi-a dorit democraţia tocmai pentru a aşi putea desvolta capacităţile de producţie, dar democraţia instaurată, prost inţeleasă, a dus la distrugerea economiei.
Singura soluţie este construirea unei democraţii care să derive dela popor, şi să valorifice toate rezervele  de muncă şi inteligenţa in favoarea poporului.
Cum să arate noua noastra democraţie ?
Dau mai jos cateva jaloane, de la care să se inceapă o discuţie largă şi serioasă pentru o constituţie potrivită.
Societatea civilă.
Aleşii să facă parte din toate straturile societăţii:
Tineri intre 16 si 30 ani    
Vârstnici intre 30 si 45 de ani
Veterani intre 46 si 60 de ani,
Sexul femenin şi masculin.
Se formeaza societatile civile care au dreptul de opinie sau  aprobare a tuturor legilor si normelor realizate de foruri legiuitoare alese.
Va da sondajul de  general de opinie pe ţară.
Va decide prin referendum la problemele locale şi naţionale.
Societatea civilă se va forma teritorial, pe tară judeţ sau regiune, comună, sat şi vatră.Vatra va fi formată strict teritorial, şi va fi formată din vecini cu drept de vot, in jurul numarului de 100. Alegătorii dintr-o vatră se vor impărţii in 6 grupe după vârstă şi sex şi vor alege prin vot direct si secret un membru al grupului de conducere al vetrei, si un elector . Grupa de 6 electori ai vetrei, vor participa la alegerea forului superior  adunarea satului. Numai in adunarea de vatra candidaţii se fac prin vot pentru a se asigura că sunt reprezentativi şi nu sunt handicapaţi. La toate celelalte foruri, trierea se face prin tragere la sorti doi câte doi.pe grupe diferite. Dacă se stabileşte prin lege, cel cu studii mai mari, va avea un număr de puncte in plus. Cei cu numar mai mare , vor fi fi numiti in consiluiul sătesc, iar cei cu nuere imediat următoare vor fi numiţi in grupa de electori săteşti. In cadrul grupului de electori săteşti se va alege un un presedinte care va fi purtator de cuvânt si om de legătură intre forurile superioare şi inferioare.. Adunarea Naţională a societaţii civile va alege un preşedinte care va conduce consiliul adunării naţionale.
20 de grupe de electori naţionali, 120 de electori, vor forma consilul prezidenţial care va selecta prin concurs un preşedinte al republicii de preferinţă un academician, care va avea rol de reprezentare , şi care va fi aprobat prin referendum. Consiliul prezidenţial poate opta pentru alegerea unui rege, ales prin referendum.
Consiliul Prezidenţial va trece la selectarea organelor juridice, prin concurs.
- Curtea constituţională. Curtea economica,
-  Curtea profesionala,
Curtea Parlamentara.
Curtea academica.
- Consiliul superior al magistraturii
- Procuratura generala,
- Conducerea Garzi Nationale
- Conducerea serviciilor de de informatii.
- Alte organe speciale.
- Conducerea institutiilor de consulataţa  :civica, politica, economica, si profesionala.

Societatea economica.
La nivel national,
Va fi formata din 60 de deoutati, din care 30 vor fi alesi de catre sindicate si alti 30 de catre Patronate. Va fi ajutata de un institut economic financiar şi va avea la dispoziţie o Gardă Financiară si o curte economica. Deputatii economici au tendinte diferite dar un singur scop: să maergă economia tării. Dacă nu vor găsi căi de consens, curtea economica va judeca , iar hotararea ei va fi aprobata de adunarea civila nationala.
Toate trazactiile financiare vor fi facute cunoscut institului economic, ca si toate venitirile societatilor. Orice miscare de fonduri va fi avizata de institutul economic.  
La nivel local,adunarile se vor ocupa de productie, investitie si comert.

Societatea profesională.
Se ocupă de pregatirea profesională, practcarea apărarea şi performanţa  profesionala, astfel incât inovarea să pătrundă in toate sferele de activitate. Pentru aceasta trebuie să existe un organ de legislaţie şi control profesional. , un institut de cercetare profesionala, o gardă profesională şi o curte profesională.
