Momentul cinetic al unei cărămizi

Cum stabiliți voi momentul cinetic (propriu) al unei cărămizi? Vă bazați pe rotația acesteia? Dacă acea cărămidă nu se rotește, ci stă aruncată pe asfalt, ziceți că nu are moment cinetic (propriu)? În toate considerațiile voastre ați ținut seama de rotațiile corpurilor mici care compun cărămida? Le-ați însumat?

Cum stabiliți voi momentul cinetic (propriu) al unei cărămizi?

Ne uităm la ea dacă se-nvârte?

Păi, nu vezi cum se învârt componentele sale.

Nu văd şi nici nu mă interesează ce fac componentele ei. Văd doar dacă din referenţialul meu se învârte sau nu cărămida.

Aha. Deci nu te interesează. Am înțeles.

E limpede ca daca avea un moment cinetic intrinsec nenul, s-ar fi rotit in jurul unei axe intrinseci. Desigur, electronii si nucleonii care alcatuiesc caramida au cu totii si moment cinetic intrinsec, si moment cinetic orbital. Daca vreunul dintre cele doua era nenul, caramida se rotea.

omuldinluna a scris:E limpede ca daca avea un moment cinetic intrinsec nenul, s-ar fi rotit in jurul unei axe intrinseci.

E limpede pentru că ți se pare ție așa. Imaginează-ți o cutie închisă în care se rotesc două roți de bicicletă. Ce motive există să se rotească și cutia?

Desigur, electronii si nucleonii care alcatuiesc caramida au cu totii si moment cinetic intrinsec, si moment cinetic orbital. Daca vreunul dintre cele doua era nenul, caramida se rotea.

Au sau nu au moment cinetic până la urmă?

Au, dar compunerea lor este nula. In exemplul tau, e limpede ca din moment ce cutia nu se roteste, nu are moment cinetic. Dar elemente din structura sa, rotile, au.

Aha. Și dacă roțile au moment cinetic, atunci sistemul format din cutie și roți nu are moment cinetic?

Din moment ce cutia nu se roteste, inseamna ca ea nu are moment cinetic. Daca eu ma apuc sa ma invart in loc in mijlocul camerei, eu am moment cinetic, dar camera nu. La fel si in problema noastra, rotile au moment cinetic, cutia n-are. Electronii si nucleonii din caramida au momente cinetice, dar caramida nu are.

Vorbeam de SISTEMUL format de cutie și roți. Așa cum și cărămida constituie un sistem de particule.

Rotile au, cutia n-are. Particulele din caramida au, caramida n-are.

Ocolești răspunsul. Nu iei în considerare noțiunea de SISTEM. Sper că știi ce este un sistem...

Spuneam că cutia este închisă. Un observator din exteriorul cutiei nu știe că ea conține roți care se învârt. Mai are el dreptul să susțină că în acea zonă din spațiu în care se află cutia nu există moment cinetic?

Ce poate el sa spuna e ca acea cutie nu are moment cinetic. Daca in interiorul cutiei e un alt sistem disjunct, atunci din moment ce acesta nu poate fi observat din exterior, fizicianul nu are ce sa spuna despre el.

Dacă spune că acea cutie nu are moment cinetic, va avea surprize când va face experimente cu acea cutie. Va constata că acea cutie se cam opune anumitor modificări. Și va pune opoziția pe seama MASEI sale.

Ma tem ca afirmatia ta este prea vaga. Un exemplu concret m-ar lamuri.

Hai să încercăm cu Pământul. Cum îi determini momentul cinetic? Te mulțumești cu ce vezi la suprafață?

Pentru spin, cea mai rudimentara aproximatie e cea in care il consideri o sfera omogena, si atunci spinul e pur si simplu , cu M masa Pamantului, R raza sa, omega viteza unghiulara de revolutie, toate marimi fizice cunoscute. Daca vrei un rezultat mai rafinat, aproximatia urmatoare ar fi cea a unui elipsoid turtit (probabil ca-i poti gasi parametrii pe internet), un geoid neomogen si asa mai departe.

Pentru momentul cinetic orbital, in prima aproximatie iei pur si simplu produsul dintre viteza medie a planetei si distanta medie Pamant-Soare, iar rezultate mai rafinate decurg similar cu metoda de mai sus (iei in calcul excentricitatea traiectoriei, miscarea de nutatie si tot asa).

Pamantul n-are moment cinetic, deoarece se invarte odata cu spatiul propriu.
Nici electronul nu are, nu are nici o particula cuantica, cu toate ca se invart.
Daca ar avea, materia s-ar centrifuga.
Degeaba scriu astfel de afirmatii cartile noastre.

omuldinluna a scris:Pentru spin, cea mai rudimentara aproximatie e cea in care il consideri o sfera omogena, si atunci spinul e pur si simplu , cu M masa Pamantului, R raza sa, omega viteza unghiulara de revolutie, toate marimi fizice cunoscute.

Omuldinluna, la ce foloseste aceasta forumla ?
Vorbesc serior, nu caut sa critic ceva, ci doar sa vad daca o pot folosi la ceva ce-mi trece acum prin minte.
Ce determina ea la nivelul Pamantului ?
Rotatia acestuia ?
Dar pentru a determina rotatia nu este suficient sa stabilim ca viteza tangentiala este nenula ?

omuldinluna a scris:cea mai rudimentara aproximatie e cea in care

Păi, dacă aproximezi, vei obține mereu ceea ce dorești. Tot astfel și cu acea cutie care conține roțile de bicicletă vei putea aproxima că ea nu conține roțile de bicicletă și atunci evident că îți va ieși un moment cinetic nul. Iată că totul depinde de „aproximațiile”, de presupunerile corecte sau greșite pe care le faci.

Așa că, ce ar ieși oare dacă am presupune că o cărămidă este formată din corpuri cu moment cinetic nenul?

@curiosul

Formula aceea iti spune care este momentul cinetic intrinsec al Pamantului, adica momentul cinetic de rotatie in jurul axei polare. El este egal cu produsul dintre momentul de inertie al planetei si viteza unghiulara de rotatie in jurul axei. Momentul de inertie al unui corp este o marime fizica ce iti spune ce cuplu de forte trebuie sa aplici asupra corpului relativ la o axa data, pentru a-i da corpului acceleratia unghiulara care te intereseaza. E usor de calculat ca pentru o sfera omogena, momentul de inertie in jurul oricarei axe este .

@Abel

Nu. Rostul aproximatiei este sa iti permita sa rezolvi o problema a carei solutie exacta ori este extrem de complicata si nu-ti ofera nici un avantaj in situatia care te intereseaza (aproximatia este suficient de precisa pentru ceea ce te intereseaza), ori nu exista deloc. Legat de intrebarea ta cu caramida, daca te-ai apuca sa compui momentele cinetice ale tuturor particulelor ce o alcatuiesc, ai ajunge la momentul cinetic 0, din moment ce caramida nu se roteste. Poti sa faci calculul separat pentru fiecare nucleu si fiecare atom, si apoi compui tot.

omuldinluna a scris:@curiosul
Formula aceea iti spune care este momentul cinetic intrinsec al Pamantului, adica momentul cinetic de rotatie in jurul axei polare. [/img].

Tu te referi la momentul cinetic al miscarii Pamanatului in jurul axei sale sau al miscarii sale pe orbita ?
Pentru ca si pe orbita, daca o consideram circulara, putem vorbi de momentul lui cinetic, nu-i asa ?

Doar am scris in propozitia citata ca e vorba de momentul cinetic intrinsec, adica de rotatia in jurul propriei sale axe. Momentul cinetic orbital este asociat rotatiei in jurul Soarelui.

Treziti-va !
Daca nu va treziti singuri, va veti trezi cu o caramida.
Dupa teoria chibritului, uite ca a aparut si teoria caramizii.
http://blog.cluj.info/opinii/teoria-caramizii/
http://www.torser.com/ro/scientific_base/torsion_fields/torsion_fields_base_Univers/default.aspx
La baza lumii sta o caramida, caramida torsionata prin moment cinetic.
Ultimul link este de miliarde. Apropo-fundati-l.
Sper ca am fost spiritual, in litera si spiritul topicului.

omuldinluna a scris:Doar am scris in propozitia citata ca e vorba de momentul cinetic intrinsec, adica de rotatia in jurul propriei sale axe. Momentul cinetic orbital este asociat rotatiei in jurul Soarelui.

OK, am retinut.
Te-am intrebat pentru ca pe moment imi venise in minte aspectul discutat in alt subiect, daca un corp in cadere libera cade in locul din care a fost ridicat, si as fi vrut sa vad la ce se refera exact forumla si daca o pot folosi si pentru a verifica matematic situatia aceea.

E logic faptul ca in general nu o sa cada in acelasi loc din care l-ai aruncat, din moment ce Pamantul se roteste sub el. Daca-l arunci pana la inaltimea stratosferei (chiar imaginandu-de ca nu exista curenti de aer care sa-l devieze intr-o directie sau alta), pana sa se intoarca Pamantul a apucat sa se roteasca sub el, si cade in alta parte.

Da, pai cam asta era nelamurirea mea atunci, daca gravitatia actioneaza ca un tirant sau nu, in timpul miscarii de rotatie a acestuia, pentru corpurile in cadere libera.

Momentul de glorie al unei caramizi este sa loveasca un cap cat mai tare.
https://www.youtube.com/watch?v=Vu_a7D5AVo8

Și până la urmă cum e cu momentul cinetic propriu al cărămizii? Cum îi stabilim momentul cinetic propriu? Ne bazăm doar pe rotația suprafeței sale? Dar Pământului, cum îi stabilim momentul cinetic propriu? Cum determinăm acest moment cinetic propriu dacă nucleul fierbinte al Pământului se rotește altfel decât scoarța?