Ultimele subiecte
» țara, legiunea, căpitanul!Scris de eugen Ieri la 23:28
» Relații dintre n și pₙ
Scris de No_name Ieri la 22:58
» How Self-Reference Builds the World - articol nou
Scris de No_name Ieri la 22:28
» Oracle, bacsika unde esti ?!
Scris de Meteorr Ieri la 20:00
» STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE
Scris de CAdi Lun 14 Oct 2024, 08:23
» PROFILUL CERCETATORULUI...
Scris de eugen Sam 12 Oct 2024, 12:49
» Tesla, omul- munca, geniu, rezultate
Scris de eugen Sam 12 Oct 2024, 12:36
» Ce fel de popor suntem
Scris de CAdi Vin 11 Oct 2024, 19:46
» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de CAdi Vin 11 Oct 2024, 19:20
» OZN in Romania
Scris de CAdi Vin 11 Oct 2024, 18:59
» Fenomene Electromagnetice
Scris de eugen Joi 10 Oct 2024, 23:26
» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de Meteorr Lun 07 Oct 2024, 07:44
» Globalizarea
Scris de CAdi Dum 06 Oct 2024, 20:06
» EMINESCU, Templu National
Scris de eugen Sam 05 Oct 2024, 21:38
» Conjectura Goldbach, Ternary, Chen, Sun,..Prime Gaps,..Firoozbakht,.. și altele
Scris de No_name Vin 04 Oct 2024, 21:40
» Intrebari-Raspunsuri
Scris de eugen Vin 04 Oct 2024, 09:59
» Politică şi religie
Scris de eugen Mier 02 Oct 2024, 07:54
» URME ALE EXTRATERESTRILOR PE PAMANT. DESCOPERIRI INEXPLICABILE SI FENOMENE OZN 1
Scris de Meteorr Dum 29 Sept 2024, 21:35
» Despre credinţă şi religie
Scris de virgil Mier 25 Sept 2024, 21:57
» Basarabia, Bucovina - pământ românesc
Scris de virgil Mar 24 Sept 2024, 20:16
» New topic
Scris de ilasus Joi 19 Sept 2024, 19:17
» Fotografia astronomica.
Scris de Razvan Mier 18 Sept 2024, 20:53
» Grup de cercetare pentru constiinta
Scris de virgil Lun 09 Sept 2024, 21:10
» Structura atomului
Scris de virgil Lun 02 Sept 2024, 20:16
» Experimentul Pound Rebka
Scris de virgil Lun 19 Aug 2024, 18:14
» Microundele
Scris de CAdi Vin 16 Aug 2024, 11:11
» Transilvania-pamant stramosesc
Scris de CAdi Mier 14 Aug 2024, 06:55
» Scrierea dacilor
Scris de CAdi Lun 12 Aug 2024, 19:58
» Sanatate- Diverse
Scris de eugen Sam 10 Aug 2024, 10:01
» Daci nemuritori
Scris de eugen Vin 09 Aug 2024, 22:10
Postări cu cele mai multe reacții ale lunii
» Mesaj de la CAdi în Fotografia astronomica. ( 3 )
» Mesaj de la Meteorr în Conjectura Goldbach, Ternary, Chen, Sun,..Prime Gaps,..Firoozbakht,.. și altele
( 2 )
» Mesaj de la eugen în Tesla, omul- munca, geniu, rezultate
( 2 )
» Mesaj de la virgil în Basarabia, Bucovina - pământ românesc
( 2 )
» Mesaj de la CAdi în Basarabia, Bucovina - pământ românesc
( 2 )
Subiectele cele mai vizionate
Subiectele cele mai active
Top postatori
virgil (12392) | ||||
CAdi (12337) | ||||
virgil_48 (11380) | ||||
Abel Cavaşi (7957) | ||||
gafiteanu (7617) | ||||
curiosul (6790) | ||||
Razvan (6172) | ||||
Pacalici (5571) | ||||
scanteitudorel (4989) | ||||
eugen (3948) |
Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Abel Cavaşi | ||||
Pacalici | ||||
CAdi | ||||
curiosul | ||||
Dacu | ||||
Razvan | ||||
virgil | ||||
meteor | ||||
gafiteanu | ||||
scanteitudorel |
Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 10 utilizatori conectați: 0 Înregistrați, 0 Invizibil și 10 Vizitatori :: 1 Motor de căutareNici unul
Recordul de utilizatori conectați a fost de 181, Vin 26 Ian 2024, 01:57
Subiecte similare
Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
+7
CAdi
Dacu
eugen
virgil
gafiteanu
virgil_48
scanteitudorel
11 participanți
Pagina 31 din 32
Pagina 31 din 32 • 1 ... 17 ... 30, 31, 32
Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Rezumarea primului mesaj :
Editat de către Abel în 21 februarie 2019, ora 22:03
Acest topic s-a scindat automat datorită lungimii, din topicul „precedent”.
Mai simplu explicat , nici ca se poate. Subscriu.gafiteanu a scris:Na a existat, nu exista si nici nu va exista spatiu liber. Poate doara in cutia craniana a unora. Spatiul face perpetuu un lucrul mecanic si asta da inertia, intretine inertia. Inertia nu inseamna repaus, din contra. Totodata spatiul preia lucru mecanic. Spatiul genereaza forte dar si absoarbe forte..Spatiul este un mediu de tranzitare a energiilor si fortelor.
Functionarea atomilor si propagarea fotonilor pe aceste proprietati se bazeaza.
Editat de către Abel în 21 februarie 2019, ora 22:03
Acest topic s-a scindat automat datorită lungimii, din topicul „precedent”.
Ultima editare efectuata de catre Abel Cavaşi in Joi 21 Feb 2019, 22:04, editata de 1 ori (Motiv : Menţiune privind scindarea.)
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25785
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Am calculat cat lucru mecanic se produce la orbitarea Lunii ca sacuriosul a scris:Pe undeva, nelămurirea ta se poate reduce la următorul aspect.
Mai la bază, aspectul pe care îl consideri tu ca fiind general universal este faptul că pentru producerea unei forțe trebuie consumată energiei.
Chestiile cu lucru mecanic sunt doar mici artificii pe care le folosești în explicații, dar în esență asta este ideea pe care vrei s-o lămurești și ți se pare nelalocul ei în ce privește forța gravitatională.
dovedesc ca se consuma energie, nu de dragul lucrului mecanic.
Iar daca se consuma energie inseamna ca minunatul "camp
gravitational" nu este conservativ si paradigma TRG este numai o
fictiune. Fiindca nu este singura țeapă pe care stiinta o accepta cu
placere.
Energia este resursa de miscare si de transformare a Universului.Dacă te gândești la energie ca la ceva "magic" așa cum spuneai și tu, nu o să lămurești niciodată lucrurile.
Dacă te gândești la energie ca fiind o chestiune de potențial ce se regăsește în starea de mișcare a corpului, cum ar fi impulsul său pe o anumită direcție, înțelegerea lucrurilor se simplifică, dar tot apare o întrebare de genul "cum este posibil asta".
Este posibil să fie așa.
Ea nu se vede fiindca este purtata de materie, dar are rezultate
vizibile, masurate de lucrul mecanic.
Daca nu ar exista, Universul ar fi un volum infinit imobil, asa ca
nu ma intreb cum este posibil, fiindca asta este realitatea.
Nici materia cunoscuta nu ar exista, fiindca ea se constituie cu
contributia energiei.
virgil_48- Foarte activ
- Numarul mesajelor : 11380
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Da, buna observatia, Curiosule.curiosul a scris:Pe undeva, nelămurirea ta se poate reduce la următorul aspect.