Camera legislativă profesională, va avea un număr mai mare de membri, pentru a putea reprezenta marele număr de profesiuni existente. Apreciez acest numar la 600 de membrii, cu doua seziuni pe an in plan national, si cu 4 seziuni pe an in plan regional.
Deputaţii vor fi aleşi de asociaţiile profesionale, prin vot direct.
Trec in revista pe scurt aceste asociatii: Uniunea scriitorilor, uniunea ziaristilr, asociatiile de ingineri, tehnicieni, profesori universitari, alţi profesori, preoţi, medici, asistenti medicali,farmacisti,  ofiţeri sisubofiteri, generali, fermieri agricoli, oieri, apicultori, vânyatori, juristi, artiasti,, functionari, etc.
Institutul de cercetări profesionale se va ingriji de formele de pregătire profesională,carti,  reviste, de introducerea cercetării şi inovării in scoli şi universiăţi. Academia Română să fie forul superior de coordonare a invăţământului. Structura universitătii trebuie imbunătaţită. Nici-o entitate ce nu apartine de academie, nu mai are voie să se numeacă ACADEMIE. Comunitatea Academica trebuie sa apartină Academiei Romane. Academia nu trebuie sa mai aiba un număr limitat de membrii. Oricine realizează o operă importantă să poată fi primit in Academie. Academia caţavencu , academia oamenilor de ştiinţă din România, şi multe altele trebuie să –şi găsească alt nume. Universitaţile, ca factori academici, trebuie să devină centre de inovare prin care sa se autointreţina după model american.Institutul de cercetari profesionale să urmărească performanţa absolvenţilor universitatilor, şi să instituie titluri academice profesorilor acestor absolventi, in functie de performanţa lor.
Cercetarea ştiinţifică in universităţi, trebuie să adopte un sistem mult mai democratic, astfel incăt soluţiile inovative să poată fi abordate fără prea multe avizări ale sistemului piramidal. Studenţii să fie atraşi concret in cercetarea ştiinţifică aplicativă. Să se instituie titlul de doctor tehnolog innovator, pentru studentii care reusec sa puna in practica o ideie originală. Universităţile pot constitui un program in care propunerile de invenţie să fie scutite de taxe şi introduse in cercetarea aplicativă. Sa se ia exemplul lui Dorin Pavel care antrena studenţii de la hidrotehnică la cercetare aplicativă, Trebuie intarită increderea studenţilor in inovare, şi aplicarea tuturor ipotezelor novatoare.
Problema principală  a democratiei in etapa actuală este stabilirea principiilor profesionale după care să se facă selectarea celor apţi să ocupe un anumit post, că şi sistemul de promovare şi excludere. Voi da exemple profesiile de jurist şi ziarist, care sunt cele mai discutate . Mai intâi să se facă un studiu sondaj cu calităţile ce trebuie să le aiba un candidat pentru un post in magistratura , curtea constituţională, cutrtea marţială, curtea profesională, curtea economico-financiară, curtea Politică, curtea diplomatică. Curea Academica,se va acupa de problemele titlurilo academice, alegerile conducerii academiei  si si alegerile conducerii universitatilor. Repartizarea fondurilor de cercetae stiintifica, si imbunatatirea competenţei academice. Se vor formula criterii pentru postri in    consiliul superior al magistraturii, judecatorii ,procurorii, functionarii din justitie,vor fi promovati prin acelasi sistem. Se va forma o grila care va decide ocuparea postului., se va da concurs iar cei care trec grila se vor impartii pe categorii de varsta si sex, si vor fi triati prin tragere la sorti doi cate doi. Numai asa se va elimina numirea pe criterii politice sau de gasca. Trebuie sa se stabileasca niste reguli clare privind administrarea probelor in justitie, pentruca juramantul pe biblie nu mai are relevanta.
