Ultimele subiecte
» Dovezi ce atestă existența lui DUMNEZEU și că EL este UNICUL CREATOR al UniversuluiScris de virgil Astazi la 10:47
» Ce anume "generează" legile fizice?
Scris de virgil Astazi la 10:38
» Ce fel de popor suntem
Scris de eugen Ieri la 21:21
» Eu sunt Dumnezeu - viitoarea mea carte in limba romana
Scris de Forever_Man Ieri la 09:16
» ChatGPT este din ce în ce mai receptiv
Scris de Meteorr Sam 23 Noi 2024, 21:12
» În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
Scris de Dacu2 Sam 23 Noi 2024, 15:18
» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de eugen Mar 19 Noi 2024, 21:57
» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de virgil Sam 16 Noi 2024, 12:00
» OZN in Romania
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 19:26
» Carti sau documente de care avem nevoie
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 09:50
» Fiinte deosebite.
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 09:30
» Care și unde este "puntea" dintre lumea cuantică și cea newtoniană?
Scris de virgil Joi 14 Noi 2024, 18:44
» NEWTON
Scris de CAdi Mier 13 Noi 2024, 20:05
» New topic
Scris de ilasus Mar 12 Noi 2024, 11:06
» Pendulul
Scris de Vizitator Vin 08 Noi 2024, 15:14
» Laborator-sa construim impreuna
Scris de eugen Mier 06 Noi 2024, 10:59
» PROFILUL CERCETATORULUI...
Scris de eugen Mier 06 Noi 2024, 07:56
» Fenomene Electromagnetice
Scris de virgil Vin 01 Noi 2024, 19:11
» Sa mai auzim si de bine in Romania :
Scris de CAdi Vin 01 Noi 2024, 12:43
» How Self-Reference Builds the World - articol nou
Scris de No_name Mier 30 Oct 2024, 20:01
» Stanley A. Meyer - Hidrogen
Scris de eugen Lun 28 Oct 2024, 11:51
» Daci nemuritori
Scris de virgil Dum 27 Oct 2024, 20:34
» Axioma paralelelor
Scris de No_name Dum 27 Oct 2024, 14:59
» Relații dintre n și pₙ
Scris de No_name Dum 27 Oct 2024, 10:01
» Global warming is happening?
Scris de Meteorr Vin 25 Oct 2024, 23:06
» Atractia Universala
Scris de Meteorr Vin 25 Oct 2024, 23:03
» Despre credinţă şi religie
Scris de Dacu2 Mier 23 Oct 2024, 08:57
» Stiinta oficiala si stiinta neoficiala
Scris de CAdi Vin 18 Oct 2024, 12:50
» țara, legiunea, căpitanul!
Scris de CAdi Vin 18 Oct 2024, 12:37
» Grigorie Yavlinskii
Scris de CAdi Joi 17 Oct 2024, 23:49
Postări cu cele mai multe reacții ale lunii
» Mesaj de la virgil în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină? ( 2 )
» Mesaj de la CAdi în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
( 2 )
» Mesaj de la virgil în Care și unde este "puntea" dintre lumea cuantică și cea newtoniană?
( 1 )
» Mesaj de la CAdi în Sa mai auzim si de bine in Romania :
( 1 )
» Mesaj de la virgil în Fiinte deosebite.