Mai la bază, aspectul pe care îl consideri tu ca fiind general universal este faptul că pentru producerea unei forțe trebuie consumată energiei.
Chestiile cu lucru mecanic sunt doar mici artificii pe care le folosești în explicații, dar în esență asta este ideea pe care vrei s-o lămurești și ți se pare nelalocul ei în ce privește forța gravitatională.
Sunt 2 aspecte aici , total diferite:
1. Forta de atractie gravitationala de tip Newton, in care da, ca sa se produca, are loc un consum de energie deci se produce lucru mecanic.
2.,, Forta de atractie gravitationala" tip Einstein , care are loc datorita deformarii spatiu-timp, si care se manifesta fara consum de energie, ca o pseudo forta graviatationala de tip inertial.
CAdi- Foarte activ
- Numarul mesajelor : 12337
Data de inscriere : 16/02/2011
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
virgil_48 a scris:Am inteles ! Planetele s-au obisnuit in timp sa circule pe orbitevirgil a scris:Asa ar fi daca planetele si-ar parasi orbitele venind mai aproape de Soare. Din moment ce orbitele sunt stationare, nu exista lucru mecanic. Faptul ca totdeauna orbitele au fost curbe inchise iar planetele nici odata nu au avut traiectorii liniare, nu se poate face analogia cu niste corpuri aflate in miscare rectilinie inertiala, care isi curbeaza traiectoriile ca asa vreau eu.virgil_48 a scris:Doua lazi pe o suprafata orizontala cu frecare, sunt trase una spre
alta cu un tirfor. Sunt de greutati egale, deplasarile sunt relativ
egale. Credeti ca lucrul mecanic produs de forta tirforului este nul ?
Este lafel si cu forta gravitationala, chiar daca corpurile nu sunt
egale !
si nu se mai descurca in linie dreapta. Un fel de inertie a obisnuintei.
Glumesti Virgil ! Daca un corp central ar disparea brusc, toti satelitii
lui s-ar imprastia pe directii rectilinii.
Stiu ca nu poti accepta lucrul mecanic produs la orbitare, si ca aparator
al paradigmei trebuie sa obiectezi ceva. Dar ar fi cazul sa renunti la
falsificarea vizibila, ca in randul subliniat. Eu am scris intotdeauna ca
planetele, sub influenta fortei gravitationale parasesc traiectoriile rectilinii
(tangente) si ajung pe curbe sau orbite. Aceea este deplasarea care
genereaza lucru mecanic. O tot intorci ca sa ai ce obiecta.
Trebuie sa stii ca orice corp natural cosmic se formeaza intr-o groapa de potential gravitational, dupa care coexista impreuna. Deci inainte de a exista Luna sau Pamantul au existat gropile lor de camp gravitational in care s-a acumulat materia cunoscuta, iar miscarea acestor corpuri este dictata de miscarile anterioare ale gropilor de potential, care au facut parte din vartejul gravitational initial, sau unda gravitationala primordiala, care la randul ei facea parte dintr-un pachet de unde galactice.
Orice incercare de bagatelizare a acestor informatii te conduce la rezultate false.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12392
Puncte : 56636
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Asadar Universul este prevazut cu gropi de potential goale care asteaptavirgil a scris:. . . . .
Trebuie sa stii ca orice corp natural cosmic se formeaza intr-o groapa de potential gravitational, dupa care coexista impreuna. Deci inainte de a exista Luna sau Pamantul au existat gropile lor de camp gravitational in care s-a acumulat materia cunoscuta, iar miscarea acestor corpuri este dictata de miscarile anterioare ale gropilor de potential, care au facut parte din vartejul gravitational initial, sau unda gravitationala primordiala, care la randul ei facea parte dintr-un pachet de unde galactice.
Orice incercare de bagatelizare a acestor informatii te conduce la rezultate false.
sa se formeze in ele corpuri naturale. Un fel de cuiburi care asteapta
cate un ou ! Nu vreau sa zic mai mult. Cine bagatelizeaza aici ideea de
stiinta ?
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44807
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Iar ai tras concluzii pripite. Gropile de potential se formeaza doar in momentul ciocnirii a doua unde gravitationale, ceia ce conduce la aparitia unor unde stationare, formate din gropi de potential.virgil_48 a scris:Asadar Universul este prevazut cu gropi de potential goale care asteaptavirgil a scris:. . . . .
Trebuie sa stii ca orice corp natural cosmic se formeaza intr-o groapa de potential gravitational, dupa care coexista impreuna. Deci inainte de a exista Luna sau Pamantul au existat gropile lor de camp gravitational in care s-a acumulat materia cunoscuta, iar miscarea acestor corpuri este dictata de miscarile anterioare ale gropilor de potential, care au facut parte din vartejul gravitational initial, sau unda gravitationala primordiala, care la randul ei facea parte dintr-un pachet de unde galactice.
Orice incercare de bagatelizare a acestor informatii te conduce la rezultate false.
sa se formeze in ele corpuri naturale. Un fel de cuiburi care asteapta
cate un ou ! Nu vreau sa zic mai mult. Cine bagatelizeaza aici ideea de
stiinta ?
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12392
Puncte : 56636
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Păi tocmai asta este ideea, virgil_48.
Situațiile s-ar putea să fie diferite.
Nici eu nu sunt absolut convins de obiectivitatea interpretării relativiste a gravitației, dar ideea este că în ce privește forțele naturale nu se mai aplică principii mecaniciste.
Forțele naturale nu au cauză mecanică, aș zice eu.
De aia nici nu cred că este corect interpretat principiul de particulă purtătoare de forță.
Forțele naturale cred că își au originile într-o chestiune care ține indirect de respectarea unor reguli nedeterministe de cauzalitate, nu din cauza unui mecanism mecanicist.
Situațiile s-ar putea să fie diferite.
Nici eu nu sunt absolut convins de obiectivitatea interpretării relativiste a gravitației, dar ideea este că în ce privește forțele naturale nu se mai aplică principii mecaniciste.
Forțele naturale nu au cauză mecanică, aș zice eu.
De aia nici nu cred că este corect interpretat principiul de particulă purtătoare de forță.
Forțele naturale cred că își au originile într-o chestiune care ține indirect de respectarea unor reguli nedeterministe de cauzalitate, nu din cauza unui mecanism mecanicist.
curiosul- Banat temporar pentru comportamentul nepotrivit
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6790
Puncte : 41437
Data de inscriere : 22/03/2011
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
virgil a scris:Iar ai tras concluzii pripite. Gropile de potential se formeaza doar in momentul ciocnirii a doua unde gravitationale, ceia ce conduce la aparitia unor unde stationare, formate din gropi de potential.virgil_48 a scris:. . . . .
Asadar Universul este prevazut cu gropi de potential goale care asteapta
sa se formeze in ele corpuri naturale. Un fel de cuiburi care asteapta
cate un ou ! Nu vreau sa zic mai mult. Cine bagatelizeaza aici ideea de
stiinta ?
Ca sa iau in consideratie aceste explicatii bazate pe ipoteza
unor miscari vibratorii generalizate in Univers, ar trebui sa fie
clara mai inainte sursa energetica inepuizabila care le alimenteaza.
Fiindca deocamdata le sustii tot ca fenomene inertiale.
Ce anume vibreaza acolo in spatiu ca sa se formeze gropile de
potentialal si ce intretine vibratia ?
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44807
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
virgil_48 a scris:virgil a scris:Iar ai tras concluzii pripite. Gropile de potential se formeaza doar in momentul ciocnirii a doua unde gravitationale, ceia ce conduce la aparitia unor unde stationare, formate din gropi de potential.virgil_48 a scris:. . . . .