Avand in vedere ca ne ocupam de judecarea prproceselor de coruptie santaj si diversiune, trebuie sa observam ca procesele mafiotilor nu pot fi judecate dupa jurisprudenţa actuală. Intr-un process mafiot se acumulează acuzaţii false care necesită mii de martori şi experţi, făcute special pentru a fi anulate, cu scopul ca procesul penal sau economic să nu se mai termine niciodată. Legislaţia să permită alegerea câtorva probe clare, după care justiţia să poată delibera lăsând restul in amânare pentru a fi judecat mai tarziu. Pentru infracţiunile care duc la acumularea de averi, pedeapsa principală să fie confiscarea averii. Pentru infracţiunile de omor ,rapiri şi tortură, trebuie să se găsească justificarea nerecuperării infractorului şi legiferată pedeapsa cu moartea. Marturia mincinoasă şi expertiza falsă trebuie decurajate . Hotărarile judecatorilor trebuie respectate dar trebui infiintat un institut şi o curte de monitorizare care să analizeze justetea acestor hotărâri.
Se va analiza folosirea agentilor sub acoperire, sau vânătorii de recompense care pentru demascarea unei insuşiri ilegale de avere, să fie recompensati cu o parte din averea condamnatului..Aceasta va instaura frica de nelgiuiri si se va fura mai puţin.
Masmedia influenteaza democraţia ziariştii trebuie sa fie liberi in exprimarea opiniilor. O parte a ziariştilor susţin niste grupuri politice şi de interese, opinia lor fiind atât de diferită incât frizează ridicolul.Un institut de cercetari profesionale şi curtea profesională trebuie să cerceteze aceste opinii diferite, sau atacurile deadreptul mincinoase care manipuleaza populaţia spre o diviziune neprincipială.

Societatea Politică.
Se ocupă de conducerea intregii activitati din tara si este formata din 5
partide politice traditionale in Europa. Prin alegeri generale partidele vor alege un SENAT. format din  6 grupe de senatori pe criterii de vârsta şi sex. Dacă din primul tur al alegerilor nu va rezulta o majoritate care sa formeze guvernul, se va trece la al doilea tur de scrutin in care vor participa cualitii de partiede, care-si vor face un program comun, detaliat. Programul de guvernare dupa o analiza detaliata va fi aprobat de curtea constituţională. Orice abatere de la acest program va fi judecat de curtea constituţională. In cazul neavizării, societatea civila va pune in discutţie demiterea guvernului.
Guvernul va avea un premier si un consiliu de ministrii format din 6 ministri. Restul guvernului va fi format din functionari guvernamentali angajaţi pe bază de concurs.conduşi de o cancelarie guvernamentală.    
Alegerile pentru senat se se vor face respectand grupele pe varsta sisex.pe doua categorii. Senatori locali si nationali.
Alegerile locale se vor face- strict -pe circumscriptii electorale, si toti candidatii la senat vor depune candidatura in mod liber la biroul electoral.  Membrii de partid din aceasta circumscriptie vor allege prin vot un singur candidat care va intra in competitia electoralaprin alegeri libere in cadrul circumscriptiei
Alegerile pentru pentru senatorii nationali, candidaturile libere se vor depune la biroul electoral central.Comitetul central al fiecarui partid va allege prin vot candidatii care se vor prezenta la alegerile senatului, de catre intreg corpul electoral.
Osingură agenţie de informaţii, se va ocupa de propaganda electorală, cu spaţiu de redactie egal. Un almanah electoral va edita cate un compartiment pentru fiecare partid, iar un ziar politic va avea pagini egale pentru fiecare partid. Va exista un singur centru de afisare electorala, care va avea cate un panou pentru fiecare partid. Nu se permite nici-o afisare electorala in afara acestor centre.
Parlamentul National, vafi format din Adunarea politica-Senat-, adunarea economica, adunarea profesionala, si adunatrea civila.Va avea doua seziuni normale pe an, si adunari extraordinare. Va fi condos permanent de catre un prezidiu si un secretariat general.Va avea la dispozitie excusiva un post de radio, iun post de televiziune, si un ziar al parlamentului.Prin reteaua de comunicare a societatii civile, parlamentul va fi in permanenta in contact cu populatia care se va exprima prin sondajul de opinie, si prin referendumuri locale regionale si naţionale.
                                                                                ing  Dumitru  VOCHESCU