Fenomene Electromagnetice

Rezumarea primului mesaj :

Un topic pentru postarea unor fenomene electromagnetice (electrostatice, electrodinamice, magnetice, magnetodinamice, electro-magnetice, sau altele derivate), intalnite de cercetatori, experimentatori, inventatori, amatori, etc.

Pentru inceput, o enumerare a catorva fenomene comune in experimente gen Tesla, Newman, Hendershot, etc:

-rezonanta electromagnetica.
-suprapunerea in faza a fluxului magnetic inductor cu cel indus.
-polarizarea energiei magnetice latente preexistente la nivel microscopic (Newman).
-discontinuitati ale densitatii energiei magnetice la suprafata de separare a doua medii diferite.
-bobinarea unui solenoid direct pe magnet permanent.
-ruperea unei linii de camp magnetic terestru (Hendershot).
-unda electrodinamica (TESLA).

https://www.k-meyl.de/go/Primaerliteratur/About_Vortex_Physics_and_Vortex_Losses.pdf

Meyl explica fenomene vortexiale in mecanica, electromagnetism, eter, etc.
Fenomene observate inca de la Leonardo da Vinci in hidrodinamica, , apoi mai tarziu de J. J. Thompson , Maxwell, etc in electromagnetism.

.  Daca tot am la indemana articolele lui Mishin, ca si completare la observatia bine subliniata de gafiteanu, iata un citat: In general case, the finer the structure of a subspace is, the more its energy. Cel mai fin subspatiu este cel al "fundului" de Univers sau starea cea mai "solida" de eter. Deci, cu cat "ne afundam" mai mult in subspatiile din ce in ce "mai microscopice" cu atat mai mare este energia subspatiului respectiv (si cu atat mai mare si viteza, chiar >c).  Din pacate, deocamdata nu stim cum arata un electron.

Alegeti gif si vizualizati dinamic. Prinde bine.
https://www.google.com/search?q=5KvMmNg.gif&rlz=1C1CHBD_roRO816RO816&oq=5KvMmNg.gif&aqs=chrome..69i57.2095j0j7&sourceid=chrome&ie=UTF-8

https://imgur.com/gallery/5KvMmNg

https://giphy.com/gifs/3d-rainbow-blender-3ohzdUMzZyhKrYLHuE

In intelegerea mea, fotonii sunt entitati aparente de eter care sufera longitudinal compresii si dilatari vibratorii, intretinute de la sursa.
Intre primul foton al unui front de unda si ultimul nascut la sursa intuiesc un continuum .
Fiecare foton are nevoie de un foton in amonte si unul in aval
ca sa poata vibra. Asa incat principiul granularii fotonilor posibil sa fie gresit .
Fiecare foton este de fapt o delimitare convetionala in coarda energetica sursa- receptor...
Ca sa fiu mai simplu, de la sursa la receptor se formeaza o " bara" fotonica.

eugen a scris:In intelegerea mea, fotonii sunt entitati aparente de eter care sufera longitudinal compresii si dilatari vibratorii, intretinute de la sursa.
Intre primul foton al unui front de unda si ultimul nascut la sursa intuiesc un continuum .
Fiecare foton are nevoie de un foton in amonte si unul in aval
ca sa poata vibra. Asa incat principiul granularii fotonilor posibil sa fie gresit .
Fiecare foton este de fapt o delimitare convetionala in coarda energetica sursa- receptor...
Ca sa fiu mai simplu, de la sursa la receptor se formeaza o " bara" fotonica.

Fotonii sunt mai ,,grasi" sau mai ,,slabi" nu sufera compresii sau dilatari.
Fotonii sunt unde la transport (de o anumita lungime de unda ,,Lambda" si de o anumita frecventa ,,Niu") si corpusculi la impactul cu materia
unde cedeaza o parte din energia lor.
Fiind unde nu se observa atunci cand se propaga prin spatiu, daca ar fi corpusculi s-ar vedea.

