Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret?

Scris de **Abel Cavaşi** Vin 20 Mar 2015, 09:02

Rezumarea primului mesaj :

Ce credeți voi, mediul înconjurător este continuu, ori discontinuu?

Dacă este discontinuu, atunci golurile ce sunt? Dar plinurile? Și există limite precise matematice între plinuri și goluri?

Scris de **Bordan** Sam 22 Apr 2017, 06:03

negativ a scris:... componenta imaginara a mediului este continua, cea virtuala ondulatorie, iar cea reala, discreta.

Continuă este moartea, reală și concretă, pulsînd din nemurirea-i virtuți de discotecă, în viața cea plăpîndă, ușoară și ... discretă ...

ʺComponenta imaginară a mediului este continuă ...ʺ zici tu .. ʺimagineaʺ nu poate fi continuă, fiindcă nu e film, e doar o poză, ori spui ʺcomponenta reală a mediului este continuăʺ, ori că imaginația ta a luat-o razna .. dar componenta reală poate fi și discretă și concretă, depinde de cine o gîndește sau trăiește ...

Nu poți gîndi discret un lucru concret, fiindcă nu poți întrerupe curgerea continuă după mintea ta fragmentară, un lucru exprimat e deja expirat. De aia se spune că cel ce vorbește nu știe, cel ce știe nu vorbește ...

Aa, am uitat că pentru tine nu mai există mistere .. Smile

cred că ți-ai rezervat un loc în ... rai ... Smile

) în cel discret, fiindcă concret rămîne ... iadul ...

Scris de negativ Sam 22 Apr 2017, 07:41

Bine Bordan, daca zici tu, asa este ...

Scris de **virgil** Sam 22 Apr 2017, 07:48

Ceia ce numim mediu, este dat de legatura dintre particule respectiv corpuri, care face posibila "functionarea" acestor oscilatori armonici numiti dupa caz, atomi sau sisteme macrocosmice.
Poate vi se pare nefondat acest lucru, si totusi studiind constanta universal valabila atat in microcosmos cat si in macrocosmos ;
(K^3*M^2) =(k^3*mp^2) =Ct; in care in termenul stg avem constanta gravitationala si masa unei stele din nucleul galactic, iar in termenul drept avem constanta de interactiune masica si masa protonului din sistemul atomic. Inlocuind constanta K si masa, cu expresiile lor, am ajuns la un produs de alte doua constante din care una este viteza luminii, iar cea de a doua este densitatea maxima, sau "hiperdensitatea" mediului cosmic.
Adica; ro=eps*(Z/L)^2 =9.54.10^23 [kg/m3] unitati echivalente;
Din aceasta relatie se vede ca densitatea maxima a mediului depinde de patratul numarului Z care reprezinta numarul maxim de oscilatori micro sau macrocosmici ce pot alcatui un atom sau o galaxie. In cazul atomului numarul maxim Zmax=137, iar in cazul galaxiei Zmax=3,37.10^6 ; Acest numar pare mic in cazul galaxiei, dar fiecare oscilator galactic este format din alte cateva milioane de oscilatori subgalactici, care la randul lor contin mii de oscilatori solari, s.a.m.d.
Iata deci ca exista o limita maxima de oscilatori armonici care pot functiona in acelasi spatiu fizic, iar fiecare oscilator are propriul lui mediu de interactiune, acordat pe o anumita frecventa.

Scris de **Adrian Gheorghe** Sam 22 Apr 2017, 09:49

ro=eps*(Z/L)^2 =9.54.10^23 [kg/m3]Dl

Dl. Virgil!
Am ramas uimit sa vad ca densitatea maxima la care ai ajuns dumneata, este cu numai un ordin de marime mai mica decat densitatea care am gasit-o eu pentru structura dinamica a neutronului. Am pornit de la formula pentru inductia magnetica a neutronului.
$Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret? - Pagina 2 >\Rightarrow \rho _{n}=\frac{64\cdot n_{\alpha }^{2}\cdot 1838^{2}\cdot c^{2}\cdot f_{fae}^{2}\cdot 4\cdot n_{\alpha }^{2}}{(4\cdot \pi \cdot k)^{3}}=\frac{256\cdot n_{\alpha }^{4}\cdot 1838^{2}\cdot f_{fae}^{2}}{(4\cdot \pi \cdot k)^{3}}=\frac{256\cdot 137^{4}\cdot 1838^{2}\cdot (1,23726\cdot 10^{20})^{2}}{(4\cdot \pi \cdot k)^{3}}=\frac{4,66374\cdot 10^{57}}{1,44661\cdot 10^{33}}=3,2239\cdot 10^{24}(\frac{Kg}{m^{3}})}$

Scris de **virgil_48** Sam 22 Apr 2017, 09:58

http://www.filmedocumentare.com/tesatura-universului-ce-este-spatiul/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+FilmeDocumentareOnline+%28FilmeDocumentare.com%29
Pentru cine nu este sătul de minciuni, din partea conspiratiei
impotriva stiintei, cu dragoste!

Scris de negativ Sam 22 Apr 2017, 10:53

"Măi dragă..." Ne lasi cu de-astea ? Cu "tesatura" universului si alte chestii "stiintifice" ?
În acest caz as recomanda serialul Helix (stim noi de ce)... alien

Sau tratamentul doamnei Bilica. Pentru nestiutori, nutritionist de succes la blocul 13 scara A.

Scris de negativ Sam 22 Apr 2017, 11:06

Este putin cam off-topic, dar îmi plac la nebunie filmele astea în care în primele 30 de secunde apar minim 10 sau 20 de morti...
Restul sunt basme de adormit copii mici... Twisted Evil

Scris de **virgil** Sam 22 Apr 2017, 11:08

Adrian Gheorghe a scris:
ro=eps*(Z/L)^2 =9.54.10^23 [kg/m3]Dl
Dl. Virgil!
Am ramas uimit sa vad ca densitatea maxima la care ai ajuns dumneata, este cu numai un ordin de marime mai mica decat densitatea care am gasit-o eu pentru structura dinamica a neutronului. Am pornit de la formula pentru inductia magnetica a neutronului.
$Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret? - Pagina 2 >\Rightarrow \rho _{n}=\frac{64\cdot n_{\alpha }^{2}\cdot 1838^{2}\cdot c^{2}\cdot f_{fae}^{2}\cdot 4\cdot n_{\alpha }^{2}}{(4\cdot \pi \cdot k)^{3}}=\frac{256\cdot n_{\alpha }^{4}\cdot 1838^{2}\cdot f_{fae}^{2}}{(4\cdot \pi \cdot k)^{3}}=\frac{256\cdot 137^{4}\cdot 1838^{2}\cdot (1,23726\cdot 10^{20})^{2}}{(4\cdot \pi \cdot k)^{3}}=\frac{4,66374\cdot 10^{57}}{1,44661\cdot 10^{33}}=3,2239\cdot 10^{24}(\frac{Kg}{m^{3}})}$

Dumneata iei in calcul raportul dintre masele protonului si a electronului ca fiind 1838, cand in mod real este 1836, si probabil sa mai lipseasca un "pi" pe undeva. Insa eu nu stiu cum a-ti ajuns la aceste rezultate pornind de la asazisa inductie magnetica a neutronului, poate trebuia pornit de la momentul magnetic al protonului, nici decum de la neutron. dar fiecare cu drumul lui.

Scris de **eugen** Sam 22 Apr 2017, 12:13

Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret? - Pagina 2 Image44

Imaginea clasica desenata, simplificata a unei unde electromagnetice in vid arata ca cea din poza.
Ceea ce nu inteleg:
Asa cum arata aceasta unda, in noduri energia undei moare ( E si B sunt nule).
Ori unda ar trebui sa-si conserve energia in orice punct ( nod, ventru, alt punct intermediar), etc.
Cum vedeti acesta caz concret de continuitate/ discontinuitate ?

Scris de negativ Sam 22 Apr 2017, 12:27

Poate teoria undelor ar trebui putin revizuita ? Eu asa cred. Si nu e vorba de calcule, ci de explicatia lor. Plus ca definirea mediilor de propagare nu e corect facuta si se vede cu ochiul liber. Dar la imaginea de mai sus, daca adaugi undele de viteza si de presiune pentru componenta electrica, te mai lamuresti. Viteza de faza si cea de grup au cauze destul de clare si se produc la propagarea oricarei unde.

Scris de **cris** Sam 22 Apr 2017, 18:32

eugen a scris:
Imaginea clasica desenata, simplificata a unei unde electromagnetice in vid arata ca cea din poza.
Ceea ce nu inteleg:
Asa cum arata aceasta unda, in noduri energia undei moare ( E si B sunt nule).
Ori unda ar trebui sa-si conserve energia in orice punct ( nod, ventru, alt punct intermediar), etc.
Cum vedeti acesta caz concret de continuitate/ discontinuitate ?

Energia o gasim in variatia continua a campurilor.Punctul de schimbare a sensului nu inseamna energie 0.

Scris de negativ Sam 22 Apr 2017, 19:29

cris a scris:Energia o gasim in variatia continua a campurilor.Punctul de schimbare a sensului nu inseamna energie 0.

Asta e corect. Dar, (presupunând ca oscilatia magnetica nu ar exista), ce ar face ca dupa revenirea energiei la valoarea zero, sa-si schimbe sensul ? sau mai grav, odata ajunsa la punctul maxim, energia sa se conserve, asa cum zic legile conservarii ? Cum crezi ca se produc oscilatiile astea ?

Scris de **cris** Dum 23 Apr 2017, 07:36

Recunosc e greu cand nu gasesti o analogie intre acest fenomen si ceva cunoscut din viata reala.Daca il compar cu un fenomen ondulatoriu mecanic gresesc deoarece radiatiile EM sunt autoportante.Faptul ca la densitati energetice mari se deformeaza si fragmenteaza unda EM iar nu are termen de comparatie.Nu ne ramane decat sa descriem fenomenul matematic.

Scris de negativ Dum 23 Apr 2017, 09:09

cris a scris:Recunosc e greu cand nu gasesti o analogie intre acest fenomen si ceva cunoscut din viata reala.Daca il compar cu un fenomen ondulatoriu mecanic gresesc deoarece radiatiile EM sunt autoportante.Faptul ca la densitati energetice mari se deformeaza si fragmenteaza unda EM iar nu are termen de comparatie.Nu ne ramane decat sa descriem fenomenul matematic.

Dar are analogii în viata reala. Cu toate astea are si particularitati. De ce gresesti daca îl compari cu oscilatiile mecanice si cum vine autoportanta asta ?
Asta vreau sa subliniez : astea sunt raspunsuri învatate (si eu m-am chinuit cu ele), dar e vorba sa întelegi cum si de ce. Problemele care se ridica nu sunt numai de matematica.
Densitati energetice ... Ce fel de energie ? Mecanica ? Termica, electrica, chimica ? Dupa unitatea de masura a h, Jxs, este energie mecanica. Dar Joule e folosit bine-mersi si în "mecanica Newtoniana". Atunci care mai e diferenta evidenta între mecanica Newtoniana si cea cuantica ? Nu cumva regulile sunt aceleasi ? Daca legile universului sunt aceleasi peste tot si oricând, ce motiv ar avea ele sa se modifice de la o "mecanica" la alta ?
În cazul mecanicii invariantive, Onicescu "a introdus" un termen, numit "masa de repulsie", care în termeni generali explica expansiunea Universului, fiind o componenta a fortei gravitationale. Nu crezi ca totusi termenul ar fi trebuit sa fie acolo de la început ? Oricum principiul invariantei (dezbracat de haina matematica) chiar asta face : ne asigura ca putem descrie legi unice pentru sistemul universal si putem emite legi unice pentru sistemele artificiale, bazate pe cele dintâi.
Plus ca mai e si ideea asta de masa : relativista, de repaus, inertiala, de repulsie, etc. Asta nu cumva sugereaza comportamente diferite ale masei în functie de conditii ? Deci are un mecanism de generare si unul de functionare. Care sunt alea ? Ce se petrece în interior ?
Astea sunt raspunsurile care trebuie date, nu întoarcerea pe toate partile a unor relatii bazate pe incertitudine, care basca, mai sunt si externe fenomenului în sine (e vorba de ce observam în domeniul real) ...

Scris de Continut sponsorizat

Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret?

Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret?

Re: Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret?

Re: Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret?

Re: Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret?

Re: Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret?

Re: Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret?

Re: Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret?

Re: Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret?

Re: Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret?

Re: Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret?

Re: Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret?

Re: Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret?

Re: Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret?

Re: Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret?

Re: Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret?

Re: Ce este lumea, un mediu continuu, ori un mediu discret?