( 1 )
Subiectele cele mai vizionate
Subiectele cele mai active
Top postatori
virgil (12462) | ||||
CAdi (12397) | ||||
virgil_48 (11380) | ||||
Abel Cavaşi (7964) | ||||
gafiteanu (7617) | ||||
curiosul (6790) | ||||
Razvan (6183) | ||||
Pacalici (5571) | ||||
scanteitudorel (4989) | ||||
eugen (3970) |
Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Abel Cavaşi | ||||
Pacalici | ||||
CAdi | ||||
curiosul | ||||
Dacu | ||||
Razvan | ||||
virgil | ||||
meteor | ||||
gafiteanu | ||||
scanteitudorel |
Cei mai activi postatori ai lunii
virgil | ||||
No_name | ||||
CAdi | ||||
ilasus | ||||
Meteorr | ||||
Forever_Man | ||||
Dacu2 | ||||
eugen | ||||
Abel Cavaşi |
Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 11 utilizatori conectați: 0 Înregistrați, 0 Invizibil și 11 Vizitatori :: 1 Motor de căutareNici unul
Recordul de utilizatori conectați a fost de 181, Vin 26 Ian 2024, 01:57
Subiecte similare
In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
+5
WoodyCAD
gafiteanu
virgil_48
Abel Cavaşi
virgil
9 participanți
Pagina 4 din 4
Pagina 4 din 4 • 1, 2, 3, 4
In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Rezumarea primului mesaj :
In natura nu exista repaus absolut, asa ca orice corp se afla in miscare fata de cel putin un sistem de referinta, si se afla in acelasi timp in repaus fata de un alt sistem de referinta. Totul este relativ, asa incat daca ne referim la traiectoria unui corp, trebuie sa precizam si sistemul de referinta fata de care acel corp se poate afla in repaus la un moment dat. Sa presupunem un corp aflat in repaus la momentul initial al observatiei, si sa mai presupunem ca experimentul are loc in afara oricarui camp de influiente. In aceste conditii, corpul poate fi pus in miscare prin aplicarea unui impuls i=m.v ; acest impuls are o marime vectoriala caracterizata de directie si sens. Cum am presupus de la inceput ca spatiul in care se deplaseaza corpul este lipsit de orice campuri ce ar putea influienta traiectoria, inseamna ca acest corp se va deplasa totdeauna pe o traiectorie rectilinie.
Daca presupunem ca pe parcursul traseului, corpul intalneste o bariera de potential gravitational sa vedem ce se intampla;
1. Daca bariera de potential este orientata perpendicular pe directia de miscarea corpului, atunci traiectoria lui se va transforma din rectilinie in curbilinie, devenind astfel o parabola, asemanatoare traiectoriei unui proiectil tras pe pamant.
2. Daca bariera de potential este orientata chiar pe directia traiectoriei corpului, atunci ea nu va suferi nici o modificare, ramanand rectilinie, dar corpul isi va accelera viteza.
3. Daca bariera de potential va avea o geometrie cilindrica cu axul dealungul traiectoriei corpului, si va prezenta un gradient orientat radial dinspre axa spre periferia cilindrului, corpul se va deplasa tot rectiliniu, pastrandu-si viteza constanta.
4. Daca bariera de potential va fi ca cea de mai sus, dar axa ei va face un unghi cu directia traiectoriei, atunci aceasta se va schimba devenind curbilinie, de forma unei elice, al carui pas va depinde atat de parametrii corpului, cat si de parametri barierei de potential, si de unghiul de inclinare intre traiectoria initiala si axa barierei de potential.
5. Daca corpul considerat are propriul lui camp, si se deplaseaza in spatiul unui alt camp precum Pamantul in jurul Soarelui, atunci traiectoria lui va fi o curba plana.
6. Daca corpul considerat se deplaseaza prin mai multe campuri de potential suprapuse dar excentrice, atunci traiectoria lui va deveni o curba tridimensionala, care poate fi o elice degenerata in functie de planul initial de rotatie. Acesta este cazul traiectoriei planetelor care se invart in jurul Soarelui, care la randul sau se invarte in jurul Galaxiei, care si ea se deplaseaza in spatiu.
As vrea sa vad cum rezolva teorema de recurenta a lui Abel toate aceste situatii, si mai ales cum explica modul prin care un camp interactioneaza cu impulsul initial in schimbarea traiectoriei.
In natura nu exista repaus absolut, asa ca orice corp se afla in miscare fata de cel putin un sistem de referinta, si se afla in acelasi timp in repaus fata de un alt sistem de referinta. Totul este relativ, asa incat daca ne referim la traiectoria unui corp, trebuie sa precizam si sistemul de referinta fata de care acel corp se poate afla in repaus la un moment dat. Sa presupunem un corp aflat in repaus la momentul initial al observatiei, si sa mai presupunem ca experimentul are loc in afara oricarui camp de influiente. In aceste conditii, corpul poate fi pus in miscare prin aplicarea unui impuls i=m.v ; acest impuls are o marime vectoriala caracterizata de directie si sens. Cum am presupus de la inceput ca spatiul in care se deplaseaza corpul este lipsit de orice campuri ce ar putea influienta traiectoria, inseamna ca acest corp se va deplasa totdeauna pe o traiectorie rectilinie.