Asadar Universul este prevazut cu gropi de potential goale care asteapta
sa se formeze in ele corpuri naturale. Un fel de cuiburi care asteapta
cate un ou ! Nu vreau sa zic mai mult. Cine bagatelizeaza aici ideea de
stiinta ?
Ca sa iau in consideratie aceste explicatii bazate pe ipoteza
unor miscari vibratorii generalizate in Univers, ar trebui sa fie
clara mai inainte sursa energetica inepuizabila care le alimenteaza.
Fiindca deocamdata le sustii tot ca fenomene inertiale.
Ce anume vibreaza acolo in spatiu ca sa se formeze gropile de
potentialal si ce intretine vibratia ?
Miscarea si / sau vibratia materiei la orice nivel cosmic este o proprietate sine -qua -non a existentei acesteia. Asa ca este de prisos sa intrebi de unde energia inepuizabila pentru ca aceasta este modul de existenta a materiei.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12392
Puncte : 56636
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Ce contrazice o lege a fizicii si nu se poate sustine rational, sevirgil a scris:virgil_48 a scris:. . . . .
Ca sa iau in consideratie aceste explicatii bazate pe ipoteza
unor miscari vibratorii generalizate in Univers, ar trebui sa fie
clara mai inainte sursa energetica inepuizabila care le alimenteaza.
Fiindca deocamdata le sustii tot ca fenomene inertiale.
Ce anume vibreaza acolo in spatiu ca sa se formeze gropile de
potentialal si ce intretine vibratia ?
Miscarea si / sau vibratia materiei la orice nivel cosmic este o proprietate sine -qua -non a existentei acesteia. Asa ca este de prisos sa intrebi de unde energia inepuizabila pentru ca aceasta este modul de existenta a materiei.
poate postula. De cand legile Universului se stabilesc din burta,
totul a devenit usor. Poti sa-i anunti pe ceilalti ca este de
prisos sa caute raspunsuri fiindca stii tu cum sta treaba, si s-a
rezolvat !
Dar pentru asta este indicat sa fii apropiat al celui mai tare din
parcare ! Poate ordona el ca vibratia materiei din spatiu sa nu
aiba nevoie de energie si accepta toata lumea.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44807
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Trecand peste retururile verbale obisnuite, formularea miscareavirgil_48 a scris:Ce contrazice o lege a fizicii si nu se poate sustine rational, sevirgil a scris:. . . . .
Miscarea si / sau vibratia materiei la orice nivel cosmic este o proprietate sine -qua -non a existentei acesteia. Asa ca este de prisos sa intrebi de unde energia inepuizabila pentru ca aceasta este modul de existenta a materiei.
poate postula. De cand legile Universului se stabilesc din burta,
totul a devenit usor. Poti sa-i anunti pe ceilalti ca este de
prisos sa caute raspunsuri fiindca stii tu cum sta treaba, si s-a
rezolvat !
Dar pentru asta este indicat sa fii apropiat al celui mai tare din
parcare ! Poate ordona el ca vibratia materiei din spatiu sa nu
aiba nevoie de energie si accepta toata lumea.
si/sau vibratia materiei ...este o proprietate sine-qua-non
a existentei acesteia lasa loc unei alegeri dificile: FOIP sau
vibratia universala?
Dintre acestea, vibratia universala are nevoie sa fie alimentata
permanent fiindca nu poate fi inertiala.
Afirmatia ca macar una dintre acestea doua este necesara pentru
ca sa existe materia cunoscuta mi-o insusesc. Dar amandoua nu
ar putea convietui . Sub impactul FOIP, vibratia universala s-ar
dilua si s-ar pierde.
Bineinteles poti simula o "miscare a materiei" minora, care sa nu
constituie un FOIP si atunci poti pune toate ouale intr-un cos.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44807
Data de inscriere : 03/12/2013
Din alte topice
FIZICA Manual pentru cursul superior al liceuluiVirgil a scris:
Re: Pendulul. . . . .Mesaj Scris de virgil_48 Ieri la 21:50
Sa completam cu ce gasesc printr-un manual:
La = 1/2 m v2 Lucrul mecanic de accelerare
Lh = mgh Lucrul mecanic de ridicare
Li = 1/2 k x2 Lucrul mecani de intindere
Mai sunt si altele cunoscute, iar lucrul mecanic de curbarea traiectoriei rectilinii
poate fi printre ele ! Daca nu, se va gasi cineva sa dea o relatie. Eu am reusit
numai un calcul empiric pentru orbitarea Lunii.
La = 1/2 m v2 Nu este vorba despre Lucrul mecanic de accelerare.
In al doilea caz vorbim despre energia potentiala a unui corp aflat intr-un camp central aflat la inaltimea h fata de suprafata de asezare.
Lh = mgh Nu este vorba de Lucrul mecanic de ridicare.
In al treilea caz vorbim despre energia elastica a unui arc.
Li = 1/2 k x2 Nu este vorba despre Lucrul mecanic de intindere.
Asa ca poti sa arunci cartea aceia din care te-ai inspirat tu.
Autori R. Brenneke G. Schuster, R.D.G.
Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1973
Am sa mai pastrez cartea aceasta. Iar tie nu ti-ar prinde rau sa-ti
actualizezi cunostintele de fizica elementara. Formele ignorate de
lucru mecanic chiar astea sunt, desi nu ai auzit de ele. Si mai exista
unu, care n-a fost mentionat nici in carte: cel de curbarea traiectoriilor.
In 1973 era deja ascuns in interesul virusarii paradigmei stiintifice.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44807
Data de inscriere : 03/12/2013
virgil nu apreciază acest mesaj
Din alte topice
https://cercetare.forumgratuit.ro/t3127p150-unde-se-regaseste-energia-consumata-pentru-schimbarea-directiei-unei-nave-cosmice#113899
traiectorie circulara si modul in care se conserva energia utilizata.
Sumar despre lucrul mecanic efectuat de o nava cosmica angajata pe ovirgil_48 a scris:Corect, astronautii dispun probabil de o gama de procedurivirgil a scris:. . . . .
Pentru ca nava sa descrie un cerc complet trebuie ca motorul auxiliar sa se roteasca asa cum am aratat in desenul anterior, In primul cadran (sfert de cerc se insumeaza viteza Vo cu viteza jetului Va, deci viteza navei va creste. In al doilea cadran Vo este in scadere, deci viteza totala va scadea, iar cand ajunge in partea de jos viteza initiala Vo se anuleaza, si din acel moment este necesara punerea in functie a celui de al doilea motor auxiliar, sau chiar a motorului principal astfel incat sa se realizeze un unghi de 90 de grade intre cele doua motoare. . . . .
pentru a tine nava pe o traiectorie circulara. Manevra propusa de
tine nu va fi cea adoptata fiindca este gresita. Traiectoria circulara
va fi parcursa cu viteza initiala uniforma, adaugand numai forta
unui un motor jet lateral, mentinut permanent pe directia centrului.
Nu-i nevoie sa-i invatam noi pe astronauti cum sa faca, fiindca se
poate face.
Ca raspuns la intrebarea din titlul topicului eu am afirmat ca energia
produsa de motorul jet se regaseste in lucrul mecanic de curbare a
traiectoriei intr-o directie si se conserva ca energie cinetica a particulelor
materiale ale jetului, care se intorc in spatiu in directia opusa.
