Cercetări privind conjectura lui Goldbach

Am revenit!
In primul rand,cuvintele tale imi inspira multa incredere,conditie necesara pentru mine datorita caracterului meu.
Este si unul din motivele,pentru care prefer,sau imi este mai usor,sa vorbesc despre ceea ce analizez eu,cu cineva care nu priveste cu indiferenta "munca"mea.
Fara sa ma intelegi gresit,as prefera sa raman in umbra,si sa postezi tu pe forum,tot ce iti trimit eu.
Bineinteles,daca timpul iti prmite si daca consideri ca ele pot trezi si interesul altora.
In mesajul anterior,iti spuneam ca am gasit ceva care ne-ar putea ajuta la gasirea de numere prime mari.
Analizand puterile lui 2 am observat ca:
(2^n)-2 se divide cu n,daca si doar daca n este un numar prim,un numar de Fermat,sau un numar de Merssene.
(2^n) + sau - 1,dupa o anumita regula,se divide cu 2n+1,daca si numai daca 2n+1 este un numar prim,un numar de Fermat sau un numar de Merssene.
Regula pentru care 1 trebuie scazut sau adunat la 2^n,este uramatoarea:
3 divide pe (2^ 1)+1 , 5 divide pe (2^ 2)+1
7 divide pe (2^ 3)- 1 , 9 NU DIVIDE PE (2^ 4)- 1
11 divide pe (2^ 5)+1 , 13 divide pe (2^ 6)+1
15 NU DIVIDE PE (2^ 7)- 1 , 17 divide pe (2^ 8 )- 1
19 divide pe (2^ 9)+1 , 21 NU DIVIDE PE (2^10)+1
23 divide pe (2^11)- 1 , 25 NU DIVIDE PE (2^12)- 1
27 NU DIVIDE PE (2^13)+1 , 29 divide pe (2^14)+1
31 divide pe (2^15)- 1 , 33 NU DIVIDE PE (2^16)- 1
37 divide pe (2^17)+1 , 39 NU DIVIDE PE (2^18)+1
2^n=2 la puterea n.
lista continua dupa aceeasi regula pana la infinit.Acesta ar putea fi si un test de primalitate,dar este dificil de calculat pentru 2^n foarte mare.Pentru moment nu sunt capabil sa dezvolt mai mult aceasta observatie,dar este adevarat si ca nu am analizat-o mai detaliat.Am gasit accidental aceasta coincidenta,cand incercam sa demonstrez altceva si mi-am dat seama ca aceasta observatie poate fi folosita sau poate ajuta,la gasirea de numere prime foarte mari.O sa te mai tin la curent cu ce mai gasesc in legatura cu aceast aspect,pe care sunt sigur ca pot sa-l folosesc la ceva.
Demonstratia conjecturii lui Goldbach,o sa mai intarzie,deoarece cred ca am o greseala undeva,si vreau sa vad daca o pot sau nu corecta.Daca vrei sa ti-o trimit asa,sa o postezi pe forum,in acest fel poate ma ajuta cineva sa corectez greseala,eu nu am nimic impotriva.
Pentru moment,ma voi opri aici.
Cu mult respect,pentru toti membrii forumului,

curiosul a scris:Conjectura lui Goldbach este echivalenta cu afirmatia:
"Orice numar natural mai mare ca 1 este suma a doua numere naturale care nu pot fi scrise ca 2n(n+1)+s(2n+1)."
s natural si n natural nenul.
Cele doua afirmatii se implica reciproc.
Oricare dintre ele este adevarata, o implica si pe cealalta sa fie adevarata.
Ambele sunt demonstrabile.

Abel Cavaşi a scris:Un domn pasionat de matematică doreşte să rămână în umbră şi îmi comunică aceste rezultate. Sper că nu se supără că le postez aici, cu tot contextul lor, ca să le vadă şi ceilalţi membri dragi ai forumului.

Am revenit!
In primul rand,cuvintele tale imi inspira multa incredere,conditie necesara pentru mine datorita caracterului meu.
Este si unul din motivele,pentru care prefer,sau imi este mai usor,sa vorbesc despre ceea ce analizez eu,cu cineva care nu priveste cu indiferenta "munca"mea.
Fara sa ma intelegi gresit,as prefera sa raman in umbra,si sa postezi tu pe forum,tot ce iti trimit eu.
Bineinteles,daca timpul iti prmite si daca consideri ca ele pot trezi si interesul altora.
In mesajul anterior,iti spuneam ca am gasit ceva care ne-ar putea ajuta la gasirea de numere prime mari.
Analizand puterile lui 2 am observat ca:
(2^n)-2 se divide cu n,daca si doar daca n este un numar prim,un numar de Fermat,sau un numar de Merssene.
(2^n) + sau - 1,dupa o anumita regula,se divide cu 2n+1,daca si numai daca 2n+1 este un numar prim,un numar de Fermat sau un numar de Merssene.
Regula pentru care 1 trebuie scazut sau adunat la 2^n,este uramatoarea:
3 divide pe (2^ 1)+1 , 5 divide pe (2^ 2)+1
7 divide pe (2^ 3)- 1 , 9 NU DIVIDE PE (2^ 4)- 1
11 divide pe (2^ 5)+1 , 13 divide pe (2^ 6)+1
15 NU DIVIDE PE (2^ 7)- 1 , 17 divide pe (2^ 8 )- 1
19 divide pe (2^ 9)+1 , 21 NU DIVIDE PE (2^10)+1
23 divide pe (2^11)- 1 , 25 NU DIVIDE PE (2^12)- 1
27 NU DIVIDE PE (2^13)+1 , 29 divide pe (2^14)+1
31 divide pe (2^15)- 1 , 33 NU DIVIDE PE (2^16)- 1
37 divide pe (2^17)+1 , 39 NU DIVIDE PE (2^18)+1
2^n=2 la puterea n.
lista continua dupa aceeasi regula pana la infinit.Acesta ar putea fi si un test de primalitate,dar este dificil de calculat pentru 2^n foarte mare.Pentru moment nu sunt capabil sa dezvolt mai mult aceasta observatie,dar este adevarat si ca nu am analizat-o mai detaliat.Am gasit accidental aceasta coincidenta,cand incercam sa demonstrez altceva si mi-am dat seama ca aceasta observatie poate fi folosita sau poate ajuta,la gasirea de numere prime foarte mari.O sa te mai tin la curent cu ce mai gasesc in legatura cu aceast aspect,pe care sunt sigur ca pot sa-l folosesc la ceva.
Demonstratia conjecturii lui Goldbach,o sa mai intarzie,deoarece cred ca am o greseala undeva,si vreau sa vad daca o pot sau nu corecta.Daca vrei sa ti-o trimit asa,sa o postezi pe forum,in acest fel poate ma ajuta cineva sa corectez greseala,eu nu am nimic impotriva.
Pentru moment,ma voi opri aici.
Cu mult respect,pentru toti membrii forumului,

lista continua dupa aceeasi regula pana la infinit

curiosul a scris:In primul rand, felicitari pentru blog-ul tau.
In al doilea rand, rationamentu tau pentru conjectura lui Goldbach este incomplet ( as indrazni sa spun chiar ineficient).

curiosul a scris:
Este adevarat ca este destul de important cunoasterea cu exactitate a numarului de numere prime pana la n, insa acest lucru vorbeste doar despre probabilitatea de adevar a Conjecturii lui Goldbach.

curiosul a scris:
Cu cat sunt mai multe numere prime pana la n, cu atat creste probabilitatea de adevar a conjecturii lui Goldbach.

curiosul a scris:
Dar mai important decat numarul de numere prime pana la n, este numarul de numere prime intre n si 2n.
Cunoscand cu exactitate acest numar defineste si mai bine probabilitatea de adevar.

curiosul a scris:
In orice caz, este insuficient.

Ca sa intelegi,
incearca sa demonstrezi ca numarul par 2n se poate scrie ca suma de doua numere prime, stiind ca numarul de numere prime pana la n este m, si numarul de numere prime intre n si 2n este m1.

Stabileste macar conditiile si relatiile intre n si m/m1, care trebuie indeplinite astfel incat sa demonstreze faptul ca, intr-adevar, 2n se poate scrie ca suma de doua numere prime.

Conditia numarul 1 este ca m1 sa fie mai mare ca n/2.
De la o anumita valoare a lui n, conditia nu se mai respecta pentru niciun n.

Daca m1 nu este mai mare, ce conditie trebuie respectata, raportata la n si m/m1 , ca numarul par 2n sa se poata scrie ca suma de doua numere prime ?

Asta daca vrei sa intelegi de ce afirm ca este insuficient.

curiosul a scris:Ipotetic.

Analizez conjectura lui Goldbach in felul urmator:
Presupun initial ca 2n este primul numar par, mai mare ca 2, care nu se poate scrie ca suma de doua numere prime.

Dezvolt un rationament prin care arat, plecand de la presupunerea facuta, ca mai exista cel putin un numar par, mai mic ca 2n, care nu se poate scrie ca suma de doua numere prime.

Insa acest lucru este imposibil, contrazice presupunerea facuta initial, ca 2n este primul numar par care nu se poate scrie ca suma de doua numere prime, deci nu poate exista unul mai mic ca 2n.

Intrebarea mea este daca ar fi suficient sa se arate ca nu exista primul numar par care sa nu se poata scrie ca suma de doua numere prime, adica orice numar par este suma a doua numere prime.

Este suficient?
Multumesc pentru eventuale pareri.