Eterul, eterul

Scris de negativ Mier 05 Apr 2017, 08:57

Rezumarea primului mesaj :

Topic creat automat din https://cercetare.forumgratuit.ro/t130p990-eterul-eterul#82847

Pentru mm : Cred ca nici tu nu poti fi de acord cu abordarea asta heirupista si eterogena pe care o propui amestecând tot felul de notiuni, fara sa stii de la ce capat pornesti.
Chestia asta cu detronatul teoriilor sau întâietatea lor, e o copilarie.
"Impasul acesta major pare sa se datoreze, si aceasta e parerea mea, neincluderii in Fizica "materialista" si a elementelor imateriale, impas ce ar putea fi depasit prin reconsiderarea eterului imaterial in stiinta. De altfel, fizicienii l-au introdus deja sub alte denumiri (branduri) precum vidul, energia, timpul, unda, functia de unda, etc. Reincluderea eterului in Fizica ar putea fi o sansa."
Aici esti aproape de adevar.

Scris de **virgil_48** Lun 26 Aug 2019, 07:32

mm a scris:
. Sunt de acord cu aceasta parere. Insa privitor la problema inertiei miscarii rectilinii ca singura, exista si alta varianta si a fost deja numita: inertia miscarii de rotatie. Un volant, fara frecare isi conserva starea de rotatie la infinit. Atata doar ca trebuie sa fie bine echilibrat dinamic.
. Mai mult de atat, pentru ca in cercetare totul se pune sub semnul intrebarii, inclusiv inertia poate da nastere la semne de intrebare, in contextul descoperirii (stiintifice) a motivului existentei inertiei. Deci nu e vorba de atitudini docte ci de atitudini flexibile, in special fata de notiunile conventionale [temporar acceptate].

Pozitia mea este ca miscarea de rotatie se epuizeaza. Chiar si cea
a unui rotor centrat perfect, intr-un mediu fara influente. I-am zis
spatiul liber. Ai vazut probabil pe forum scris CMC = HOAX adica
conservarea momentului cinetic este o minciuna. Ai sa vezi si
demonstratia pentru faptul ca miscarea de rotatie, aceea care ar
trebui sa fie conservativa/infinita, se epuizeaza fiindca produce
lucru mecanic. Mai am de stabilit ritmul acestei epuizari, dar o
miscare care produce lucru mecanic se epuizeaza sigur. Si numai
miscarea inertial rectilinie nu produce lucru mecanic.
Dar miscarile curbe si elicoidale din microcosmos isi au explicatia
lor, nu am spus ca nu au loc. Sunt produse de efectul Magnus in
eter sau de efectul gravitatiei. Dupa felul miscarilor.
Dar nu incerc sa schimb parerile cuiva scriind aici ca si cum ar fi
ceva sigur. Le postez ca pe niste propuneri ce se pot ignora de
catre cei care nu sunt de acord.

Scris de mm Lun 26 Aug 2019, 10:27

. F. interesante pareri/pozitii ai, virgil 48. Si mai interesante ar fi dovezile aferente acestor pozitii. Parerea mea este ca "cu cat mai multe contraversiuni, cu atat mai buna e versiunea", functioneaza ca si (contra)dovada stiintifica.

Scris de mm Joi 29 Aug 2019, 22:54

. Rasfoind intamplator una din sursele indicate de sandokhan, am dat peste o informatie uimitoare. Aceasta informatie ar putea limpezi unele dintre intrebarile pe care ni le punem in ultima vreme cu privire la electroni.
The electron or E1 provides an outlet for force from the Astral plane. This force is discrete since it is itself a stream of Astral atoms, and therefore flows out in quanta or units which are smaller then the electron. Respectiv,

Electronul sau E1 asigură o ieșire pentru forță din planul Astral. Această forță este discretă, deoarece este ea însăși un flux de atomi Astrali și, prin urmare, curge în quante sau unități mai mici decât electronul. E1 este Ultimul Atom Fizic, despre care am mai vorbit, v. ChOcc.

1. The electron is a Universal Constituent of matter. The Ultimate Physical Atom, E1, is the physical unit of which all atoms are agregates.
Respectiv,
Electronul este un Constituent Universal al materiei. Ultimul Atom Fizic, E1, este unitatea fizică din care toți atomii sunt compusi.

. Aceasta informatie, datorata unui clarvazator, Mr. Hodson, schimba paradigma in care gandeam pana acuma.

Scris de negativ Vin 30 Aug 2019, 07:11

Pentru MM : Ca o opinie personala, nu prea poti pune baza pe opiniile clarvazatorilor si nu vad cum ar schimba asta modul tau de gândire. Când Democrit a afirmat ca lumea e alcatuita din atomi stia ce spune, desi nu cred ca era ideea lui.

Scris de mm Vin 30 Aug 2019, 13:18

. Pentru negativ. Pana acum am constatat ca ai o buna pregatire generala, chiar foarte buna la filozofie si istorie. Dar, la modul general, fara adresa la tine sau la vreo persoana, este valabila observatia "populara" ca daca stii generalitati, stii nimic. Si o spun in cunostinta de cauza ca aceia care contesta capacitatile paranormale si contesta in spetza paranormalii, extrasenzoriali in rusa, clarvazatorii, vrajitorii, etc., nu stiu. Si nu stiu cam 90% din realitate. Evident, e treaba lor.

. On topic, iata continuarea proprietatilor comune [intre E1 si electroni], evidentiate de Hodson.

2. The electron is always associated with a unit charge of negative Electricity.
The Electricity is one of the manifestations of Fohat which digs holes in space, thus forming E1.
3. Electron has a mass of inertia of [1/1836] of a Hydrogen Atom.
(¹) Hydrogen atom= 18E1 or (88 2+x) Astral atoms[??]. Hence it is necessary to assume the inertial mass of the negative E1 as equal to 200 times that of the positive E1 (Electron).
4. When a stream of electrons is subjected to a magnetic field it is deflected according to known laws.
A stream of E1 appears to obey these laws.
5. According to the Quantum Theory, when a body radiates energy it is shooting out a shower of invisible particles, small bundles of energy.

Adica,
2. Electronul este întotdeauna asociat cu o sarcină unitară de electricitate negativă.
Electricitatea este una dintre manifestările Fohat care sapă găuri în spațiu, formând astfel E1.
3. Electronul are o masă de inerție de [1/1836] din a unui atom de hidrogen.
(¹) [Un] atom hidrogen = 18E1 sau (88 2 + x) Atomi astrali. Prin urmare, este necesar să presupunem ca masa inerțială a lui E1 negativ e egală cu de 200 de ori cea a lui E1 pozitiv (Electron).
4. Când un flux de electroni este supus unui câmp magnetic, acesta este deviat conform legilor cunoscute.
Un flux de E1 se supune acestor legi.
5. Conform Teoriei cuantice, atunci când un corp radiază energie, el arunca afara o ploaie de particule invizibile, mici pachete de energie.

. Acestea sunt masuratori si, spre deosebire de pareri, eu le iau in considerare. D-l Hodson a evoluat in compania unor fizicieni, care au organizat experimentele. In speta e vorba de radiatia (beta) a unor probe de oxid de Uraniu. Binenteles ca fizicienii se jucau, ba ecranau cu plumb radiatia, ba cuplau c. magnetic, ba-l decuplau, etc. Iar dl Hodson , fara sa vada ce faceau ei, trebuia sa spuna ce "vede". Posibilitatea de eroare, pacaleala, informatie falsa, etc., fiind ff redusa.
. Pana acum facusem niste calcule, pe baza maselor, tocmai pentru a ghici electronul. Se pare ca nu merge pe criteriul maselor, odata ce masa se poate "schimba" in diferite ipostaze la o aceeasi particula. Neajunsul porneste tot de la observarea indirecta a microparticulelor - calea energetica de regula. Nu exista o observare directa in laboratoarele de fizica particulelor.

Scris de mm Mier 04 Sept 2019, 14:21

. SIN. 1. Coroborand masuratorile clasice cu informatia the inertial mass of the negative E1 as equal to 200 times that of the positive E1 (Electron). , daca protonul (Hidrogenul in speta), e compus din noua E1 negativi si noua E1 pozitivi, cu masa de 1836 ori cea a electronului (E1 pozitiv), rezulta din calcul aritmetic ca electronul, [E1⁺], are doua parti din masa celui negativ, [E1^-], care are 202 parti (de masa). In total,
9x 202+ 9x 2= 1836 parti.
. Consecinta - privitoare la explicarea naturii masei, care probabil e legata de spiralitatea subquark-ului.
. Electronul este E1⁺, elicoid ext. pe dreapta, cu denumiri ca: UPA, ANU, subquark, preon.

Scris de mm Mar 24 Sept 2019, 15:30

. SIN. 2. De o exceptionala insemnate -pare a fi- ideea mishiniana ca toata Lumea noastra (fizica) este alcatuita exclusiv din vartejuri (var., vortexuri, spirale, elicoizi, elicii, etc.), a caror nastere e provocata de rotirea Universului. Este o informatie fundamentala.
. Cea mai importanta consecinta -importanță principială- este deductia ca orice traiectorie de deplasare a corpurilor nu poate fi decat o traiectorie curba. Ca o "consecinta la consecinta", notiunea general acceptata, provenita din fizica newtoniana, de miscare rectilinie (si inertie rectilinie) trebuie sa fie revizuit-a(-e).
. De asemenea se cer revizuite si rangurile unor notiuni. Astfel, Momentul impulsului (sau moment cinetic) este o notiune de prim rang.

. Ca tot vorbeam de -practic- identitatea miscarii liniare cu miscarea de rotatie iata o nesteptata si ciudata paralela, semnalata de manualul de Fizica, intitulata "Miscarea cu acceleratie liniara sau unghiulara constanta":
v= v_o+ a∙t /............../ ω= ω_o+⍺∙t ;
x= (v+ v_o)∙t/2 /......../ θ= (ω+ ω_o)∙t/2 ;
x= v_o∙t+ a∙t²/2 /......./ θ= ω_o∙t+ ⍺∙ t²/2 ;
v²= v_o²+ a∙ x /........../ ω²= ω_o²+ 2⍺∙θ
. Intrucat acest "paralelism" nu poate fi accidental, eu il consider argument/dovada in sprijinul ideii de identitate rectilinie ☰ curbilinie, ref. miscare. Cu specificarea ca rangul superior este la curbilinie.
. Cu titlu de divagatie, am facut niste calcule la fagurii de albine si am fost nevoit sa constat ca toate formulele mele (la piramide in speta) se reduceau la relatii intre functii trigonometrice, adica doar relatii intre unghiuri. Mi se pare normal acum, daca iau in considerare ca in lumea aceasta exista numai miscari de rotatie (compuse, aditive).

[Yang si Yin sunt cele doua principii fizice, enuntate in China antica, echivalente cu cele doua posibilitati de rotire. Mai exact e vorba de cele doua suruburi, adica de tandemul rotire+ directie. Ele definesc si diferentiaza materia de antimaterie.]

Scris de **virgil_48** Joi 26 Sept 2019, 20:28

mm a scris:. SIN. 2. De o exceptionala insemnate -pare a fi- ideea mishiniana ca toata Lumea noastra (fizica) este alcatuita exclusiv din vartejuri (var., vortexuri, spirale, elicoizi, elicii, etc.), a caror nastere e provocata de rotirea Universului. Este o informatie fundamentala.
. Cea mai importanta consecinta -importanță principială- este deductia ca orice traiectorie de deplasare a corpurilor nu poate fi decat o traiectorie curba. Ca o "consecinta la consecinta", notiunea general acceptata, provenita din fizica newtoniana, de miscare rectilinie (si inertie rectilinie) trebuie sa fie revizuit-a(-e). . . . .

Da tare cu capul omul nostru! Vrea sa-i depaseasca pe cei
din occident la virusarea stiintei. Probabil ca si in acest domeniu
este o competitie.
Am inteles totusi care este sursa vârtejurilor din Univers. Or avea
toate acelasi sens ? A fost gasit centrul Universului ? Pamantul ?

Scris de mm Joi 26 Sept 2019, 21:14

. Cu virusii ai nimerit-o pentru ca fiind dextrogiri pot fi asimilati cu formele antimateriale, quasiantimateriale si alte forme de eteruri care apartin altor lumi.
. Ca raspuns, vartejurile apar si de stanga si de dreapta. Cele masurate de Mishin, in Roza Eterurilor, sunt produse de miscarea de rotatie a Pamantului, ele circuland dinspre mai multe directii cardinale.

. Cele spuse in SINuri sunt ideile mishiniene, sintetizate de mine dupa cat ma duce mintea si experienta. Nu am putut sa sintetizez cercetarile lui Mishin in ansamblul lor, pe de o parte din pricina complexitatii cercetarilor sale, pe de alta parte din pricina unor banale probleme de intelegere, sanatate, disponibilitate, din partea mea si nu in ultimul rand din pricina subiectului insusi. Am decis ca sinteza sa fie pe secvente, pe directii sau "trasee" evidente sau pur si simplu sesizate de mine.
. Consider ca topicul "Eterul, Eterul" si-a indeplinit menirea, cel putin prin prezentarea de suficiente dovezi de atestare a numeroaselor forme de eter. Topicul isi datoreaza popularitatea exclusiv userului sandokhan, care a indicat numai surse de documentare de ff buna calitate, toate! Eu nu am apucat sa le studiez, aznalizez, pe toate si nici suficient dar am promovat, pe cat am putut, ideea de aether. Am invatat multe de aici, mai mult decat mi-as fi putut imagina. Nu stiu daca si altii au invatat; dupa numarul userilor interesati de subiect, as spune ca nu. De altfel, m-am hranit ceva ani de zile cu iluzia cercetarii, care, dupa cum am recunoscut deja, nu exista, in varianta nu mai exista, ori in altfel de negative, care oricum nu (mai) conteaza.

Scris de **virgil** Vin 27 Sept 2019, 06:54

mm a scris:.
. De asemenea se cer revizuite si rangurile unor notiuni. Astfel, Momentul impulsului (sau moment cinetic) este o notiune de prim rang.
. Notiunea de Energie, cam inexplicabila de felul ei, devine logica daca se recunoaste ca este identica cu Momentul impulsului. Cele doua expresii, E= mc² si l= mv² fiind sinonime.

]

Impulsul este ; I=m.v si momentul impulsului este; Mi=I.L;; in care L reprezinta o distanta dintre punctul de aplicatie al impulsului si centrul de masa al corpului asupra caruia actioneaza impulsul. Din aceasta relatie a derivat constanta momentului cinetic a lui Planck care se exprima cu relatia ; h=2pi.m.v.r ;

mm a scris:.
[Momentul cinetic, l bolduit - vector, din a doua formula e caz particular al unui corp ce are doua rotatii, de viteze ω∙r ambele dar in doua plane diferite aflate in unghi de 90^o unul fata de celalalt; corpul se roteste in jurul unui singur centru.]

Un corp nu se poate roti in acelasi timp in doua plane perpendiculare. A se vedea proprietatile giroscopului.

Scris de **virgil_48** Vin 27 Sept 2019, 07:17

mm a scris:. . . . .
. De asemenea se cer revizuite si rangurile unor notiuni. Astfel, Momentul impulsului (sau moment cinetic) este o notiune de prim rang.
. Notiunea de Energie, cam inexplicabila de felul ei, devine logica daca se recunoaste ca este identica cu Momentul impulsului. Cele doua expresii, E= mc² si l= mv² fiind sinonime. [Momentul cinetic, l bolduit - vector, din a doua formula e caz particular al unui corp ce are doua rotatii, de viteze ω∙r ambele dar in doua plane diferite aflate in unghi de 90^o unul fata de celalalt; corpul se roteste in jurul unui singur centru.]

Observ ca din paradigma d-tale cam dispare miscarea rectilinie.
Odata cu ea si energia cinetica.
Dupa vorba aceea din batrani, "strambii i-au mancat pe dreptii".
Pentru lumea care vine, se asorteaza perfect. Ideea de
rectiliniu trebuie abolita. Invartitul in jurul cozii sa devina ideea
calauzitoare.

Scris de **virgil** Vin 27 Sept 2019, 07:57

virgil_48 a scris:
mm a scris:. . . . .
. De asemenea se cer revizuite si rangurile unor notiuni. Astfel, Momentul impulsului (sau moment cinetic) este o notiune de prim rang.
. Notiunea de Energie, cam inexplicabila de felul ei, devine logica daca se recunoaste ca este identica cu Momentul impulsului. Cele doua expresii, E= mc² si l= mv² fiind sinonime. [Momentul cinetic, l bolduit - vector, din a doua formula e caz particular al unui corp ce are doua rotatii, de viteze ω∙r ambele dar in doua plane diferite aflate in unghi de 90^o unul fata de celalalt; corpul se roteste in jurul unui singur centru.]
Observ ca din paradigma d-tale cam dispare miscarea rectilinie.
Odata cu ea si energia cinetica.
Dupa vorba aceea din batrani, "strambii i-au mancat pe dreptii".
Pentru lumea care vine, se asorteaza perfect. Ideea de
rectiliniu trebuie abolita. Invartitul in jurul cozii sa devina ideea
calauzitoare.

Problema este simpla, pentru ca o curba poate degenera intr-o dreapta atunci cand raza de curbura tinde spre infinit, dar o dreapta nu poate degenera niciodata intr-o curba. Deci linia dreapta este un caz particular al liniei curbe. Daca nu crezi, ia un disc de carton si vezi ce umbra lasa pe perete cand in rotesti in jurul unui diametru. Cand discul are suprafata paralela cu raza de lumina, umbra lasata este o linie dreapta. Deci cercul a degenerat intr-o dreapta egala cu diametrul cercului.

Scris de **virgil_48** Vin 27 Sept 2019, 09:19

virgil a scris:. . . . .
Problema este simpla, pentru ca o curba poate degenera intr-o dreapta atunci cand raza de curbura tinde spre infinit, dar o dreapta nu poate degenera niciodata intr-o curba. Deci linia dreapta este un caz particular al liniei curbe. Daca nu crezi, ia un disc de carton si vezi ce umbra lasa pe perete cand in rotesti in jurul unui diametru. Cand discul are suprafata paralela cu raza de lumina, umbra lasata este o linie dreapta. Deci cercul a degenerat intr-o dreapta egala cu diametrul cercului.

Din punct de vedere geometric, nu te contrazice nimeni.
Din punct de vedere al mecanicii insa nu se pot amesteca
in felul acesta. Inseamna ca miscarea rectilinie poate fi negata.
Dar miscarea inertial rectilinie este singura miscare ce
nu necesita energie din exterior si nu produce lucru mecanic.
Fiindca "legea" aceasta o sustin numai eu si numai pe acest
forum, desi ea este o consecinta usor de recunoscut, poti sa-ti
exprimi punctul de vedere. Apropierea dintre miscarea curba
atunci când lungesti raza la infinit si miscarea rectilinie nu
anuleaza deosebirea fundamentala care am mentionat-o si
asupra careia ar trebui sa ai o parere.
Eu sustin ca aceasta "generalizare" nu serveste stiinta ci
conspiratia impotriva stiintei. Vor sa impuna proprietatea de
conservativitate oriunde ii doare pe ei. Curând vor declara
ca miscarea curba este inertiala-conservativa si isi vor sustine
erorile intentionate.
Nu spun ca asta faci si tu, dar ar trebui sa fii prudent, fiindca
acesta este trendul.

Scris de mm Vin 27 Sept 2019, 13:44

virgil a scris:
Impulsul este ; I=m.v si momentul impulsului este; Mi=I.L;; in care L reprezinta o distanta dintre punctul de aplicatie al impulsului si centrul de masa al corpului asupra caruia actioneaza impulsul. Din aceasta relatie a derivat constanta momentului cinetic a lui Planck care se exprima cu relatia ; h=2pi.m.v.r ;

. Multumesc pentru observatii, virgil. Am fost superficial si am scris fara sa analizez inainte. Am sters fragmentul buclucas din postarea mea. Voi analiza situatia, deja am constatat ca doua rotatii la giroscop sunt posibile, chiar daca cele doua momente cinetice se compun dupa regula produsului vectorial si dau o singura rotatie. In cazul acesta, Energia va fi produsul celor doua momente impartit la m.

Scris de **virgil** Vin 27 Sept 2019, 16:59

Daca giroscopul ar putea avea doua rotatii cu axele perpendiculare intre ele, cum ramane cu proprietatea giroscopului de a-si pastra planul de giratie?

Scris de mm Vin 27 Sept 2019, 22:40

. Ai dreptate, virgil, lucrurile sunt cam complicate, mai complicate decat ma asteptam. Giroscopul intr-adevar isi pastreaza axa de rotatie si reactioneaza la incercarea de a-i rasuci axa prin precesie. E considerat din acest motiv similar unei busole.
. Dar, in mod neasteptat la solidul rigid cu punct fix s-a gasit ca, indiferent de forma solidului, el are trei axe principale, triortogonale si se poate scrie momentul cinetic L in felul urmator:
L= A∙ω_xi+ B∙ω_yj+ C∙ω_zk
. Sincer, de la scoala pana acum nu am mai studiat aceasta problema care este extrem de importanta dupa cate vad.

Scris de **virgil** Sam 28 Sept 2019, 07:43

mm a scris:. Ai dreptate, virgil, lucrurile sunt cam complicate, mai complicate decat ma asteptam. Giroscopul intr-adevar isi pastreaza axa de rotatie si reactioneaza la incercarea de a-i rasuci axa prin giratie. E considerat din acest motiv similar unei busole.
. Dar, in mod neasteptat la solidul rigid cu punct fix s-a gasit ca, indiferent de forma solidului, el are trei axe principale, triortogonale si se poate scrie momentul cinetic L in felul urmator:
L= A∙ω_xi+ B∙ω_yj+ C∙ω_zk
. Sincer, de la scoala pana acum nu am mai studiat aceasta problema care este extrem de importanta dupa cate vad.

Giroscopul poate avea doua axe de rotatie, daca se afla perturbat de un camp gravitational. Astfel pamantul pe langa miscarea de rotatie, are si o miscare de precesie, si chiar o miscare de nutatie.

Scris de **virgil** Sam 28 Sept 2019, 07:49

virgil a scris:
mm a scris:. Ai dreptate, virgil, lucrurile sunt cam complicate, mai complicate decat ma asteptam. Giroscopul intr-adevar isi pastreaza axa de rotatie si reactioneaza la incercarea de a-i rasuci axa prin giratie. E considerat din acest motiv similar unei busole.
. Dar, in mod neasteptat la solidul rigid cu punct fix s-a gasit ca, indiferent de forma solidului, el are trei axe principale, triortogonale si se poate scrie momentul cinetic L in felul urmator:
L= A∙ω_xi+ B∙ω_yj+ C∙ω_zk
. Sincer, de la scoala pana acum nu am mai studiat aceasta problema care este extrem de importanta dupa cate vad.

Giroscopul poate avea doua axe de rotatie, daca se afla perturbat de un camp gravitational. Astfel pamantul pe langa miscarea de rotatie, are si o miscare de precesie, si chiar o miscare de nutatie.

Ceva asemanator ar putea avea si electronul aflandu-se in campul nucleului, care probabil actioneaza si asupra masei electronului, nu numai asupra sarcinii. Pana la urma campul gravitational al corpurilor se regaseste in fiecare atom in parte, si cum masa nucleara este de 2x1836 de ori mai mare, inseamna ca exista un camp masic destul de influient care lucreaza asupra electronului.

Scris de mm Sam 28 Sept 2019, 18:43

. Nu am inteles de ce axa momentului poate sa fie sau sa nu fie coliniara cu viteza unghiulara a corpului. Am lipsusuri la miscarea de rotatie, pe care nu le banuiam. Figura a doua complecteaza formula vectoriala din postarea precedenta.

Scris de **virgil** Sam 28 Sept 2019, 21:30

mm a scris:. Nu am inteles de ce axa momentului poate sa fie sau sa nu fie coliniara cu viteza unghiulara a corpului. Am lipsusuri la miscarea de rotatie, pe care nu le banuiam. Figura a doua complecteaza formula din postarea precedenta.

Atat momentul cinetic cat si viteza unghiulara omega se reprezinta cu un vector avand punctul de aplicatie in centrul de rotatie si perpendicular pe planul rotatiei.

Scris de **virgil_48** Dum 29 Sept 2019, 07:18

virgil a scris:. . . . .
Atat momentul cinetic cat si viteza unghiulara omega se reprezinta cu un vector avand punctul de aplicatie in centrul de rotatie si perpendicular pe planul rotatiei.

Si atunci tu intelegi cum ar putea directia vectorului L sa fie alta
decat a vectorului omega ?
Schita aceea cu explicatie in limba engleza nu o inteleg.
Este vorba de o volanta care are libertatea de a se inclina pe axul
ei in timp ce se misca sau care este fixata oblic?

Scris de **virgil** Dum 29 Sept 2019, 08:05

[quote="virgil_48"]

virgil a scris:. . . . .
Atat momentul cinetic cat si viteza unghiulara omega se reprezinta cu un vector avand punctul de aplicatie in centrul de rotatie si perpendicular pe planul rotatiei.

Si atunci tu intelegi cum ar putea directia vectorului L sa fie alta
decat a vectorului omega ?
Schita aceea cu explicatie in limba engleza nu o inteleg.
Este vorba de o volanta care are libertatea de a se inclina pe axul
ei in timp ce se misca sau care este fixata oblic?

Acolo este vorba de proiectiile vectorilor L si omega pe cele trei axe de coordonate.

Scris de **virgil_48** Dum 29 Sept 2019, 08:45

virgil a scris:. . . . .
Acolo este vorba de proiectiile vectorilor L si omega pe cele trei axe de coordonate.

La primul desen m-am referit. Unde se vede un ax cu doua
lagare la capete.
Descompunerea unui vector pe trei directii mi se pare ceva
dubios. De fapt sageata(vectorul) care reprezinta rotatia este
perpendiculara pe planul rotatiei.
Iar cei trei vectori rezultati prin descompunere nu pot
reprezenta miscari de rotatie circulare.
Probabil sunt miscari eliptice sau chiar linear alternative.
Una peste alta, cum s-ar putea descompune pe trei directii
rotatia unei sfere ? In planurile paralele cu axul de rotatie al
sferei nu exista nici o rotatie.

Scris de **virgil** Dum 29 Sept 2019, 09:26

virgil_48 a scris:
virgil a scris:. . . . .
Acolo este vorba de proiectiile vectorilor L si omega pe cele trei axe de coordonate.
La primul desen m-am referit. Unde se vede un ax cu doua
lagare la capete.
Descompunerea unui vector pe trei directii mi se pare ceva
dubios. De fapt sageata(vectorul) care reprezinta rotatia este
perpendiculara pe planul rotatiei.
Iar cei trei vectori rezultati prin descompunere nu pot
reprezenta miscari de rotatie circulare.
Probabil sunt miscari eliptice sau chiar linear alternative.
Una peste alta, cum s-ar putea descompune pe trei directii
rotatia unei sfere ? In planurile paralele cu axul de rotatie al
sferei nu exista nici o rotatie.

Vectorul in cauza are trei proiectii pe axele de coordonate, dar asta nu inseamna ca se descompune miscarea in trei miscari diferite, ci doar ca vectorul se poate exprima matematic ca suma a celor 3 proiectii, miscarea efectuandu-se ca urmare a rezultantei acelor proiectii.
"Racul, broasca si o stiuca,
Intr-o zi s-au apucat,
De pe mal, in iaz s-aduca,
Un sac cu grau incarcat." Laughing

Scris de mm Mier 02 Oct 2019, 15:18

. Tineam minte de la scoala ca miscarea solidului rigid cu punct fix a fost descrisa de Euler, prin ecuatiile ce-i poarta numele. Da' nu mai stiam nimic amanunte. In documentatia pe care o am scrie cu amanunte despre aceasta miscare. Citez:
Miscarea solidului cu punct fix, O, e o succesiune de rotatii instantanene ω in jurul unor axe care trec prin O, axoida fiind "conul herpolodic".
. In principiu, in O sunt centrele a doua triedre, unul fix si altul mobil legat solidar cu solidul rigid (Oxyz). Important, Ox, Oy si Oz sunt chiar axele principale de inertie ale solidului.
. Ecuatiile lui Euler descriu miscarea solidului raportata la Triedrul legat, Oxyz. Nu le reproduc.

. [Exista si cazul M= 0, cazul Euler-Poinsot.] Pe noi ne interesa cazul M≠ 0. La care se folosesc unghiurile φ, ψ, θ (unghiurile lui M fata de triedrul fix Ox₁y₁z₁) si rotatia se va exprima prin ecuatiile:

ω_x = d/dt(θ)∙cosφ + d/dt(ψ)∙sinθ∙sinφ
ω_y = d/dt(θ)∙sinφ − d/dt(ψ)∙sinθ∙cosφ
ω_z = d/dt(φ)+ d/dt(ψ)∙cosθ.

. Conul polodic se rostogoleste peste conul herpolodic (fix) iar linia lor de contact este axa instantanene ω . M, ω - vectori. Deci nu exista o axa fixa de rotatie ci una instantanee, care se "misca" si ea.
. Fara sa analizez, risc urmatoarea observatie: Precesia si nutatia par sa fie - in rotatii- ceva similar vitezei si acceleratiei dela miscarea liniara. Daca tot exista o similitudine (paralela) intre miscarea liniara si miscarea circulara.
. Lucrurile sunt surprinzator de aparte si cred ca de aici ar trebui inceput un eventual studiu. Pentru cine doreste sa studieze; nu-i cazul meu, din considerente obiective.
.

Scris de mm Lun 07 Oct 2019, 17:42

. Contrar parerilor destul de raspandite ca ar exista un singur fel de eter, unul dintre cele mai importante aporturi ale lucrarilor/ masuratorilor/ lui Mishin este tocmai punerea in evidenta a existentei mai multor eteruri. Cu aceasta ocazie confuzia ce se facea intre diferitele feluri de eter -sau parerea ca ar fi numai un eter- a fost indepartata. Si pe mine, ca si pe altii din cate am observat, ma incomoda aceasta confuzie sau -in cel mai bun caz- neclaritate.

. SIN. 3.
In plan orizontal, la suprafata Pamantului, exista douasprezece feluri de aetheruri, (diagrama Roza eterurilor) radiatii de tip unda-vortex, ce au fost puse in evidenta cu aparatura inventata de Mishin. In planuri verticale au mai fost sesizate si alte forme de eter.
. Consecintele acestei descoperiri sunt nenumarate iar masurarea vantului eteric cu interferometrul M-M e pusa sub semnul intrebarii, fiind o etapa stiintifica depasita si este una din consecinte.

. SIN. 4.
Cele douasprezece eteruri ale Rozei prezinta o simetrie de tip materie-antimaterie. Ceea ce este o dovada experimentala (a fenomenului empiric observat si pana in prezent in diferite feluri) a dualitatii perfecte a Naturii inconjuratoare (in mecanica are forma actiune=reactiune) si e o baza pentru aprecierea stiintifica corecta a fenomenelor acestei lumi.

. SIN. 5.
Aceleasi masuratori dovedesc, aceeasi diagrama evidentiaza, concomitent, existenta a mai multor numere de spin: 0; 1; 1/6; 1/3; 1/2; 2/3; 5/6; si antimateriale, -1/6: -1/3: -1/2; -2/3; -5/6.
. [Nu am spus nimic despre antimaterialitatea "spinilor" 0 si 1, deoarece nu am date.]
. Din pdv stiintific e o descoperire importanta.

Scris de **gafiteanu** Mar 08 Oct 2019, 01:24

De acord, eterul este ca si aerul zonal in fel si chip inmiresmat. Doar cainii pot deosebi toate compozitiile diferite din aer sau de la fundul fiecaruia. Nu stiu insa pt eter cum putem face distinctie, ca nu are gust si miros, cu toate ca e ca un vant. Desigur ca exista aparate care masoara Epsilon si Miu si Piu si Qiw si Tau si Bau si Kaw si Waw si ce-o mai fi in eter.
Tocmai am primit un Qiw-metru cehoslovak, Tesla BM-560. Masoara factorul de calitate. Pentru un eter cat mai curat.
https://www.ostron.de/Prueftechnik-Spezialmesstechnik/Guetefaktormesser-BM-560.html

Scris de mm Mar 08 Oct 2019, 11:23

. Masurarea eterurilor este intr-adevar o problema. Mishin a gasit o cale mecano-electronica, cine doreste o poate realiza, datele constructive fiind publice. E adevarat ca si autorul inventiei este destul de putin insistent asupra metodei si aparatului de masurare, explicabil oarecumva. Dar a facut publice schema aparatului, metoda, etc., dand amanuntele tehnice necesare - si totodata - si raspunsul la intrebarea ta gafiteanu: Cum diferentiem/masuram eterurile? Pentru diferentierea eterurilor, e posibil ca autorul sa fi folosit si alte abilitati, metode, etc. Interesul meu e doar sa analizez - enumar - rezultatele lui Mishin. Mai mult nu pot face.

Scris de **gafiteanu** Mar 08 Oct 2019, 12:26

Unicul nostru specialist din Romania in problema eterurilor poate rezolva si aceasta problema: A inventat tot felul de aparate pt distilarea si masurarea eterului:
https://www.carte-telefoane.info/cauta.php?nume=eter&x=35&y=14&judet=&localitate=&strada=&telefon=&domeniu=&produs=&cautasiindetaliiprodus=da&tippersoana=toate

Adresă ETER COSTICLA
STR. MIHAIL KOGALNICEANU, Nr. 29, Loc. BOTOSANI, Jud. BOTOSANI, Cod poştal: 710185
Telefoane
0231582641

Scris de **virgil** Mier 09 Oct 2019, 08:19

virgil a scris:
Ce influienta poate sa aiba miscarea in ether a corpurilor? este vorba de aparitia fortei centrifuge asupra unui corp care se roteste in jurul unui punct fix. Astfel apare o forta Fc=m.[(Omega)^2]/R ;

Scris de mm Mier 09 Oct 2019, 13:36

. Daca privim lucrurile mai elastic putem afla variante noi. Daca nu, ramanem la ce stim.

. Formula precedenta poate fi scrisa si:
F∙R= m∙ω²
Ceea ce inseamna ca W= (E)= m∙v². Cu aproximatie de coeficient (1/2) si de echivalenta v_tr=ω_ro, putem trage concluzia ca Energia este viteza impulsului. Evident, ipoteza de analizat prin studiu ulterior. [Din formula in nici un caz nu rezulta ca masa e echivalenta cu energia.]
. Totusi, in afara m. newtoniene, nu stim ce inseamna Forta sau Energie. Pentru ca in miscarea planetelor nu se poate pune in evidenta existenta unei Forte, se poate totusi imagina -pe baza datelor eterice- ca miscarea corpurilor cosmice se face ca rezultat a principiului actiunii minime, definit de Mishin.

Scris de **virgil** Mier 09 Oct 2019, 16:36

virgil a scris:
virgil a scris:
Ce influienta poate sa aiba miscarea in ether a corpurilor? este vorba de aparitia fortei centrifuge asupra unui corp care se roteste in jurul unui punct fix. Astfel apare o forta Fc=m.[(Omega)^2]/R ;

Prin fiecare punct al spatiului trec o infinitate de traiectorii orientate in toate directiile, iar atunci cand un corp trece din starea de repaus in starea de miscare pe o anumita traiectorie, acest lucru presupune interactiunea fiecarei particule a corpului cu etherul cosmic, fata de care aceste particule isi orienteaza spinul pe directia deplasarii. Energia consumata pentru accelerarea corpului la o anumita viteza, consta in aceasta orientare a spinilor intr-un anumit procent, acestia (vectorii de spin) descriind de fapt niste conuri din ce in ce mai ascutite si mai multe, proportionale cu masa si patratul vitezei corpului. De fapt la aceasta noua acomodare consta consumul de energie atunci cand un corp este accelerat. Aceasta stare ( pe care o numim inertie) se mentine atat timp cat asupra corpului nu se intervine cu o alta forta care sa-i modifice viteza sau traiectoria.
Mecanismul intim care sta la baza acestor orientari ale particulelor se aseamana (intuitiv) cu modul cum un drapel se onduleaza in aer atunci cand alergi cu el. Fiecare parte a drapelului (stg/ dr) descrie aceiasi lungime de unda. In cazul corpurilor care se invart in jurul unui centru de rotatie, lungimea de unda descrisa de partea exterioara curbei este mai mare decat lungimea de unda a partii mai apropiate de centrul de curbura. Gradientul format din diferentele lungimii de unda da nastere la forta centrifuga care tinde sa readuca corpul la traiectoria rectilinie, astfel incat toate particulele lui sa oscileze la aceiasi lungime de unda. Exceptie fac de la acest mecanism corpurile care se misca intr-un camp central de forte cum ar fi campul electric sau gravitational, in care gradientul lungimii de unda a miscarii corpului este acelasi cu gradientul lungimii de unda a campului respectiv.

Scris de Continut sponsorizat

Eterul, eterul

Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

SIN

SIN

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

SIN

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul

Re: Eterul, eterul