Lafel cum motorul principal mareste viteza navei si arunca particule
materiale cu energie cinetica inapoi . Accelerarea navei este o forma de
lucru mecanic.
traiectorie circulara si modul in care se conserva energia utilizata.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44807
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Obiectiunile mele:Virgil a scris:
Re: Pendulul. . . . .Mesaj Scris de virgil_48 Ieri la 21:50
Sa completam cu ce gasesc printr-un manual:
La = 1/2 m v2 Lucrul mecanic de accelerare
Lh = mgh Lucrul mecanic de ridicare
Li = 1/2 k x2 Lucrul mecani de intindere
Mai sunt si altele cunoscute, iar lucrul mecanic de curbarea traiectoriei rectilinii
poate fi printre ele ! Daca nu, se va gasi cineva sa dea o relatie. Eu am reusit
numai un calcul empiric pentru orbitarea Lunii.
La = 1/2 m v2 Nu este vorba despre Lucrul mecanic de accelerare.
In al doilea caz vorbim despre energia potentiala a unui corp aflat intr-un camp central aflat la inaltimea h fata de suprafata de asezare.
Lh = mgh Nu este vorba de Lucrul mecanic de ridicare.
In al treilea caz vorbim despre energia elastica a unui arc.
Li = 1/2 k x2 Nu este vorba despre Lucrul mecanic de intindere.
Asa ca poti sa arunci cartea aceia din care te-ai inspirat tu.
Orice consum de energie devine lucru mecanic. Acesta este de
natura modificarii miscarii sau a repausului si a modificarii fizice a
a corpurilor. Nu detaliez in termodinamica.
- Energia cinetica care suplimenteaza miscarea rectilinie a unui corp
ii mareste viteza, deci este lucru mecanic de accelaerare.
- Energia folosita la ridicarea unui corp ii modifica altitudinea si ii
mareste energia potentiala, deci este lucru mecanic de ridicare.
- Energia folosita la intindrea unui resort sau la deformarea unui alt
obiect, devine lucru mecanic de deformare. In functie de alcatuirea
obiectului se acumuleaza ca energie potentiala sau ca deformare
plastica.
- Energia folosita la curbarea unei traiectorii o abate de la directia ei
rectilinie si devine lucru mecanic de curbarea traiectoriei. Acesta se
vede in desenul modificat al traiectoriei iar energia se conserva prin
miscarea in directia opusa a particulelor materiale ejectate.
- Energia folosita pentru marirea presiunii unui fluid intr-o butelie are
ca rezultat o modificare fizica a corpului, se acumuleaza ca energie
potentiala si constituie lucru mecanic.
Concluzia mea:
Analiza variantelor de lucru mecanic dezvaluie virusarea fizicii si de
aceea este ignorata sau respinsa.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44807
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Explicatia cea mai simpla si usor de inteles pentru epuizarea miscarii
de rotatie libere(a momentului sau cinetic). Asta in absenta oricaror
factori de mediu( poate in spatiu ).
Pentru un disc sau un tor care se invarteste in jurul axului său:
Fiecare atom al corpului este deviat in miscarea circulara, de la
traiectoria sa tangentiala, la cea circulara, de o forta. Forta aceea nu
ia nastere in repaus fiindca atunci atomul nu are o traiectorie.
Acea forta este generata de miscarea de rotatie, care din aceasta
cauza se epuizeaza.
de rotatie libere(a momentului sau cinetic). Asta in absenta oricaror
factori de mediu( poate in spatiu ).
Pentru un disc sau un tor care se invarteste in jurul axului său:
Fiecare atom al corpului este deviat in miscarea circulara, de la
traiectoria sa tangentiala, la cea circulara, de o forta. Forta aceea nu
ia nastere in repaus fiindca atunci atomul nu are o traiectorie.
Acea forta este generata de miscarea de rotatie, care din aceasta
cauza se epuizeaza.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44807
Data de inscriere : 03/12/2013
Din alte topice
Re: Unde se regaseste energia consumata pentru schimbarea directiei unei nave cosmice ?
Mesaj Scris de virgil_48 Vin 29 Mar 2024, 23:15
generat.
Mesaj Scris de virgil_48 Vin 29 Mar 2024, 23:15
Energia consumata este echivalenta cu cantitatea de lucru mecanicUn raspuns simplu si usor de inteles pentru cine doreste,
pentru acest topic :
Energia(impulsul) care o foloseste nava ca sa se indeparteze de
directia rectilinie spre dreapta, este egala cu energia(impulsul)
pe care o imprima un motor jet particulelor materiale pe care le
ejecteaza, spre stanga. Este vorba de conservarea impulsului.
Nava are masa mare si se indeparteaza de directia rectilinie
treptat, iar jetul are masa mica si viteza foarte mare. Particulele
lui materiale se pierd cu viteza in spatiu.
Explicatie similara cu cea pentru accelerarea navei pe directie
rectilinie.
Este valabila pentru o traiectorie curba ca si pentru una circulara.
generat.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44807
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Aceasta afirmatie nu implica pierderea energiei. Nu exista "defect devirgil_48 a scris:. . . . .
Energia consumata este echivalenta cu cantitatea de lucru mecanic
generat.
energie" cum nu exista "defect de masa" ! Avem doua situatii distincte :
A. Uneori energia se conserva in lucru mecanic, poate fi identificata si
recuperata integral.
Printre acestea se numara:
- Lucrul mecanic de ridicare mgh. Energie potentiala.
- Lucrul mecanic de deformare elastica. Presarea sau intinderea unui
resort. Energie potentiala.
- Lucrul mecanic de comprimare. Presarea unui gaz intr-o butelie.
- Lucrul mecanic de accelerare. Se majoreaza energia cinetica.
B. In alte cazuri lucrul mecanic nu mai constituie o energie recuperabila
fiindca energia se disipeaza in mediu, sub forma de caldura, vibratii,
sau ca accelerare de particule.
- Lucrul mecanic din definitie: tractarea unui corp pe o suprafata cu
frecare. Se produce caldura, uzarea suprafetelor, etc.
- Lucrul mecanic de franare. Energia se disipeaza in mediu sub forma
de caldura, etc.
- Lucrul mecanic de curbarea unei traiectorii in spatiu. Energia se
disipeaza in mediu ca accelerare a unor particule(jet) in directie opusa.
- Lucrul mecanic de deformare plastica. Energia se disipeaza in corpul
deformat sub forma de caldura.
Daca mai sunt si alte exemple, lista nu este inchisa.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44807
Data de inscriere : 03/12/2013
Din topicul Legi de conservare
virgil_48 a scris:Nu am pretentia ca gasesc intotdeauna exprimarea optima pentruCrivoi Dumitru a scris:*A. Uneori energia se conserva in lucru mecanic, poate fi identificata si recuperata integral.*
Comentariu:
Le ametiti de nu mai intelege nimeni nimic!
ENERGIA= starea fizica instantanee a unui sistem (PlancK)
In spiritul acesta reanalizati textul dvs.
a fi inteleasa corect. Cred ca din lectura intregului mesaj la care va
referiti se poate desprinde ideea care o sustin. Exista mai multe
variante de lucru mecanic, dar energia care le da nastere se conserva
in toate cazurile.
Chiar daca rezultatul vizibil este doar schimbarea pozitiei unui corp
cu cativa metri, sau curbarea unei traiectorii.
Revin:
Uneori energia care devine lucru mecanic, se regaseste integral in
acel lucru mecanic si poate fi recuperata ca energie.
Alteori se disipa in mediu. Sunt variantele A si B.
Pentru a realiza orbitarea, campul gravitational ar trebui sa-i puna la
dispozitie energie, fiindca orbitarea nu se realizeaza cu motoare jet.