Daca presupunem ca pe parcursul traseului, corpul intalneste o bariera de potential gravitational sa vedem ce se intampla;
1. Daca bariera de potential este orientata perpendicular pe directia de miscarea corpului, atunci traiectoria lui se va transforma din rectilinie in curbilinie, devenind astfel o parabola, asemanatoare traiectoriei unui proiectil tras pe pamant.
2. Daca bariera de potential este orientata chiar pe directia traiectoriei corpului, atunci ea nu va suferi nici o modificare, ramanand rectilinie, dar corpul isi va accelera viteza.
3. Daca bariera de potential va avea o geometrie cilindrica cu axul dealungul traiectoriei corpului, si va prezenta un gradient orientat radial dinspre axa spre periferia cilindrului, corpul se va deplasa tot rectiliniu, pastrandu-si viteza constanta.
4. Daca bariera de potential va fi ca cea de mai sus, dar axa ei va face un unghi cu directia traiectoriei, atunci aceasta se va schimba devenind curbilinie, de forma unei elice, al carui pas va depinde atat de parametrii corpului, cat si de parametri barierei de potential, si de unghiul de inclinare intre traiectoria initiala si axa barierei de potential.
5. Daca corpul considerat are propriul lui camp, si se deplaseaza in spatiul unui alt camp precum Pamantul in jurul Soarelui, atunci traiectoria lui va fi o curba plana.
6. Daca corpul considerat se deplaseaza prin mai multe campuri de potential suprapuse dar excentrice, atunci traiectoria lui va deveni o curba tridimensionala, care poate fi o elice degenerata in functie de planul initial de rotatie. Acesta este cazul traiectoriei planetelor care se invart in jurul Soarelui, care la randul sau se invarte in jurul Galaxiei, care si ea se deplaseaza in spatiu.
As vrea sa vad cum rezolva teorema de recurenta a lui Abel toate aceste situatii, si mai ales cum explica modul prin care un camp interactioneaza cu impulsul initial in schimbarea traiectoriei.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12462
Puncte : 56994
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Pentru ca un corp de masa m sa capete un moment de inertie , atunci asupra lui trebuie sa actionam cu o forta pentru ai creste viteza pe un spatiu dat . Forta x deplasarea reprezinta lucrul mecanic inmultit cu timpul rezulta energia inmagazinata. Chiar daca nu avem lucrul mecanic de frecare eu cred ca aceasta energie se consuma in timp , dar mai ales in curbe unde apare forta centrifuga, iar vectorul acceleratie trebuie sa-si schimbe permanent directia.virgil a scris: Cum trenul merge din inertie, crezi ca se consuma energie in acest caz?
scanteitudorel- A decedat
- Numarul mesajelor : 4989
Data de inscriere : 20/02/2015
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Deci dupa parerea ta un corp care se roteste din inertie, fara frecari, va consuma totusi energie, adica dupa un timp se va opri? in acest caz, pun intrebarea, energia consumata sub ce forma se pierde?scanteitudorel a scris:Pentru ca un corp de masa m sa capete un moment de inertie , atunci asupra lui trebuie sa actionam cu o forta pentru ai creste viteza pe un spatiu dat . Forta x deplasarea reprezinta lucrul mecanic inmultit cu timpul rezulta energia inmagazinata. Chiar daca nu avem lucrul mecanic de frecare eu cred ca aceasta energie se consuma in timp , dar mai ales in curbe unde apare forta centrifuga, iar vectorul acceleratie trebuie sa-si schimbe permanent directia.virgil a scris: Cum trenul merge din inertie, crezi ca se consuma energie in acest caz?
Parca tu spuneai mai daunazi despre acea volanta ca este acumulatorul de energie cinetica.
virgil- Moderator
- Numarul mesajelor : 12462
Data de inscriere : 25/05/2010
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Intradevar este un acumulator dar cat timp isi poate pastra energia constanta ? Trebuie sa ma mai gandesc la aceasta problema .virgil a scris:Deci dupa parerea ta un corp care se roteste din inertie, fara frecari, va consuma totusi energie, adica dupa un timp se va opri? in acest caz, pun intrebarea, energia consumata sub ce forma se pierde? Asa numita energie de pozitie .