Fotonul se manifesta longitudinal, se propaga longitudinal. Energia fotonului se transmite si se conserva longitudinal, de aceea lumina exercita presiune mecanica pe corpurile pe care cade.
Si de aceea nu vedem lumina transversal.
Daca fotonul este o manifestare longitudinala vibratorie, inseamna ca singura posibilitate de manifestare este compresie/ expansiune a substantei eterice care il compune.
Limitele spatiale longitudinale ale fotonului le numim conventional lungimi de unda.
Ele incadreaza limitele in care substanta eterica oscileaza in rezonanta cu vibratia sursei.

eugen a scris:Fotonul se manifesta longitudinal, se propaga longitudinal. Energia fotonului se transmite si se conserva longitudinal, de aceea lumina exercita presiune mecanica pe corpurile pe care cade.
Si de aceea nu vedem lumina transversal.
Daca fotonul este o manifestare longitudinala vibratorie, inseamna ca singura posibilitate de manifestare este compresie/ expansiune a substantei eterice care il compune.
Limitele spatiale longitudinale ale fotonului le numim conventional lungimi de unda.
Ele incadreaza limitele in care substanta eterica oscileaza in rezonanta cu vibratia sursei.

Consideri ca fotonul circula prin Univers dilatandu-se si comprimandu-se ?

Consider fotonul o entitate aparenta.  Consider lumina un sunet in eter. Sunetul clasic nu se propaga prin deplasarea moleculelor la distanta . Doar unda sonora se propaga.
Fotonul il consider o manifestare in eter care se transmite la distanta.
Nu fotonul ca entitate individuala circula cu viteza luminii, ci vibratia locala din eter plecata de la sursa spre infinit.
Asa cum undele electromagnetice din conductori nu circula prin deplasarea electronilor la distanta in conductor ci prin " valuri", "sunete electrice" in conductori.

Dilatarea - comprimarea fotonului intuiesc ca este una vortexial elicoidala, eterul aflandu-se in ipostaza magnetic - electrica.

eugen a scris:Consider fotonul o entitate aparenta.  Consider lumina un sunet in eter. Sunetul clasic nu se propaga prin deplasarea moleculelor la distanta . Doar unda sonora se propaga.
Fotonul il consider o manifestare in eter care se transmite la distanta.
Nu fotonul ca entitate individuala circula cu viteza luminii, ci vibratia locala din eter plecata de la sursa spre infinit.
Asa cum undele electromagnetice din conductori nu circula prin deplasarea electronilor la distanta in conductor ci prin " valuri", "sunete electrice" in conductori.

Dilatarea - comprimarea fotonului intuiesc ca este una vortexial elicoidala, eterul aflandu-se in ipostaza magnetic - electrica.

Fotonul se aseamana cu un sunet care se propaga printr-o bara de metal. Daca am putea sa facem un stop cadru in timpul propagarii sunetului, am putea localiza in spatiu un maxim si un minim de densitate a mediului in pe care il putem asemana in linii mari cu fotonul. Mergand pe aceasta idee am ajuns la niste idei interesante in referatul meu;
https://drive.google.com/file/d/1ZbvWGfg3aMOn4uW41ymaaZnnoAlQ5BK4/view?usp=sharing

Dar cum va inchipuiti ca si dupa miliarde de ani daca are sansa sa ramana viu, fotonul nu se schimba ca dimensiune, frecventa, energie ?  Si ganditi-va ce micut este incat intrun milimetru cub incap simultam miliarde de fotoni, care circula in toate directiile sau intro singura directie.  Si mai e un aspect in cazul laserului extrem de important. Cu siguranta fotonii identici nu stau insirati unul dupa altul in lungime, ci toti sunt in faza pe un singur rand transversal, etc.  Cum e posibil ? Prin sticla si multe materiale dielectrice circula fotonii.