Dar el este conservativ, nu i se permite sa se consume . Asa ca de
unde este energia care produce lucru mecanic pentru curbarea
traiectoriei orbitale ? I-o asigura A.E ?
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44807
Data de inscriere : 03/12/2013
Din alte topice
IP-ul postatoruluiPendulul - Pagina 5 Empty Re: Pendulul
cunostem nu poate avea loc ! Iar in proximitatea unui corp,
atenuarea datorita lucrului mecanic pe care il produce este
compensata de gravitatie.
In spatiul liber, departe de corpuri, pendularea pe care oMesaj Scris de virgil_48 Ieri la 08:07Imi pare rau curiosule ca nu tii minte multe discutii care s-aucuriosul a scris:În perspectivă newtoniană, nu, nu se pierde din mișcare în condițiile menționate.virgil_48 a scris:
Pentru ca tot ii spune acestui topic Pendulul:
Crede cineva ca intr-o incinta vidata complet sau in spatiu
departe de atmosfera, un pendul conceput cu toate mijloacele
pentru a evita frecarile, s-ar balansa perpetuu, fara amortizare ?
Sunt tentat sa cred ca DA(desi multa vreme am afirmat ca NU)
insa ma intereseaza si parerile sau argumentele altora.
Banuiesc ca un raspuns oficial exista si stiu ca dintre noi, dl.
Crivoi D. este mai apropiat de subiect.
Amortizarea pendulului este produsa exclusiv de frecari ? Fara
a intra in detaliile pendulului lui Foucault.
Dacă ceva nu consumă din cantitatea de mișcare, aceasta se păstrează.
. . . . .
Zic și eu, e un punct de vedere.
purtat despre pendulare si miscarea alternativa, inainte de
pariciprea d-lui D. Crivoi.
Acestea pierd miscare fiinca sunt o succesiune de accelerari
si franari care produc lucru mecanic. Iar lucrul mecanic este o
marime scalara, se cumuleaza nu se compenseaza.
Daca nu ai retinut ca accelerarea si franarea sunt forme de lucru
mecanic, te asigur ca asta este scris si nu de mine !
Pendularea pierde miscare si sansa ei de a se perpetua continuu
este actiunea gravitationala(a FOIP sau a campului) in prezenta
planetei. Fara planeta sau alta masa, pendularea nu are loc.
cunostem nu poate avea loc ! Iar in proximitatea unui corp,
atenuarea datorita lucrului mecanic pe care il produce este
compensata de gravitatie.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44807
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Sustin doua castiguri sigure pentru fizica, discutate de acest topic.
Nu le revendic ca descoperiri ale mele, fiindca sunt sigur ca este vorba
de cunostiinte dobandite de multa vreme si ascunse fiindca invalideaza
paradigma TRG.
Primul este legea urmatoare:
Orice curbare a unei miscari libere de la traiectoria rectilinie, constituie lucru
mecanic . Este o deplasare sub influenta unei forte laterale.
Pentru cine intelege ce am scris, orbitarea din TRG nu mai poate fi o miscare
conservativa fiindca produce lucru mecanic si consuma energie.
Al doilea castig pe care il socotesc sigur, este acela ca miscarea unui corp de
rotatie care se invarteste centrat in jurul axului sau, se epuizeaza. Inertia
lui nu este perpetua, fiindca miscarea produce lucru mecanic chiar si in lipsa
oricaror factori de mediu, frecari, etc.
Este in legatura cu punctul anterior, fiecare particula din compunerea corpului
se abate de la traiectoria rectilinie.
Stiu ca Newton a afirmat altceva, fiindca el nu cunostea notiunea de lucru
mecanic. Analizand consecinta acestor doua texte, concluzia este ca TRG
prezinta fals gravitatia si campul gravitational conservativ.
Nu le revendic ca descoperiri ale mele, fiindca sunt sigur ca este vorba
de cunostiinte dobandite de multa vreme si ascunse fiindca invalideaza
paradigma TRG.
Primul este legea urmatoare:
Orice curbare a unei miscari libere de la traiectoria rectilinie, constituie lucru
mecanic . Este o deplasare sub influenta unei forte laterale.
Pentru cine intelege ce am scris, orbitarea din TRG nu mai poate fi o miscare
conservativa fiindca produce lucru mecanic si consuma energie.
Al doilea castig pe care il socotesc sigur, este acela ca miscarea unui corp de
rotatie care se invarteste centrat in jurul axului sau, se epuizeaza. Inertia
lui nu este perpetua, fiindca miscarea produce lucru mecanic chiar si in lipsa
oricaror factori de mediu, frecari, etc.
Este in legatura cu punctul anterior, fiecare particula din compunerea corpului
se abate de la traiectoria rectilinie.
Stiu ca Newton a afirmat altceva, fiindca el nu cunostea notiunea de lucru
mecanic. Analizand consecinta acestor doua texte, concluzia este ca TRG
prezinta fals gravitatia si campul gravitational conservativ.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44807
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Dacă tot nu m-a blocat Abel, hai să îți expun o altă perspectivă asupra situațiilor pe care le tot menționezi.
"Paradigma" TRG este corectă teoretic, dar ea duce la un conflict perceptual.
Adică TRG, metaforic vorbind, vede clar pădurea, dar ignoră copacii ce o formează.
Dacă înțelegi ce vreau să spun.
Asta ca paranteză, că tot ai menționat, iar în ce privește percepția ta asupra consumului de energie pentru curbarea traiectoriei, din punct de vedere strict mecanicist newtonian, nu prea poate fi o "observație" cu suport logic coerent în cazul forțelor "naturale".
Pentru că asta trebuie să ducă la negarea conservării cantității de mișcare și implicit a inerției.
Adică este incorect să accepți una și să negi alta direct relaționată cu prima.
În percepție newtoniană cantitatea de mișcare se conservă fără acțiuni exterioare, indiferent că vorbim de mișcare rectilinie uniformă sau de mișcare de "rotație inerțială".
În percepție newtoniană.
Desigur, inerția corpurilor nu este o chestiune demonstrabilă, este o axiomă fizică.
Dar fără axiomele astea fizice nu se putea fundamenta sistemul asta fizic ce explică "comportamentul" materiei.
În ce ne privește pe noi ca oameni, ceva ne face să ne întrebăm tot timpul "de ce se întâmplă așa", iar mecanismul de interpretare este unul cauzal.
În schimb, dacă se umblă un pic la potențiometrul care reglează perceptiv principiul de cauzalitate se schimbă și percepția asupra interdependenței noțiunilor fizice.
"Paradigma" TRG este corectă teoretic, dar ea duce la un conflict perceptual.
Adică TRG, metaforic vorbind, vede clar pădurea, dar ignoră copacii ce o formează.
Dacă înțelegi ce vreau să spun.
Asta ca paranteză, că tot ai menționat, iar în ce privește percepția ta asupra consumului de energie pentru curbarea traiectoriei, din punct de vedere strict mecanicist newtonian, nu prea poate fi o "observație" cu suport logic coerent în cazul forțelor "naturale".
Pentru că asta trebuie să ducă la negarea conservării cantității de mișcare și implicit a inerției.
Adică este incorect să accepți una și să negi alta direct relaționată cu prima.
În percepție newtoniană cantitatea de mișcare se conservă fără acțiuni exterioare, indiferent că vorbim de mișcare rectilinie uniformă sau de mișcare de "rotație inerțială".
În percepție newtoniană.
Desigur, inerția corpurilor nu este o chestiune demonstrabilă, este o axiomă fizică.
Dar fără axiomele astea fizice nu se putea fundamenta sistemul asta fizic ce explică "comportamentul" materiei.