Parca tu spuneai mai daunazi despre acea volanta ca este acumulatorul de energie cinetica
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25908
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
scanteitudorel a scris:Trebuie sa ma mai gandesc la aceasta problema .
Nu se poate! Si la asta ???? Phiuuuuuu!.....
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
virgil , am sa-ti expun o problema de fizica mecanica si te rog sa-mi spui de ce lucrul mecanic generat de corpul plasat pe verticala are o anumita valoare iar lucrul mecanic care se obtine in urma deplasarii corpului in forma de triunghi ce se deplaseaza pe blatul de culoare verde , are valoarea mai mica . Unde este diferenta ?
Intr-e aceste corpuri nu exista frecare si nici deformari plastice.
Intr-e aceste corpuri nu exista frecare si nici deformari plastice.
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25908
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Hai sa mergem pe exemplul tau! Facem abstractiile propuse, estevirgil a scris:. . . . .
Dar mai bine sa luam un alt exemplu; un tren merge din inertie intr-o curba de cale ferata. Se vede clar ca sinele asigura o inclinare pentru combaterea fortei centrifuge, pentru ca trenul sa nu se rastoarne. Cum trenul merge din inertie, crezi ca se consuma energie in acest caz? facem abstractie de frecari si deformari elastice.
o situatie similara celei invocate anterior de tine cu motociclistul
pe globul mortii. Si barca cu motor legata intr-un punct fix.
Si mai este similara situatiei din spatiu, in care un corp s-ar invarti
in interiorul unui tor solid, in jurul unui punct(nu a unui corp), fara
frecari. Viteza tangentiala si impulsul, nu se pierd.
Forta de curbare a traiectoriei o produce structura solida, calea ferata,
globul mortii, cablul barcii, torul din spatiu.
Fiindca neglijam deformarile elastice, concluzia ar fi ca nu se consuma
energie pentru mentinerea miscarii circulare. Din cauza unor
reazeme rezistente.
Corpurile care orbiteaza in jurul altora mai mari, nu au astfel de
conditii. Cineva trebuie sa consume energie ca sa compenseze aceasta
lipsa! Iar cercurile acelea imaginare din teoria campurilor, sunt o
gluma rasuflata. Ghici de unde ar fi energia daca ar exista campul?
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44930
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Ceva este, dar tu interpretezi gresit. Este vorba de elasticitatea campului. Fiecare corp ceresc orbiteaza pe o elipsa, astfel energia castigata la apropierea de soare se consuma la departarea de soare, astfel ca in permanenta exista o pendulare intre afeliu si periheliu, astfel energia potentiala capatata la afeliu se transforma in energie cinetica la periheliu. Avem de a face cu un sistem oscilant natural in toata regula. Nimic nu se pierde, totul se transforma.Corpurile care orbiteaza in jurul altora mai mari, nu au astfel de
conditii. Cineva trebuie sa consume energie ca sa compenseze aceasta
lipsa! Iar cercurile acelea imaginare din teoria campurilor, sunt o
gluma rasuflata. Ghici de unde ar fi energia daca ar exista campul?
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12462
Puncte : 56994
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
ABSOLUT FALS!....nu exista corpuri care....orbiteaza pe o elipsa!
NU MAI IMPRASTIATI INFORMATII TAMPITE!
ELIPSA = GEOMETRIE PLANA, INCHISA!....doar maimuticile, pierzandu-si cunostintele primitive pe elipsa...au impresia ca le pot recupera atunci cand ....trec la tura urmatoare!
Doar o MAIMUTA, lasandu-si banana pe orbita, in mintea ei o recupereaza...la tura urmatoare!
IN MINTEA MAIMUTEI ORBITATREA...ESTE 2D....nefiind decat O IMAGINE, O PROIECTIE A REALITATII!
REALITATEA ESTE ELICOIDALA...proiectia realitatii fiind eliptica, circulara...etc!
CITITI TEORIA UNIFICATA...poate scapati de gandirea proiectiva! (nu garantez nimanui asta)
NU MAI IMPRASTIATI INFORMATII TAMPITE!
ELIPSA = GEOMETRIE PLANA, INCHISA!....doar maimuticile, pierzandu-si cunostintele primitive pe elipsa...au impresia ca le pot recupera atunci cand ....trec la tura urmatoare!
Doar o MAIMUTA, lasandu-si banana pe orbita, in mintea ei o recupereaza...la tura urmatoare!
IN MINTEA MAIMUTEI ORBITATREA...ESTE 2D....nefiind decat O IMAGINE, O PROIECTIE A REALITATII!
REALITATEA ESTE ELICOIDALA...proiectia realitatii fiind eliptica, circulara...etc!
CITITI TEORIA UNIFICATA...poate scapati de gandirea proiectiva! (nu garantez nimanui asta)
WoodyCAD- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 2617
Puncte : 23117
Data de inscriere : 31/08/2010
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele: doar ma amuz de prostia maimutelor savante, catarate in acest copac-forum!
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Cu asta ai dreptate, dar este înafara discutiei. Daca Luna arevirgil a scris:Ceva este, dar tu interpretezi gresit. Este vorba de elasticitatea campului. Fiecare corp ceresc orbiteaza pe o elipsa, astfel energia castigata la apropierea de soare se consuma la departarea de soare, astfel ca in permanenta exista o pendulare intre afeliu si periheliu, astfel energia potentiala capatata la afeliu se transforma in energie cinetica la periheliu. Avem de a face cu un sistem oscilant natural in toata regula. Nimic nu se pierde, totul se transforma.Corpurile care orbiteaza in jurul altora mai mari, nu au astfel de
conditii. Cineva trebuie sa consume energie ca sa compenseze aceasta
lipsa! Iar cercurile acelea imaginare din teoria campurilor, sunt o
gluma rasuflata. Ghici de unde ar fi energia daca ar exista campul?
o orbita APROAPE rotunda, inseamna ca sistemul oscilant se
amortizeaza in timp indelungat sau se poate naste cu oscilatie
nula.
Raspunsul meu se referea la o situatie ideala, simplificata.
Daca afirmatiile acelea sunt valabile pentru o orbita circulara,
sunt valabile si in cazul general. Consumul de energie care
ar fi necesar campului pentru a mentine o orbita elipsoidala
ar fi probabil variabil, dar nu ma intereseaza asta, ci media.
. . . . .
WoodyCAD, şezi blând! Aici nu este de tine, fiindca nu este
nici o elicoida.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44930
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Virgil_48 sezi confortabil, agatat... in copac!
DRUMUL PE CARE ASTRELE SE DEPLASEAZA "LASA IN URMA"....O DARA DE FUM!
Cat de maimuta poti fi sa sustii ...cai verzi pe pereti?
DRUMUL PE CARE ASTRELE SE DEPLASEAZA "LASA IN URMA"....O DARA DE FUM!
Cat de maimuta poti fi sa sustii ...cai verzi pe pereti?
WoodyCAD- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 2617
Puncte : 23117
Data de inscriere : 31/08/2010
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele: doar ma amuz de prostia maimutelor savante, catarate in acest copac-forum!
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Vrei sa-l intreci pe Pacalici la postarea de desene animate?
Sa-mi spui daca se refera la subiect!
Sa-mi spui daca se refera la subiect!
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44930
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Woody, orbita se judeca in functie de locul unde se afla observatorul. Noi inca nu am parasit sistemul solar. Tu poate da.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12462
Puncte : 56994
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
o minte proiectiva a scris:Woody, orbita se judeca in functie de locul unde se afla observatorul. Noi inca nu am parasit sistemul solar. Tu poate da.
....in logica de maimuta...orbita este...si UN PUNCT, daca pui observatorul in centrul "satelitar", FATA DE ACESTA SATELITUL RAMANE ...FIX..TRAIECTORIA = PUNCT!
ABSOLUT ABERANT!..eu sunt Dan Preda DIN ORICE PUNCT DE OBSERVARE!
ASA ESTE...GANDITI PROIECTIV...UNIVERSUL VOSTRU 2D ESTE LIMITAT!
VA LIPSESTE PERSPECTIVA, PROFUNZIMEA!
MAIMUTA NU ARE CAPACITATEA SA INTELEGA...RUCSACUL LASAT PE ORBITA ELIPTICA...NU SE RECUPEREAZA LA TURA URMATOARE!
...DE CE?....pentru ca asa ceva nu este posibil! ...decat in mintea inca primitiva a omului, ce crede in zei sau in constructori imaginari de universuri!
WoodyCAD- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 2617
Puncte : 23117
Data de inscriere : 31/08/2010
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele: doar ma amuz de prostia maimutelor savante, catarate in acest copac-forum!
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Pacat de acest topic, am ratat ocazia sa aflam ca pentru
a curba o traiectorie este nevoie de energie. Asa, am ramas
cu barierele de potential, o exprimare menita sa produca
confuzie. Fiindca traiectoriile rectilinii pot deveni curbilinii
in mod clar, sub actiunea propulsiei.
a curba o traiectorie este nevoie de energie. Asa, am ramas
cu barierele de potential, o exprimare menita sa produca
confuzie. Fiindca traiectoriile rectilinii pot deveni curbilinii
in mod clar, sub actiunea propulsiei.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44930
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
scanteitudorel a scris:virgil , am sa-ti expun o problema de fizica mecanica si te rog sa-mi spui de ce lucrul mecanic generat de corpul plasat pe verticala are o anumita valoare iar lucrul mecanic care se obtine in urma deplasarii corpului in forma de triunghi ce se deplaseaza pe blatul de culoare verde , are valoarea mai mica . Unde este diferenta ?
Intr-e aceste corpuri nu exista frecare si nici deformari plastice.
Cele doua lucruri mecanice sunt egale. Daca nu crezi , verifica fortele care actioneaza pe directia deplasarii in ambele situatii, cat si marimea deplasarii.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12462
Puncte : 56994
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Evident diferenta apare la viitorul motor cu 2 sau mai multi timpi.scanteitudorel a scris:
Arata-i domne pe calcule nu asa din vorbe.
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Da asa este, dar nu aceasta valoare se ia in calcul, ci forta care actioneaza dealungul planului inclinat;virgil a scris:scanteitudorel a scris:virgil , am sa-ti expun o problema de fizica mecanica si te rog sa-mi spui de ce lucrul mecanic generat de corpul plasat pe verticala are o anumita valoare iar lucrul mecanic care se obtine in urma deplasarii corpului in forma de triunghi ce se deplaseaza pe blatul de culoare verde , are valoarea mai mica . Unde este diferenta ?
Intr-e aceste corpuri nu exista frecare si nici deformari plastice.
Cele doua lucruri mecanice sunt egale. Daca nu crezi , verifica fortele care actioneaza pe directia deplasarii in ambele situatii, cat si marimea deplasarii.
forta care misca planul inclinat este paralela cu planul inclinat ;
F2=G*sin.a =G*0.5=0.5
Deplasarea pe planul inclinat este Si=s/sin a=1/sin30*=1/0.5=2 ;
lucrul mecanic este L2=F2 * Si=0.5 * 2= 1;
L1=G * s =1*1 =1; Deci L1 =L2 ; Pe mine m-a dus in eroare descompunerea fortelor facuta de tine pe desen, pentru ca am luat in calcul forta paralela cu planul orizontal, in timp ce punctul de aplicatie se misca pe planul inclinat, si trebuia luata in calcul forta;F2=G*sin.a ; deasemeni lungimea deplasarii punctului de aplicatie se calculeaza tot pe planul inclinat.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12462
Puncte : 56994
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Atentie la virusi....A aparut si se raspandeste un nou virus, care odata intrat in calculatorul vostru, modifica toate traiectoriile si le face curbilinii si elicoidale.
Este virusul "harcea-parcea".
Este virusul "harcea-parcea".
_________________
“Toată lumea se plânge că nu are memorie, dar nimeni nu se vaită că nu are logică.” (La Rochefoucauld)
gafiteanu- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Prenume : Vaxile
Numarul mesajelor : 7617
Puncte : 36109
Data de inscriere : 13/06/2011
Obiective curente : 0)-Fondator "Asociatia Fostilor Cercetatori Stiintifici".
1)-Stiinta camuflata in bascalie pentru tonti. Imi perfectionez stilul bascalios.
2)-Să-mi schimb sexul. Transplant cu altul mai vârtos. Si care să stie si carte.
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
virgil a scris:Da asa este, dar nu aceasta valoare se ia in calcul, ci forta care actioneaza dealungul planului inclinat;
forta care misca planul inclinat este paralela cu planul inclinat ;
F2=G*sin.a =G*0.5=0.5
F2 =G * sin. alpha , cum sin de Apha este 0,5 iar G = 1 => F 2 = 0,5 . Dar aceasta forta este congruenta cu ipotenuza , nu cu cateta mare . Deplasarea planului se face pe axa catete-i mari .
In acest caz F2 = G * sin .alpha * cos alpha.
Pe cateta mare ai proiectia vectorului lui F2 =G * sin . alpha , iar daca vrei sa-i afli valoarea inmultesti si cu valoarea cosinusului corespunzator unghiului de 30 de grade , (0,866 ). Si daca inmultesti mai departe cu valoarea lui S 1 sau S2 nu mai obtii 1. Afla valoare lui S 1 =S2 , atunci cand stii ca S= 1
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25908
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Lucrul mecanic se calculeaza inmultind componenta fortei care actioneaza asupra corpului cu distanta parcursa de punctul de aplicatie al fortei. Punctul de aplicatie al fortei aluneca pe planul inclinat, si nu pe cateta mare, pe care gliseaza corpul. Asa ca se ia in calcul lungimea ipotenuzei pe care se deplaseaza punctul de aplicatie al fortei.scanteitudorel a scris:virgil a scris:Da asa este, dar nu aceasta valoare se ia in calcul, ci forta care actioneaza dealungul planului inclinat;
forta care misca planul inclinat este paralela cu planul inclinat ;
F2=G*sin.a =G*0.5=0.5
F2 =G * sin. alpha , cum sin de Apha este 0,5 iar G = 1 => F 2 = 0,5 . Dar aceasta forta este congruenta cu ipotenuza , nu cu cateta mare . Deplasarea planului se face pe axa catete-i mari .
In acest caz F2 = G * sin .alpha * cos alpha.
Pe cateta mare ai proiectia vectorului lui F2 =G * sin . alpha , iar daca vrei sa-i afli valoarea inmultesti si cu valoarea cosinusului corespunzator unghiului de 30 de grade , (0,866 ). Si daca inmultesti mai departe cu valoarea lui S 1 sau S2 nu mai obtii 1. Afla valoare lui S 1 =S2 , atunci cand stii ca S= 1
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Lucrul mecanic este o mărime fizică definită ca produsul dintre componenta forței care acționează asupra unui corp în direcția deplasării punctului ei de aplicație și mărimea drumului parcurs.
Insa tu poti sa calculezi cum vrei, este problema ta.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12462
Puncte : 56994
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
virgil a scris:Lucrul mecanic se calculeaza inmultind componenta fortei care actioneaza asupra corpului cu distanta parcursa de punctul de aplicatie al fortei. Punctul de aplicatie al fortei aluneca pe planul inclinat, si nu pe cateta mare, pe care gliseaza corpul. Asa ca se ia in calcul lungimea ipotenuzei pe care se deplaseaza punctul de aplicatie al fortei.scanteitudorel a scris:virgil a scris:Da asa este, dar nu aceasta valoare se ia in calcul, ci forta care actioneaza dealungul planului inclinat;
forta care misca planul inclinat este paralela cu planul inclinat ;
F2=G*sin.a =G*0.5=0.5
F2 =G * sin. alpha , cum sin de Apha este 0,5 iar G = 1 => F 2 = 0,5 . Dar aceasta forta este congruenta cu ipotenuza , nu cu cateta mare . Deplasarea planului se face pe axa catete-i mari .
In acest caz F2 = G * sin .alpha * cos alpha.
Pe cateta mare ai proiectia vectorului lui F2 =G * sin . alpha , iar daca vrei sa-i afli valoarea inmultesti si cu valoarea cosinusului corespunzator unghiului de 30 de grade , (0,866 ). Si daca inmultesti mai departe cu valoarea lui S 1 sau S2 nu mai obtii 1. Afla valoare lui S 1 =S2 , atunci cand stii ca S= 1
Gresit , total gresit , deoarece corpul nu se deplaseaza paralel cu axa ipotenuzei.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Lucrul mecanic este o mărime fizică definită ca produsul dintre componenta forței care acționează asupra unui corp în direcția deplasării punctului ei de aplicație și mărimea drumului parcurs.
Corecta definitia , dar te rog sa-mi explici in cazul de fata cum un punct plasat pe obiectul ce are forma de triunghi se deplaseaza paralel cu axa ipotenuzei. Asta nu stii si am sa-ti demonstrez intr-o viitoare postare .
Insa tu poti sa calculezi cum vrei, este problema ta. Eu calculez cum se calculeaza in mecanica clasica.
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25908
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
virgil , atentie ca in exemplul de mai sus nu suntem in cazul ,, Caderea unui corp pe un plan inclinat "
Explica-mi te rog in cazul acesta cum se deplaseaza punctele materiale de pe cilindrul aflat in rotatie , datorita unei forte care actioneaza pe elice ?
Explica-mi te rog in cazul acesta cum se deplaseaza punctele materiale de pe cilindrul aflat in rotatie , datorita unei forte care actioneaza pe elice ?
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25908
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Tudorele, ca sa-ti spun drept, problema mi se pare exprimatascanteitudorel a scris:
Explica-mi te rog in cazul acesta cum se deplaseaza punctele materiale de pe cilindrul aflat in rotatie , datorita unei forte care actioneaza pe elice ?
cam imprecis sau insuficient. O ai dintr-o culegere? Asa era
textul?
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44930
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Nu este vorba cum se deplaseaza punctele materiale, ci cum se deplaseaza punctul de aplicatie al fortei. Lucrul mecanic se calculeaza ca produsul dintre componenta fortei pe directia deplasarii punctului de aplicatie si distanta pe care se misca punctul de aplicatie.scanteitudorel a scris:virgil , atentie ca in exemplul de mai sus nu suntem in cazul ,, Caderea unui corp pe un plan inclinat "
Explica-mi te rog in cazul acesta cum se deplaseaza punctele materiale de pe cilindrul aflat in rotatie , datorita unei forte care actioneaza pe elice ?
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12462
Puncte : 56994
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Da . In cazul acesta cele doua valori ale lucrurilor mecanice sunt egale , dar ca sa te lamuresti mai bine cum stau lucrurile in acest caz , intreaba un Prof. Univ. de mecanica sau mecanisme . Poate pe Dl. Balan de la Facultatea de Mecanica , daca mai traieste . Punctele materiale vor accepta energia cinetica ,(un moment de inertie a corpului care se transforma intr-un volant ), pentru a fi cedat la franare / impulsul fortei .virgil a scris:Nu este vorba cum se deplaseaza punctele materiale, ci cum se deplaseaza punctul de aplicatie al fortei. Lucrul mecanic se calculeaza ca produsul dintre componenta fortei pe directia deplasarii punctului de aplicatie si distanta pe care se misca punctul de aplicatie.scanteitudorel a scris:virgil , atentie ca in exemplul de mai sus nu suntem in cazul ,, Caderea unui corp pe un plan inclinat "
Explica-mi te rog in cazul acesta cum se deplaseaza punctele materiale de pe cilindrul aflat in rotatie , datorita unei forte care actioneaza pe elice ?
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25908
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Energia cinetica inmagazinata intr-un corp care se roteste se calculeaza exact, cu alta relatie. Nu este cazul sa amesteci problemele.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12462
Puncte : 56994
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Stiu cum se calculeaza . Exista diferite formule de calcul care se aplica in functie de forma fiecarui corp . Dar nu despre formule discut eu.virgil a scris:Energia cinetica inmagazinata intr-un corp care se roteste se calculeaza exact, cu alta relatie. Nu este cazul sa amesteci problemele.
scanteitudorel- A decedat
- Mulţumit de forum : Prenume : Tudorel
Numarul mesajelor : 4989
Puncte : 25908
Data de inscriere : 20/02/2015
Obiective curente : Electricitate si magnetism , energii neconventionale .
Re: In ce cazuri o traiectorie rectilinie poate deveni curbilinie.
Nu inteleg ce vrei.scanteitudorel a scris:Stiu cum se calculeaza . Exista diferite formule de calcul care se aplica in functie de forma fiecarui corp . Dar nu despre formule discut eu.virgil a scris:Energia cinetica inmagazinata intr-un corp care se roteste se calculeaza exact, cu alta relatie. Nu este cazul sa amesteci problemele.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12462
Puncte : 56994
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Pagina 4 din 4 • 1, 2, 3, 4
Pagina 4 din 4
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum