Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Scris de **Abel Cavaşi** Dum 11 Sept 2016, 09:11

Deși nu este ceva banal, cred că oricine va fi de acord că pentru a putea complica traiectoria unui corp este necesar să depunem un oarecare efort, deci este necesar să consumăm energie. Altfel spus, traiectoria unui corp nu se complică spontan, de una singură, de capul ei, ci numai cu un oarecare efort depus din exterior. Dacă lăsăm corpul liber, fără să consumăm energie cu complicarea traiectoriei sale, atunci corpul se va deplasa din inerție pe cea mai simplă traiectorie posibilă pentru el.

Așadar, cred că suntem cu toții de acord că pentru a complica o traiectorie trebuie să consumăm energie. Ar fi interesant de văzut cam câtă energie se consumă pentru a complica o traiectorie. Dar pentru aceasta ar trebui să știm cum putem evalua numeric gradul de complicare a unei traiectorii. Este o problemă dificilă asupra căreia voi mai reveni cu altă ocazie, dar o idee despre rezolvarea ei puteți găsi deja pe acest forum, dacă veți căuta ce am scris despre teorema de recurenţă a formulelor lui Frenet și elicea generalizată.

Deci, un corp care se deplasează pe o traiectorie complicată ne transmite informația că el a primit suficientă energie pentru a se deplasa cu o asemenea traiectorie complicată.

Am spus "a primit", dar de ce nu am spus "primește" din moment ce tendința inerțială corpului este (mereu), așa cum spuneam mai sus, aceea de a se deplasa pe cea mai simplă traiectorie? Este oare posibil ca un corp să "împacheteze" energia primită la un moment dat și să o transporte cu el mai departe chiar și după ce a încetat să mai primească energie?

Din fericire, răspunsul este pozitiv. Corpurile pot absorbi energia primită, o împachetează și o transportă astfel cu ele mai departe. Împachetând energia primită, corpul capătă o masă mai mare, devine mai masiv.

Dar oare prin ce mecanism pot corpurile să împacheteze energia? Prin ce mecanism pot corpurile să ducă cu ele energie? Prin ce mecanism traiectoria corpurilor poate rămâne complicată chiar și departe de sursa care le-a furnizat energia necesară complicării traiectoriei? De ce în unele cazuri energia este împachetată, iar în alte cazuri nu?

Răspunsul este următorul: corpurile împachetează energia doar atunci când traiectoria lor se inchide, adică atunci când pentru un observator care se deplasează "împreună cu corpul" (este solidar cu centrul de simetrie al traiectoriei) traiectoria este închisă. De exemplu, știm că traiectoria unui corp care se deplasează pe un cerc este o traiectorie închisă, deoarece un observator care se află în repaus față de centrul cercului constată că acel corp revine periodic în același loc.

Închiderea traiectoriei este echivalentă cu fenomenul numit "rezonanță". Așa cum câmpul electromagnetic se transformă în undă electromagnetică la rezonanță, așa și corpurile ce se deplasează pe traiectorii închise împachetează energia și o transportă cu ele departe de sursa de energie.

Dar pasul uriaș pe care l-a făcut Fizica elicoidală a fost acela de a postula că întreaga energie pe care o transportă un corp, deci întreaga sa masă, se regăsește în forma traiectoriei acelui corp, în gradul de complicare a traiectoriei sale. Altfel spus, masa unui corp nu este altceva decât o informație despre cât de complicată este traiectoria corpului respectiv.

Scris de **curiosul** Dum 11 Sept 2016, 10:21

Eu cred că tocmai ai depus un efort consistent pentru a complica explicația traiectoriei unui corp.
Este doar părerea mea, corelând titlul topicului cu prezentarea ta de mai sus.

Scris de **eugen** Dum 11 Sept 2016, 10:33

Un corp, mai multe tipuri de energii

Abel,
Un corp din materia obisnuita, in universul in care traim, are entitati mai mici cu mase, sarcini electrice , " sarcini" magnetice( ultima introdusa de Maxwell), etc.
(De exemplu o bobina parcursa de curent, bobina in repaos mecanic, are energie in campul magnetic, dar nu are energie mecanica.
Complexul corp trebuie extins.
Poate ar trebui introdus " corp energetic".)
Astfel de entitati , in dinamica, presupun energii diferite, dar inseparabile prin structura unitara a corpului.
Energia totala a unui corp nu este doar energie mecanica.
Cand spunem energia totala, nu ar trebui sa nuantam ce fel de energii poarta
" corpul"?
Sau te referi strict la energia mecanica?

Scris de **Abel Cavaşi** Dum 11 Sept 2016, 11:47

Curiosule, răspunsul tău este caracteristic celor care n-au citit mesajul.
Virgil, mă refer la singura energie care poate fi proporțională cu masa.

Scris de **curiosul** Dum 11 Sept 2016, 11:51

Abel Cavaşi a scris:Curiosule, răspunsul tău este caracteristic celor care n-au citit mesajul.
Virgil, mă refer la singura energie care poate fi proporțională cu masa.

Cred că ți-a sărit în ochi doar culoarea cu care era scris numele și cred nu ai citit nici tu mesajul complet.

Scris de **Pacalici** Dum 11 Sept 2016, 12:08

Em ma intreb un singur lucru:

De ce trebuiesc complicate lucrurile? Ba,mai este vorba chiar si de eforturi!

Trebuie ca exista un scop ascuns.... Neutral

Scris de **eugen** Dum 11 Sept 2016, 13:02

Pendulul gravitational

Abel,
Ai introdus aspectul " rezonantei".
Inteleg rezonanta si in modul particular urmator:
Un pendul gravitational perfect fara frecari, are energia potentiala corespunzatoare inaltimii maxime, egala cu energia cinetica corespunzatoare punctului celui mai scazut, de pe o traiectorie sector de cerc.
In acest caz exista o rezonanta a energiilor, nu neaparat pe o traiectorie inchisa.

Scris de **Abel Cavaşi** Dum 11 Sept 2016, 13:56

Curiosule, așa e, l-am confundat pe Eugen cu Virgil. Dar nu spera că această descoperire privind greșeala mea ar demonstra cumva că ai dreptate și în restul mesajului.

Eugen, eu consider că pendulul descrie, totuși, o traiectorie care se închide la un moment dat.

Scris de **curiosul** Dum 11 Sept 2016, 14:25

Abel Cavaşi a scris:Curiosule, așa e, l-am confundat pe Eugen cu Virgil. Dar nu spera că această descoperire privind greșeala mea ar demonstra cumva că ai dreptate și în restul mesajului.

Nicidecum, a fost doar părerea mea.

Scris de **Abel Cavaşi** Dum 11 Sept 2016, 14:49

Știu, știu, dar chiar și așa...

Scris de **curiosul** Dum 11 Sept 2016, 14:56

Abel Cavaşi a scris:Știu, știu, dar chiar și așa...

Atunci...analizează și tu titlul subiectului din perspectiva unuia care-l citește.

Este destul de posibil să înțeleagă că în acest subiect se dorește complicarea traiectoriei și se depun eforturi pentru asta.
După ce citește primul mesaj va stabili că scopul a fost atins.

Scris de **Abel Cavaşi** Dum 11 Sept 2016, 15:05

Titlul a fost ales ca să aibă calitatea didactică de a fi cât mai explicit. Mesajul, chiar dacă este prea lung pentru tine (fiind o copie a articolului de pe blog) trebuie măcar citit dacă vrei să-ți dai cu părerea și să strălucească părerea ta.

Scris de **gafiteanu** Dum 11 Sept 2016, 16:04

Cea mai complicata traiectorie din Univers nu este cea elicoidala Abeliana, ci cea zigzagoidala Browniana.
Observ ca se consuma prea multa energie inutila, ca sa complicam, ce ? Parca nu ar fi si asa destul de complicate toate, trebuie sa le mai complicam si noi..
Daca se consuma energie pt. a schimba si complica traiectoria corpurilor, atunci evident ca acel corp ce merge elicoidal de miliarde de ani a acumulat enorm de multa energie in el. Unde o tine ? Abel a bine intuit ca o impacheteaza, dar cat de mica o impacheteaza si unde o tine si o tot tine si pe cele nou venite ? Ca dupa cateva miliarde de ani, oricat de mic se face pachetul, se umple camara.

Scris de **virgil_48** Lun 12 Sept 2016, 20:44

Abel, incerci sa dovedesti ca un corp poate acumula si purta cu
sine energia necesara schimbarii directiei?
Pai nu nici un secret, navele cosmice asta fac. Au rezervoare cu
combustibil care asigura schimbarea directiei sau a vitezei. Daca
panourile solare acumuleaza energie numai pentru functionarea
sistemelor interne si pentru comunicatii, este posibil ca in viitor
energia electrica sa serveasca si la propulsie. Mai sunt si alte
posibilitati ca energia cunoscuta, sa fie folosita. De exemplu
presiunea vantului(fluxului) Solar.
Si aceea poate sevi in anumite situatii la modificarea directiei
unei nave cosmice.

Scris de **Abel Cavaşi** Mar 13 Sept 2016, 06:28

virgil_48 a scris:Abel, incerci sa dovedesti ca un corp poate acumula si purta cu
sine energia necesara schimbarii directiei?
Pai nu nici un secret, navele cosmice asta fac. Au rezervoare cu
combustibil care asigura schimbarea directiei sau a vitezei.

Nu, nu asta încerc să dovedesc.

Scris de **virgil_48** Mar 13 Sept 2016, 09:00

Abel Cavaşi a scris:
virgil_48 a scris:Abel, incerci sa dovedesti ca un corp poate acumula si purta cu
sine energia necesara schimbarii directiei?
Pai nu nici un secret, navele cosmice asta fac. Au rezervoare cu
combustibil care asigura schimbarea directiei sau a vitezei.
Nu, nu asta încerc să dovedesc.

Atunci clarifica macar ce traiectorie consideri ca este complicata si
care este cea mai simpla.

Scris de **Abel Cavaşi** Mar 13 Sept 2016, 09:39

Ce vezi neclar aici? Tu cum ai face distincția între o traiectorie simplă și una complicată?

Scris de **Abel Cavaşi** Mier 14 Sept 2016, 12:47

Virgil, există un parametru fundamental care face distincția dintre o curbă simplă și una complicată: lancretianul. Lancretianul unei curbe este raportul (deci fracția) dintre curbura curbei și torsiunea curbei. Bineînțeles, așa cum curbura curbei și torsiunea curbei depind de locul de pe curbă în care le măsurăm, la fel și lancretianul este o funcție de locul de pe curbă în care îl măsurăm.

Cu lancretianul în minte putem să vorbim despre clasificarea curbelor.

Cea mai simplă curbă este curba al cărei lancretian este constant (mai simplu decât constant nu se poate). Numim această curbă așa cum este numită ea și astăzi: elice propriu-zisă (noi i-am mai putea spune „elice de ordinul întâi”). Elicea are proprietatea remarcabilă că „se rotește” în jurul unei drepte.
Următoarea curbă, puțin mai complicată decât elicea, dar cea mai simplă curbă după elice este curba al cărei lancretian nu mai este constant, ci este variabil, dar variația lui este constantă. Mai exact derivata de ordinul întâi a lancretianului este constantă. Am putea să mai spunem că în acest caz „viteza lancretianului” este constantă. Cum să numim această curbă? Eu am ales denumirea de „elice de ordinul al doilea” sau „elice de ordinul doi”. În studiile curente, elicea de ordinul doi se mai numește și „curbă de precesie constantă” deoarece curba „precesează” în jurul unei drepte.
Următoarea curbă, puțin mai complicată decât elicea de ordinul doi, dar cea mai simplă curbă după această elice de ordinul doi este curba al cărei lancretian nu mai are „viteza” constantă, dar are „accelerația” constantă. Mai exact, lancretianul acestei curbe are derivata de ordinul doi constantă. Desigur, numesc această curbă „elice de ordinul trei”. Ea ar mai putea fi numită și „curbă de nutație constantă”, deoarece curba „nutează” în jurul unei drepte.
Și așa mai departe...

Așadar, sper că acest mesaj face o idee despre complexitatea curbelor. Teorema de recurență a formulelor lui Frenet ne demonstrează că orice curbă, oricât de complicată ar părea ea, nu este altceva decât o elice de un anumit ordin. Cu cât este mai mare acest ordin, cu atât este mai complicată curba.

Scris de **virgil_48** Mier 14 Sept 2016, 13:16

Abel Cavaşi a scris:
. . . . .Așadar, sper că acest mesaj face o idee despre complexitatea curbelor. Teorema de recurență a formulelor lui Frenet ne demonstrează că orice curbă, oricât de complicată ar părea ea, nu este altceva decât o elice de un anumit ordin. Cu cât este mai mare acest ordin, cu atât este mai complicată curba.

Abel, nu te contrazice nimeni când sustii cele de mai sus. Dar
asta este geometrie, nu este fizica. Nu spune nimeni ca daca
aceste curbe se pot imagina, oricat de complicate, corpurile
sau particulele, vor fi tentate sa le urmeze din proprie initiativa.

Scris de **virgil** Mier 14 Sept 2016, 16:17

Acest lucru presupune ca are un corespondent in natura, daca asimilam ca o particula este o suma de oscilatii dupa o curba de ordinul intai, corespunzand miscarii de rotatie. Miscarea de precesie ii corespunde o oscilatie dupa o curba de ordinul doi, iar miscarea de nutatie, ii corespunde o curba de ordinul 3. Dar acest lucru presupune ca cele trei moduri de oscilatie se regasesc in fotonul generator la particulei. Si totusi, cine oscileaza?
Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp 5md1k5

Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp 5md1k5

Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp B85k0n

Scris de **Abel Cavaşi** Mier 14 Sept 2016, 17:13

„Oscilează” luxonul, o particulă cu masă de repaus nulă, care merge cu viteza luminii.

Scris de **virgil** Joi 15 Sept 2016, 07:54

Care ar fi ecuatia unei astfel de traiectorii, bazandu-ne pe lancretianul ei? (informativ)
Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp 23idr7l

Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp 23idr7l

Scris de **Abel Cavaşi** Joi 15 Sept 2016, 08:19

Nu înțeleg întrebarea.

Scris de **virgil** Joi 15 Sept 2016, 08:51

Abel Cavaşi a scris:Nu înțeleg întrebarea.

Putem scrie ecuatia unei astfel de curbe cu ajutorul curburii si torsiunii? (am spus, este o intrebare pur informativa, ca sa nu caut eu.)
Daca ai, da-mi cateva exemple de curbe ale caror ecuatii contin curbura si torsiunea.

Scris de negativ Joi 15 Sept 2016, 08:58

Abel, am observat un lucru interesant : curbele se rotesc, "preceseaza" si "nuteaza" în jurul unei drepte .
Ca sa o luam de la inceput, "mai simplu decât constant nu se poate" (este afirmatia ta). Ce ar determina o curba sa fie mai simpla decat o dreapta, sau sa determine o dreapta, (care se produce prin inaintarea constanta a unui punct intr-o anumita directie), iar baza unei traiectorii rectilinii sa sa fie atat de complicata si nu simpla, cum singur afirmi ca ar trebui sa fie ?
Chiar daca ai dreptate, tu nu poti justifica problema asta, pentru ca te cramponezi de concepte confuze si nu vei intelege de ce si cum pana nu vei primi o explicatie. Basca, te limitezi la algebra, care nu poate construi unitatea de baza pentru curbele tale : Pi, lucru deja demonstrat de Lindemann în 1882.

Scris de negativ Joi 15 Sept 2016, 09:08

virgil a scris:
Abel Cavaşi a scris:Nu înțeleg întrebarea.
Putem scrie ecuatia unei astfel de curbe cu ajutorul curburii si torsiunii? (am spus, este o intrebare pur informativa, ca sa nu caut eu.)
Daca ai, da-mi cateva exemple de curbe ale caror ecuatii contin curbura si torsiunea.

Eu cred ca se pot scrie, dar ai nevoie de o referinta, cum ar fi o dreapta.

Scris de **Abel Cavaşi** Joi 15 Sept 2016, 16:47

virgil a scris:Putem scrie ecuatia unei astfel de curbe cu ajutorul curburii si torsiunii? (am spus, este o intrebare pur informativa, ca sa nu caut eu.)
Daca ai, da-mi cateva exemple de curbe ale caror ecuatii contin curbura si torsiunea.

Putem scrie ecuația unei curbe în funcție de curbură și torsiune, dar nu și în funcție doar de lancretian (cum ai întrebat mai sus). Ecuațiile curbelor scrise în funcție de curbură și torsiune se mai numesc „ecuații naturale”. De exemplu, ecuațiile naturale ale unei elice circulare sunt: curbura=5 și torsiunea=7. Un alt exemplu găsești pe Mathworld pentru curba de precesie constantă. Dar nu văd cu ce ajută asta la topicul nostru, în care am urmărit să tratăm relația dintre energie și forma traiectoriei.

negativ a scris:
Ce ar determina o curba sa fie mai simpla decat o dreapta, sau sa determine o dreapta, (care se produce prin inaintarea constanta a unui punct intr-o anumita directie), iar baza unei traiectorii rectilinii sa sa fie atat de complicata si nu simpla, cum singur afirmi ca ar trebui sa fie ?

Ce să determine o curbă să fie mai simplă decât o dreaptă? Nimic.

Chiar daca ai dreptate, tu nu poti justifica problema asta, pentru ca te cramponezi de concepte confuze si nu vei intelege de ce si cum pana nu vei primi o explicatie. Basca, te limitezi la algebra, care nu poate construi unitatea de baza pentru curbele tale : Pi, lucru deja demonstrat de Lindemann în 1882.

Aiurea.

Scris de **WoodyCAD** Joi 15 Sept 2016, 18:23

un nestiutor a scris:Corpurile pot absorbi energia primită, o împachetează și o transportă astfel cu ele mai departe. Împachetând energia primită, corpul capătă o masă mai mare, devine mai masiv.

ATENTIE!... NU CONFUNDA LUCRURILE!
1) SISTEMUL SE MODIFICA in UNUL NOU, MAI MARE! (EFT)
... singura interactiune intre tornade este respingere sau atractie!
CAND TORNADA PRIMESETE ENERGIE...EA SE MARESTE CU ALTA TORNADA(alipire axiala)
IN ACEST CAZ SISTEMUL NOU CREAT are un aport de masa geometrodinamica, prin tornada atasata!

acelasi nestiutor a scris:
Prin ce mecanism traiectoria corpurilor poate rămâne complicată chiar și departe de sursa care le-a furnizat energia necesară complicării traiectoriei? De ce în unele cazuri energia este împachetată, iar în alte cazuri nu?

2) SISTEMUL INTERACTIONEAZA CU ALTUL (UFT)...UNDA FUNDAMENTALA CE FOLOSESTE INTERACTIUNEA IN CASCADA A TORNADELOR!
In teoria unificata UNDA foloseste mecanismele de interactiune elicoidala stapanite de CODUL FUDAMENTAL!

un nestiutor de... INDUCTIE a scris:corpurile împachetează energia doar atunci când traiectoria lor se inchide, adică atunci când pentru un observator care se deplasează "împreună cu corpul" (este solidar cu centrul de simetrie al traiectoriei) traiectoria este închisă.

ABSOLUT FALS, NU EXISTA TRAIECTORII INCHISE!
Se face confuzia.... cu traiectorii in "volume inchise"!
EX: in volumul unui cub de dinamita se plimba particule cu viteze uluitoare, in interiorul unei bombe atomice se plimba particule cu viteze uluitoare...in niciunul din cazuri NU SE PARASESTE VOLUMUL!

DACA O PARTICULA MINUSCULA AR UMPLE VOLUMUL UNEI CAMERE (viteze uluitoare, cu mult peste viteza luminii)
...NU AI PUTEA DESCHIDE USA CAMEREI...!
Asa cum, daca ai circula cu masina cu parte din viteza luminii...nu ai putea scoate mana pe geam!

TRAIECTORIA "INCHISA" ESTE O TRAIECTORIE FALS INCHISA (nu conteaza conturul) ESTE O TRAIECTORIE INDUSA!
A se studia INDUCTIA TOR-CILINDRU, Exemplu..curgerea curentului, printr-un conductor, a elicoidelor levogire...INDUCE O CURGERE TOROIDALA IN JURUL CONDUCTORULUI (magnetonica, tot levogira)

Scris de negativ Joi 15 Sept 2016, 20:36

Abel; spune cu mana pe inima ca poti justifica de ce o curba ar trebui sa fie mai naturala decat o dreapta si te cred pe cuvant. Si eu pot face afirmatia asta, dar macar eu pot spune de ce . (sic! - nu sâc!) Very Happy

Scris de **Abel Cavaşi** Joi 15 Sept 2016, 21:12

Păi, am spus de atâtea ori! Dreapta are torsiunea NEDEFINITĂ. Deci dreapta este imposibilă în Fizică. Ea este posibilă doar în Matematică. Niciun corp nu merge pe o curbă cu torsiunea nedefinită. Ce-i așa de greu de acceptat că cea mai simplă curbă posibilă este cea la care lancretianul este constant? Mai simplu decât constant nu se poate.

Scris de Continut sponsorizat

Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp

Re: Despre eforturile depuse pentru a complica traiectoria unui corp