Un fenomen vortexial. Stiati ca orice sarma prin care trece curent vrea sa se si roteasca ?
De aia se rotesc toate cele in univers prin care trece un corent. Pamantul e un motor alimentat cu o energie cosmica.
https://youtu.be/8Ul0e6lw130?t=11379

https://nccmn.fandom.com/ro/wiki/Mi%C5%9Fcarea_particulei_%C3%AEnc%C4%83rcate_%C3%AEn_c%C3%A2mpuri_electrice_%C5%9Fi_magnetice

La capitolul 3 al articolului este prezentat cazul miscarii elicoidale a unei particule incarcate electric in camp magnetic omogen, static.
Campul magnetic dicteaza forma traiectoriei elicoidale.
Nu exista interactiune energetica intre camp si particula.

O particula cu sarcina electrica aflata in miscare poate fi asimilata cu un curent electric. Stim ca orice curent electric  se "infasoara" cu un camp magnetic asa cum se vede atunci cand privim pilitura de fier de pe o hartie traversata perpendicular de un conductor electric. Daca tinem cont de campul magnetic static si omogen din poza de mai sus, si de campul magnetic generat de sarcina electrica aflata in miscare, observam ca se naste un efect Magnus intalnit in hidrodinamica, datorita interactiunii diferentiate dintre liniile de camp diametral opuse fata de axa particulei. Din alte experimente stim ca electronii in miscare au spinul orientat invers fata de directa miscarii, ceia ce da nastere acelui camp magnetic infasurator al particulei. Forta Lorentz ne da relatia care exista intre aceste campuri, si forta centrifuga.
F=e.v.B =m.v^2/R ;

Curentul electric nu este ceea ce ne inchipuim noi si formulele noastre , vorba lui gafiteanu si Forever_Man.
Ceea ce vedem este varful aisbergului , grosul este sub apa
De fapt bucati mici de spatiu care in realitatea virtuala au forma unui electron se deplaseaza iar spatiile libere
completeaza golul lasat. Asta este partea ascunsa a aisbergului ....

CAdi a scris:Curentul electric nu este ceea ce ne inchipuim noi si formulele noastre , vorba lui gafiteanu si Forever_Man.
Ceea ce vedem este varful aisbergului , grosul este sub apa
De fapt bucati mici de spatiu care in realitatea virtuala au forma unui electron se deplaseaza iar spatiile libere
completeaza golul  lasat. Asta este partea ascunsa a aisbergului ....

Intradevar curentul electric nu este ceia ce ne inchipuim, desi il folosim toti de vreo 100 de ani. Insa pentru intelegerea curentului electric trebuie sa intelegem mai intai ce este campul cu ajutorul caruia se naste curentul. Oricum ar fi, este vorba de miscarea dirijata a electronilor fie ca vorbim de curent continuu sau alternativ.

Ceea ce se poate observa din exemplul prezentat mai sus , este ca fara interactiune energetica cu campul magnetic, particula cu sarcina electrica se misca pe traiectorie elicoidala. Este o miscare constransa, impusa.
In acest fel se produce un fel de inertie elicoidala.
Se stie de la Maxwell din teoria vortexiala a liniilor de forta magnetice ca el propunea modelul alinierii axiale a unor vortexuri eterice care dau nastere unei linii de forta magnetice.
Cu alte cuvinte eterul in ipostaza magnetica.
Revenind la exemplul nostru , din perspectiva lui Maxwell, cauza miscarii elicoidale a unei particule cu sarcina electrica poate fi atribuita unei configuratii a eterului...
Cu alte cuvinte miscarea elicoidala in exemplul de mai sus este o proprietate a mediului, nu a corpului.
Mediul eteric universal , in ipostaza vortexiala , poate curge elicoidal, dupa Maxwell.

eugen a scris:Ceea ce se poate observa din exemplul prezentat mai sus , este ca fara interactiune energetica cu campul magnetic, particula cu sarcina electrica se misca pe traiectorie elicoidala. Este o miscare constransa, impusa.
In acest fel se produce un fel de inertie elicoidala.
Se stie de la Maxwell din teoria vortexiala a liniilor de forta magnetice ca el propunea modelul alinierii axiale a unor vortexuri eterice care dau nastere unei linii de forta magnetice.
Cu alte cuvinte eterul in ipostaza magnetica.
Revenind la exemplul nostru , din perspectiva lui Maxwell, cauza miscarii elicoidale a unei particule cu sarcina electrica poate fi atribuita unei configuratii a eterului...
Cu alte cuvinte miscarea elicoidala in exemplul de mai sus este o proprietate a mediului, nu a corpului.
Mediul eteric universal , in ipostaza vortexiala , poate curge elicoidal, dupa Maxwell.

Nu stiu daca Maxwell, tu sau altcineva si-a pus problema ca orice
miscare/curgere elicoidala ar consuma energie. Dar Universul nu
promoveaza procesele de acest fel, fiindca  ii risipesc energia. In
general, in paradigma recunoscuta, energia folosita pentru curbarea
traiectoriilor nu se conserva.
Eventual trebuie sa urmaresti deca energia consumata se acumuleaza
in ceva, adica exista o forma de conservare nesesizata.
Altfel dai intr-o varianta disperata de raspuns: inertia elicoidala, care
este sfarsitul fizicii adevarate.

eugen a scris:
Se stie de la Maxwell din teoria vortexiala a liniilor de forta magnetice ca el propunea modelul alinierii axiale a unor vortexuri eterice care dau nastere unei linii de forta magnetice.
Cu alte cuvinte eterul in ipostaza magnetica.
Revenind la exemplul nostru , din perspectiva lui Maxwell, cauza miscarii elicoidale a unei particule cu sarcina electrica poate fi atribuita unei configuratii a eterului...
Cu alte cuvinte miscarea elicoidala in exemplul de mai sus este o proprietate a mediului, nu a corpului.
Mediul eteric universal , in ipostaza vortexiala , poate curge elicoidal, dupa Maxwell.

Nu am auzit de teoria vortexiala a liniilor de forta magnetice a lui Maxwell ! (poate pui un link Eugen)
Dar daca este asa asta inseamna ca liniile de camp magnetice sunt un raspuns al mediului la inaintarea particulei , asemanator cu forta de frecare in miscarea mecanica, (corpurile lasa o urma pe o suprafata)
si da s-ar putea sa existe o caracteristica a eterului de miscare elicoidala , dar asta ar presupune ca insusi eterul se afla intr-un vortex , atras de o gaura neagra ! ( sau mai curand de un vid absolut, fara materie, Yang-Yin)

Scuze pentru intarziere. Este vorba de materialul Maxwell din linkuri ca cel de mai jos:

https://www.math.ucdavis.edu/~temple/MAT22C/MaxwellOnPhysicalLinesOfForce.pdf

la capitolul 1 :
"The theory of molecular vortices applied to magnetic phenomena "

Maxwell face ipoteza unor vortexuri moleculare in eter si efectul lor cumulat in linii de forta.
De altfel pe topicul "Despre ecuatiile lui Maxwell" se poate gasi bibliografie in plus , data la vremea postarilor de atunci.

Ok, multumesc Eugen. Atunci imi mentin parerea la ce am scris aici :

CAdi a scris:
Dar daca este asa asta inseamna ca liniile de camp magnetice sunt un raspuns al mediului la inaintarea particulei , asemanator cu forta de frecare in miscarea mecanica, (corpurile lasa o urma pe o suprafata)
si da s-ar putea sa existe o caracteristica a eterului de miscare elicoidala , dar asta ar presupune ca insusi eterul se afla intr-un vortex , atras de o gaura neagra ! ( sau mai curand de un vid absolut, fara materie, Yang-Yin)

Daca in loc de potential gravitational si bile in pendulul Newton inlocuim cu potential electric alternativ si electroni intr-un conductor, avem un model electric in care electronii vibreaza in jurul unor puncte quasistationare fara a se deplasa de la un capat la altul al conductorului. Calcule arata ca la un curent de cativa amperi pe un conductor de cativa mm patrati in sectiune, viteza de deplasare a electronilor ( viteza de drift ) este de ordin mm/ secunda sau chiar mai mica.
Se deplaseaza numai o unda electrica purtatoare de energie numita generic curent alternativ.
Viteza de deplasare a acestei unde este fractiune din viteza luminii.

https://users.utcluj.ro/~mbirlea/x/05x.htm

https://www.scribd.com/doc/170678628/L8-Metoda-Impulsurilor

Un electron accelerat la o tensiune de un volt capata o viteza de v=5,933.10^5 m/s; in caz de franare electronul va emite o unda cu lambda=1240.10^-9 m.
Tinand seama de aceste date concrete nu vad de ce la un curent alternativ electronii s-ar misca cu cativa mm/s.

https://en.m.wikipedia.org/wiki/Drift_velocity
https://www.quora.com/Why-is-the-drift-velocity-of-electrons-so-low-Dont-electrons-move-at-around-10-of-the-speed-of-light
Repet, e vorba de viteza de drift  in conductori supusi la tensiuni electrice.
Calculul de mai sus arata o viteza chiar mai mica de 1 mm/ secunda!

https://en.m.wikipedia.org/wiki/Drift_velocity
https://www.quora.com/Why-is-the-drift-velocity-of-electrons-so-low-Dont-electrons-move-at-around-10-of-the-speed-of-light
Repet, e vorba de viteza de drift  in conductori.
Calculul de mai sus arata o viteza chiar mai mica de 1 mm/ secunda!

Cadoul meu de sfarsit de an .
De ce vidul (eterul ) contine energie, de ce are densitate  si cum iau nastere particulele elementare :

https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Efectul_Seebeck

Efectul Seebeck presupune o presiune asupra electronilor prin transmiterea caldurii.
Poate fi un exemplu de meditat asupra naturii caldurii ca energie si modul ei de manifestare




.

Polarizarea dielectricilor

https://www.telework.ro/ro/polarizarea-sarcinilor-dielectrici/

"Un dielectric (sau material dielectric) este un izolator electric care poate fi polarizat de un câmp electric aplicat. Atunci când un dielectric este plasat într-un câmp electric, sarcinile electrice nu curg prin material așa cum o fac într-un conductor electric, dar doar ușor se deplasează de la pozițiile lor de echilibru medii, provocând polarizarea dielectrică. Din cauza polarizării dielectrice, sarcinile pozitive sunt deplasate în direcția câmpului, iar sarcinile negative se deplasează în direcția opusă."

Acest fenomen este util in descompunerea apei in oxigen si hidrogen in campuri electrice intense.

Curentul de deplasare

Maxwell a introdus acest termen explicand modificarea in timp a pozitiei sarcinilor electrice  intr-un dielectric. Modificare in prezenta unui camp electric exterior.

https://en.m.wikipedia.org/wiki/Displacement_current

eugen a scris:Curentul de deplasare

Maxwell a introdus acest termen explicand modificarea in timp a pozitiei sarcinilor electrice  intr-un dielectric. Modificare in prezenta unui camp electric exterior.

https://en.m.wikipedia.org/wiki/Displacement_current

Tocmai aici este secretul campului electric care se manifesta in vid. Curentul de deplasare demonstreaza ca vidul nu este vid, ci un mediu electromagnetic in care se regasesc sarcini electrice "legate" sub forma de electroni -pozitroni.

https://www.britannica.com/science/atom/Nuclear-shell-mode

"Model de structura nucleară

Multe modele descriu modul în care protonii și neutronii sunt aranjați în interiorul unui nucleu. Unul dintre cele mai de succes și mai ușor de înțeles este modelul shell. În acest model, protonii și neutronii ocupă sisteme separate de învelișuri, analoage cu învelișurile în care se găsesc electronii în afara nucleului. De la nucleele ușoare la cele grele, învelișurile de protoni și neutroni sunt umplute (separat) în același mod în care învelișurile de electroni sunt umplute într-un atom. La fel ca modelul atomic Bohr, nucleul are niveluri de energie care corespund proceselor în care protonii și neutronii fac salturi cuantice în sus și în jos între orbitele lor permise. Deoarece energiile din nucleu sunt mult mai mari decât cele asociate cu electronii..."

Teoria elicoidalului dublu a campului magnetic:

https://www.researchgate.net/publication/295010637_The_Double_Helix_Theory_of_the_Magnetic_Field

curiosul a scris:Scriu aici deși ar trebui mutat în electromagnetism undeva, dar e mai degrabă o întrebare adresată lui Eugen (probabil de aia scriu aici).

Am mai scris pe undeva și o să mă adresez lui Eugen, în principal, adică unei persoane care are un punct de vedere determinat de concluzii experimentale.
Că la teorie suntem (sau putem fi) doxa toți.

Eugene,
cum consideri tu că diferența de potențial electric este "capabilă" să pună în mișcare electroni?
Să producă acel curent electric, altfel spus.
Electronii respectivi trebuie să fie "electroni liberi" sau electroni "prinși în atomi"?
Sunt mai multe de întrebat, dar ne rezumăm pentru moment doar la asta.

Incerc un raspuns, cumva.
Sa ne gandim la doua  ipostaze. De exemplu:
1- Doua sarcini electrice identice ( fie 2 electroni sau fie doi protoni) se afla in apropiere iar in jurul lor consideram un gol imaginar.
Cele doua sarcini se resping. Deci o sarcina electrica se poate deplasa si daca avem potential nul...
Ca si cum , aici sarcinile se indreapta cumva sa umple golul din jur...Sau ca exista o presiune intre ele care le indeparteaza una de alta.
2- Doua sarcini opuse, de aceeasi marime dar de semne contrare: una considerata pozitiva, alta negativa, in apropiere.
Aici sarcinile se atrag.
Ca si cum ar vrea sa se anuleze reciproc.
Intre sarcini aici avem o diferenta de potential.
In legea lui Gauss se exprima ca o sarcina electrica este matematic un flux total printr-o suprafata inchisa in jurul sarcinii.
Conventional o sarcina negativa este ca un flux care intra din afara spre sarcina negativa. O sarcina pozitiva este ca un flux care izvoraste spre afara in jurul sarcinii.




Faraday se exprima undeva ca intre sarcini opuse se creaza o linie de forta dielectrica. Numita dielectrica pentru ca se produce intre 2 electricitati diferite.

Din punctul de vedere al lui Gauss ar exista deci un flux care curge din sarcina pozitiva spre sarcina negativa creind un fel de " vant" electric .In limbajul lui Maxwell un fel de presiune electrica data de un efect de curgere a eterului in comportare hidrodinamica.
Acest vant eteric exercita in opinia mea o presiune/ forta electrica ce poate pune In miscare o sarcina electrica .

Numai ca apare un paradox :

Paradoxal o sarcina negativa plasata intre una pozitiva si una negativa merge impotriva vantului electric care vine de la plus spre minus.
O sarcina pozitiva merge cu vantul electric de la pozitiv spre negativ.



Gauss:
https://www.oradefizica.ro/ora-fizica/electricitate-magnetism/estat-15c.php

Faraday:
https://qstbb.pa.msu.edu/ed/lectures/L12_FaradayFields_2/#the-electric-field

In metale de exemplu , sub actiunea unei diferente de potential la capetele unui conductor, unii electroni devin liberi si in miscare dau curentul electric. Numai electronii dezlegati ( liberi) electric de atomi dau curentul electric.