În ce ne privește pe noi ca oameni, ceva ne face să ne întrebăm tot timpul "de ce se întâmplă așa", iar mecanismul de interpretare este unul cauzal.
În schimb, dacă se umblă un pic la potențiometrul care reglează perceptiv principiul de cauzalitate se schimbă și percepția asupra interdependenței noțiunilor fizice.
curiosul- Banat temporar pentru comportamentul nepotrivit
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6790
Puncte : 41437
Data de inscriere : 22/03/2011
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Dece nu sunt de acord:curiosul a scris:. . . . .
În percepție newtoniană cantitatea de mișcare se conservă fără acțiuni exterioare, indiferent că vorbim de mișcare rectilinie uniformă sau de mișcare de "rotație inerțială".
În percepție newtoniană.
Desigur, inerția corpurilor nu este o chestiune demonstrabilă, este o axiomă fizică.
Dar fără axiomele astea fizice nu se putea fundamenta sistemul asta fizic ce explică "comportamentul" materiei.
În ce ne privește pe noi ca oameni, ceva ne face să ne întrebăm tot timpul "de ce se întâmplă așa", iar mecanismul de interpretare este unul cauzal.
În schimb, dacă se umblă un pic la potențiometrul care reglează perceptiv principiul de cauzalitate se schimbă și percepția asupra interdependenței noțiunilor fizice.
Rotatia inertiala este echivalenta cu o miscare influentata din exterior.
Fiindca forta centrifuga este anulata de rezistenta materialului. Daca
acel corp nu ar fi compact si coeziv, ca sa-si pastreze forma lui,
fiecare particula ar trebui sa fie actionata de o forta care sa-i curbeze
traiectoria si asta ar produce lucru mecanic. Dar corpul este compact,
rezistenta lui curbeaza traiectoriile particulelor, anuleaza efectul fortei
centrifuge, dar nu moca.
Consuma din inertia miscarii de rotatie, care se epuizeaza. Ideea inertiei
infinite a miscarii de rotatie(in anumite conditii!) ignora acest consum
necesar pentru curbarea traiectoriilor tuturor particulelor.
Inducerea unor eforturi interne intr-un corp care se roteste, o face forta
centripeta care consuma energia rotatiei si produce lucru mecanic.
Cand nu se mai roteste, eforturile inceteaza. Dar s-a epuizat si rotatia.
Pentru mine asta inseamna cauzalitate: rotatie > forta centripeta >
curbarea traiectoriei particulelor > lucru mecanic > epuizarea rotatiei.
Numai in interiorul corpului, fara influente exterioare !
Dar imi explic numai punctul de vedere, nu caut sa-ti schimb parerile !
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44807
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Fără doar și poate, amândoi ne expunem niste puncte de vedere.
Revin la ce ai spus mai spre început :
"Rotatia inertiala este echivalenta cu o miscare influentata din exterior"
Consider că aici este problema ta în înțelegerea "corectă" a situației și cred că aici trebuie insistat să vedem de care parte este adevărul.
Restul explicației din mesajul tau nu are fundament obiectiv.
Zic eu.
Influența din exterior nu este..."simetrică", să zicem, ea curbează traiectoria numai "dintr-o parte", în timp ce în cazul unei mișcări de rotație "inerțială" (înțelegem amândoi cam ce vreau să spun prin asta) corpul se "simetrizeaza" în rotație în jurul centrului de masă.
Motiv pentru care masa care trage într-o parte, aceeași masă trage și în cealaltă parte diametral opus.
Altfel mișcarea de rotație ar fi oscilatorie, nu uniformă.
Iar orice forță care acționează perpendicular pe direcția de mișcare a unui corp nu modifică impulsul corpului pe direcția de deplasare.
Dacă l-ar modifica, fizica clasica ar avea alte "proprietăți" newtoniene.
Mai mult, datorită acestei "legi" de conservare a cantității de mișcare, a impulsului, apare și necesitatea de forță, prin care o forță schimbă cantitatea de mișcare.
Vectorial vorbind, pe o anumită direcție.
În concluzie, deși relativ fără legătură directă, în sistemul perceptiv toate sunt sau pot fi interconectate între ele.
Nu există independență, nu există una fără alta, motiv pentru care contrazicerea uneia duce, din aproape în aproape, la contrazicerea tuturor.
Cum spuneam, sistemul perceptiv are toate caracteristicile unui sistem formal, indiferent în ce domeniu este aplicată "extensia" teoretică.
Revin la ce ai spus mai spre început :
"Rotatia inertiala este echivalenta cu o miscare influentata din exterior"
Consider că aici este problema ta în înțelegerea "corectă" a situației și cred că aici trebuie insistat să vedem de care parte este adevărul.
Restul explicației din mesajul tau nu are fundament obiectiv.
Zic eu.
Influența din exterior nu este..."simetrică", să zicem, ea curbează traiectoria numai "dintr-o parte", în timp ce în cazul unei mișcări de rotație "inerțială" (înțelegem amândoi cam ce vreau să spun prin asta) corpul se "simetrizeaza" în rotație în jurul centrului de masă.
Motiv pentru care masa care trage într-o parte, aceeași masă trage și în cealaltă parte diametral opus.
Altfel mișcarea de rotație ar fi oscilatorie, nu uniformă.
Iar orice forță care acționează perpendicular pe direcția de mișcare a unui corp nu modifică impulsul corpului pe direcția de deplasare.
Dacă l-ar modifica, fizica clasica ar avea alte "proprietăți" newtoniene.
Mai mult, datorită acestei "legi" de conservare a cantității de mișcare, a impulsului, apare și necesitatea de forță, prin care o forță schimbă cantitatea de mișcare.
Vectorial vorbind, pe o anumită direcție.
În concluzie, deși relativ fără legătură directă, în sistemul perceptiv toate sunt sau pot fi interconectate între ele.
Nu există independență, nu există una fără alta, motiv pentru care contrazicerea uneia duce, din aproape în aproape, la contrazicerea tuturor.
Cum spuneam, sistemul perceptiv are toate caracteristicile unui sistem formal, indiferent în ce domeniu este aplicată "extensia" teoretică.
curiosul- Banat temporar pentru comportamentul nepotrivit
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6790
Puncte : 41437
Data de inscriere : 22/03/2011
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Receptionand ca adevarat ce ai scris in mesaj, nu gasesccuriosul a scris:. . . . .
Influența din exterior nu este..."simetrică", să zicem, ea curbează traiectoria numai "dintr-o parte", în timp ce în cazul unei mișcări de rotație "inerțială" (înțelegem amândoi cam ce vreau să spun prin asta) corpul se "simetrizeaza" în rotație în jurul centrului de masă.
Motiv pentru care masa care trage într-o parte, aceeași masă trage și în cealaltă parte diametral opus.
Altfel mișcarea de rotație ar fi oscilatorie, nu uniformă.
Iar orice forță care acționează perpendicular pe direcția de mișcare a unui corp nu modifică impulsul corpului pe direcția de deplasare.
Dacă l-ar modifica, fizica clasica ar avea alte "proprietăți" newtoniene.
Mai mult, datorită acestei "legi" de conservare a cantității de mișcare, a impulsului, apare și necesitatea de forță, prin care o forță schimbă cantitatea de mișcare.
. . . . .
motivul pentru care ar trebui sa-mi modific perceptia expusa
anterior despre epuizarea miscarii de rotatie si a generarii
de lucru mecanic !?
Nu vad cu ce ai contrazis mesajul meu. Fiindca am impresia
ca sustii posibilitatea miscarii de rotatie perpetua.
"Influenta din exterior" despre care vorbim noi, este forta
centripeta, pe ea o atrage rotatia asupra corpului . Si mi se
pare a fi simetrica si determinata numai de rotatie.
Trebuie sa-ti clarifici daca accepti ca o miscare curba a unui
corp in spatiu este fortata si produce lucru mecanic.
Raspunsul la aceasta intrebare lamureste daca miscarea de
rotatie poate fi perpetua sau nu. Era mai bine daca incepeam
discutia de aici, ca sa nu mai pierdem timpul.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44807
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Ok.
Hai să abordăm problema din altă perspectivă cauzală.
În cazul mișcării rectilinii uniforme nimic nu consumă din cantitatea de mișcare.
Practic, corpul ăla aflat în mișcare inerțială rectilinie uniformă nu interacționează cu nimic, nici măcar cu spațiul prin care se deplasează.
De ce corpurile se manifestă comportamental așa, nu ne mai batem capul, este o "axiomă" fizică nedemonstrabilă.
În schimb, în cazul mișcării de rotație "inerțială" ce anume ar consuma din cantitatea de mișcare, dacă tu presupui că aceasta se epuizează într-un final, imperceptibil și insesizabil
Încearcă să gândești imparțial și obiectiv, nu preferențial .
Din aproape în aproape prin linie cauzală, ceea ce ar încetini mișcarea de rotație "inerțială" trebuie să reprezinte și fundamentul cauzal pentru care și mișcarea inerțială rectilinie uniformă ar fi încetinită imperceptibil.
De aia zic, că ceea ce "întreține" inerția rectilinie fundamentează și conservarea momentului cinetic .
Într-un sistem formal lucrurile se implică reciproc, nu există una depinde de alta sau una cauzează alta.
Pe acest principiu funcționează și "principiul de echivalență" pe care și tu încerci să îl aplici, dar diferă factorii implicativi ce determină cauzal unicitatea fenomenului și departajează "echivalența" situației.
Cu alte cuvinte, dacă plecam de la premise greșite, concluziile construite vor avea aceeași valoare de adevăr.
Nu zic că eu gândesc corect, dar sigur ceva da cu virgulă (_48) și în interpretarea ta asupra situației.
Carevasăzică...exact problema de interpretare logică care determină concluziile mele conform cărora ceva nu este în regulă cu ... logica.
Dar ne ducem în alt film, în alt cinematograf, dacă continuăm discuția așa.
Hai să abordăm problema din altă perspectivă cauzală.
În cazul mișcării rectilinii uniforme nimic nu consumă din cantitatea de mișcare.
Practic, corpul ăla aflat în mișcare inerțială rectilinie uniformă nu interacționează cu nimic, nici măcar cu spațiul prin care se deplasează.
De ce corpurile se manifestă comportamental așa, nu ne mai batem capul, este o "axiomă" fizică nedemonstrabilă.
În schimb, în cazul mișcării de rotație "inerțială" ce anume ar consuma din cantitatea de mișcare, dacă tu presupui că aceasta se epuizează într-un final, imperceptibil și insesizabil
Încearcă să gândești imparțial și obiectiv, nu preferențial .
Din aproape în aproape prin linie cauzală, ceea ce ar încetini mișcarea de rotație "inerțială" trebuie să reprezinte și fundamentul cauzal pentru care și mișcarea inerțială rectilinie uniformă ar fi încetinită imperceptibil.
De aia zic, că ceea ce "întreține" inerția rectilinie fundamentează și conservarea momentului cinetic .
Într-un sistem formal lucrurile se implică reciproc, nu există una depinde de alta sau una cauzează alta.
Pe acest principiu funcționează și "principiul de echivalență" pe care și tu încerci să îl aplici, dar diferă factorii implicativi ce determină cauzal unicitatea fenomenului și departajează "echivalența" situației.
Cu alte cuvinte, dacă plecam de la premise greșite, concluziile construite vor avea aceeași valoare de adevăr.
Nu zic că eu gândesc corect, dar sigur ceva da cu virgulă (_48) și în interpretarea ta asupra situației.
Carevasăzică...exact problema de interpretare logică care determină concluziile mele conform cărora ceva nu este în regulă cu ... logica.
Dar ne ducem în alt film, în alt cinematograf, dacă continuăm discuția așa.
curiosul- Banat temporar pentru comportamentul nepotrivit
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6790
Puncte : 41437
Data de inscriere : 22/03/2011
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Sustinerea este chiar conservarea impulsului. Daca nu se modifica,curiosul a scris:Ok.
Hai să abordăm problema din altă perspectivă cauzală.
În cazul mișcării rectilinii uniforme nimic nu consumă din cantitatea de mișcare.
Practic, corpul ăla aflat în mișcare inerțială rectilinie uniformă nu interacționează cu nimic, nici măcar cu spațiul prin care se deplasează.
De ce corpurile se manifestă comportamental așa, nu ne mai batem capul, este o "axiomă" fizică nedemonstrabilă.
se conserva.
Schimbarea continua a directiei particulelor corpului, necesitaÎn schimb, în cazul mișcării de rotație "inerțială" ce anume ar consuma din cantitatea de mișcare, dacă tu presupui că aceasta se epuizează într-un final, imperceptibil și insesizabil
Încearcă să gândești imparțial și obiectiv, nu preferențial .
energie si produce lucru mecanic. Este vorba despre curbare.
Conform primului pasaj din mesajul tau, traiectoria lor nefiind
rectilinie, "consuma din cantitatea de miscare". Te-ai lamurit
singur !
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44807
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Nu, eu cred că îți place ție să gândești așa, corelat și cu un principiu de reflex pavlovian necondiționat, prin care certitudinea este determinată de obișnuința de a gândi așa.
Altfel spus, există situații în care certitudinea este determinată de un caracter perceptiv repetitiv.
Dar nu întotdeauna se aprinde becul....
Ții minte când mă întrebam ce anume determină obișnuințele și asociam asta cu memoria?
Deja ne-am dus "Pe aripile vântului...", dar există o interpretare prin care ceea ce determină caracterul de certitudine nu are întotdeauna fundament RATIONAL.
Altfel spus, există situații în care certitudinea este determinată de un caracter perceptiv repetitiv.
Dar nu întotdeauna se aprinde becul....
Ții minte când mă întrebam ce anume determină obișnuințele și asociam asta cu memoria?
Deja ne-am dus "Pe aripile vântului...", dar există o interpretare prin care ceea ce determină caracterul de certitudine nu are întotdeauna fundament RATIONAL.
curiosul- Banat temporar pentru comportamentul nepotrivit
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6790
Puncte : 41437
Data de inscriere : 22/03/2011
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Ti-am raspuns cu textele tale si tot nu-i bine ?curiosul a scris:Nu, eu cred că îți place ție să gândești așa, corelat și cu un principiu de reflex pavlovian necondiționat, prin care certitudinea este determinată de obișnuința de a gândi așa.
Altfel spus, există situații în care certitudinea este determinată de un caracter perceptiv repetitiv.
Dar nu întotdeauna se aprinde becul....
Ții minte când mă întrebam ce anume determină obișnuințele și asociam asta cu memoria?
Deja ne-am dus "Pe aripile vântului...", dar există o interpretare prin care ceea ce determină caracterul de certitudine nu are întotdeauna fundament RATIONAL.
M-am obisnuit sa gandesc asa, fiindca pentru acest subiect am
depasit etapa indoielilor.
Pentru mine este clar ca gradul de certitudine pentru cele reluate
recent, este 100%. Imi lipsesc numai niste titluri sau premii, pe
care nu le voi avea niciodata, ca sa intelegi.
De aceea tratez problema informativ, nici nu insist.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44807
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Aha...
Am înțeles mai bine acum.
În acest caz nimeni nu va fi în măsură și capabil să te facă să înțelegi că realitatea lor este diferită de a ta.
Eu te înțeleg, iar problema se reduce la faptul că atunci când consideri că nu ești înțeles, nimeni nu știe cum să direcționeze săgeata cauzală care să îți arate că nu gândești corect.
Mă refer și la mine.
Numai că eu am dus lucrurile "mai departe" un pic, unde nu se poate demonstra nici măcar caracterul incert al incertitudinii.
Tu poți să continui ce spui, pentru că chiar dacă nu ai dreptate, poate aduce îmbunătățiri în sistemul contraargumentativ.
Deci nu e rău ce faci și chiar meriți un premiu pentru asta
Și și eu.
Dar la mine e mai dificil un pic, pentru că eu sunt capabil să percep simultan lucrurile în mod contradictoriu.
Am înțeles mai bine acum.
În acest caz nimeni nu va fi în măsură și capabil să te facă să înțelegi că realitatea lor este diferită de a ta.
Eu te înțeleg, iar problema se reduce la faptul că atunci când consideri că nu ești înțeles, nimeni nu știe cum să direcționeze săgeata cauzală care să îți arate că nu gândești corect.
Mă refer și la mine.
Numai că eu am dus lucrurile "mai departe" un pic, unde nu se poate demonstra nici măcar caracterul incert al incertitudinii.
Tu poți să continui ce spui, pentru că chiar dacă nu ai dreptate, poate aduce îmbunătățiri în sistemul contraargumentativ.
Deci nu e rău ce faci și chiar meriți un premiu pentru asta
Și și eu.
Dar la mine e mai dificil un pic, pentru că eu sunt capabil să percep simultan lucrurile în mod contradictoriu.
curiosul- Banat temporar pentru comportamentul nepotrivit
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6790
Puncte : 41437
Data de inscriere : 22/03/2011
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Ai abandonat complet subiectul in favaorea unor speculatii carecuriosul a scris:Aha...
Am înțeles mai bine acum.
În acest caz nimeni nu va fi în măsură și capabil să te facă să înțelegi că realitatea lor este diferită de a ta.
Eu te înțeleg, iar problema se reduce la faptul că atunci când consideri că nu ești înțeles, nimeni nu știe cum să direcționeze săgeata cauzală care să îți arate că nu gândești corect.
Mă refer și la mine.
Numai că eu am dus lucrurile "mai departe" un pic, unde nu se poate demonstra nici măcar caracterul incert al incertitudinii.
Tu poți să continui ce spui, pentru că chiar dacă nu ai dreptate, poate aduce îmbunătățiri în sistemul contraargumentativ.
Deci nu e rău ce faci și chiar meriți un premiu pentru asta
Și și eu.
Dar la mine e mai dificil un pic, pentru că eu sunt capabil să percep simultan lucrurile în mod contradictoriu.
nu-l privesc.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44807
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Nu există sau nu vorbim de speculații.
Vorbim despre păreri despre păreri.
Există, totuși, întotdeauna, un grad discutabil de interpretare.
Vorbim despre păreri despre păreri.
Există, totuși, întotdeauna, un grad discutabil de interpretare.
curiosul- Banat temporar pentru comportamentul nepotrivit
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 6790
Puncte : 41437
Data de inscriere : 22/03/2011
Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
De aici rezulta necesitatea intelegerii ca exista doua categoriivirgil_48 a scris:. . . . .Schimbarea continua a directiei particulelor corpului, necesitaCAdi :
În schimb, în cazul mișcării de rotație "inerțială" ce anume ar consuma din cantitatea de mișcare, dacă tu presupui că aceasta se epuizează într-un final, imperceptibil și insesizabil
Încearcă să gândești imparțial și obiectiv, nu preferențial .
energie si produce lucru mecanic. Este vorba despre curbare.
Conform primului pasaj din mesajul tau, traiectoria lor nefiind
rectilinie, "consuma din cantitatea de miscare". Te-ai lamurit
singur !
de miscare inertiala cu acelsi element generator: inertia.
- Miscarea inertiala perpetua, care ar putea fi numai miscarea
rectilinie uniforma, in absenta oricaror factori de mediu
perturbatori.
Este o miscare ideala, teoretica, care in practica nu o intalnim.
- Miscarea inertiala care se epuizeaza. Mai repede sau
mai incet, din cauza factorilor de mediu care produc pierderea
de impuls si forma nerectilininie a traiectoriei.
Aceasta miscare produce lucru mecanic si cedeaza energie.
Se intelege ca ma refer la miscarea punctului material sau a
corpurilor unitare coezive, nu la mecanisme.
Miscarea de rotatie centrata este inertiala, dar se epuizeaza
in orice conditii, chiar daca Newton a avut alta parere.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44807
Data de inscriere : 03/12/2013
Explicatie reluata
Dece s-ar epuiza miscarea centrata a unui corp de rotatie(disc, tor,
haltera) iar miscarea orbitala nu se epuizeaza ?
- Pentru miscarea centrata a acelui corp, energia care conduce
particulele corpului pe o traiectorie curba(circulara) provine din interiorul
corpului. Particulele ar circula pe traiectorii rectilinii dar forta centripeta
determinata de rezistenta corpului, le deviaza permanent pe cerc.
Odata ce in repaus nu exista forta centripeta, stim ca aceasta este
produsa de rotatie si fiindca are efect, ea trebuie sa-si consume sursa .
Treptat viteza rotatiei se va reduce pana la zero, numai datorita acestui
consum. care de fapt devine lucru mecanic.
- Pentru orbitare, energia care conduce corpul pe traiectoria orbitala,
alta decat cea rectilinie pe care l-ar fi condus impulsul sau intern, este
dintr-o sursa exterioara: campul gravitational(conservativ ) sau
FOIP. Orbitarea perpetua are astfel o explicatie acceptabila.
Stiind ca in prezent fizica are cu totul alte solutii la problema prezenta,
puteti realiza cat este de virusata. Am mai spus cu ce scop !
haltera) iar miscarea orbitala nu se epuizeaza ?
- Pentru miscarea centrata a acelui corp, energia care conduce
particulele corpului pe o traiectorie curba(circulara) provine din interiorul
corpului. Particulele ar circula pe traiectorii rectilinii dar forta centripeta
determinata de rezistenta corpului, le deviaza permanent pe cerc.
Odata ce in repaus nu exista forta centripeta, stim ca aceasta este
produsa de rotatie si fiindca are efect, ea trebuie sa-si consume sursa .
Treptat viteza rotatiei se va reduce pana la zero, numai datorita acestui
consum. care de fapt devine lucru mecanic.
- Pentru orbitare, energia care conduce corpul pe traiectoria orbitala,
alta decat cea rectilinie pe care l-ar fi condus impulsul sau intern, este
dintr-o sursa exterioara: campul gravitational(conservativ ) sau
FOIP. Orbitarea perpetua are astfel o explicatie acceptabila.
Stiind ca in prezent fizica are cu totul alte solutii la problema prezenta,
puteti realiza cat este de virusata. Am mai spus cu ce scop !
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44807
Data de inscriere : 03/12/2013
Pagina 31 din 32 • 1 ... 17 ... 30, 31, 32
Subiecte similare
» Lucrul mecanic - definitie si exemple
» Ce este FOIP?
» Mecanica FOIP si actiunea acestuia asupra corpurilor.(secţiunea 4)
» Ce este FOIP?
» Mecanica FOIP si actiunea acestuia asupra corpurilor.(secţiunea 4)
Pagina 31 din 32
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum