Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)

Rezumarea primului mesaj :

gafiteanu a scris:Na a existat, nu exista si nici nu va exista spatiu liber. Poate doara in cutia craniana a unora. Spatiul face perpetuu un lucrul mecanic si asta da  inertia, intretine inertia. Inertia nu inseamna repaus, din contra. Totodata spatiul preia lucru mecanic.  Spatiul genereaza forte dar si absoarbe forte..Spatiul este un mediu de tranzitare a energiilor si fortelor.
Functionarea atomilor si propagarea fotonilor pe aceste proprietati se bazeaza.

Mai  simplu  explicat ,  nici  ca se  poate. Subscriu.



Editat de către Abel în 21 februarie 2019, ora 22:03
Acest topic s-a scindat automat datorită lungimii, din topicul „precedent”.

virgil_48 a scris:

Bibliografie
Mesaj Scris de Crivoi D Astazi la 11:11

D-l Virgil 48:
Este clar ca Newton a gandit miscarea in conditiile nedeformabilitatii
corpurilor. Dar noi astazi stim ca la scara microscopica, in corpuri
fortele produc eforturi si deformari. Acelea sunt o reflectre a efectelor
macro si sunt echivalente fortelor si deplasarilor din fizica elementara.
Nu preluati in inventar aceste afirmatii fiindca nu sunt validate, dar
vor fi daca fizica va fi actualizata si antivirusata fara teama ochiului
magic.

Raspuns:
Sunt validate si rasvalidate (teoria micoundelor, electrono-optica,...,). Sunt identificate analitic si validate experimental. Trebuie doar sa accesati capitole legate de optica neliniara,...,

Am sa consider ca astfel de cunostinte sunt validate cand vor fi
consemante in mecanica. Daca eforturile si deformarile din corpuri
ca urmare a aplicarii unor forte vor fi cuantificate si calculate ca
lucru mecanic, vom putea spune ca am scapat de virusare in
acest domeniu. Sa nu mai invete copii la scoala ca energia care
o consuma un halterofil ținând haltera deasupra capului, nu
este energie mecanica si nu produce lucru mecanic.
O sa va cruciti unde duce recunoasterea acestei realitati ocultate,
care priveste banalul si neinteresantul lucru mecanic.
Acolo unde notati dvs. ca "sunt validate si rasvalidate", problema
nu este validata ci ocolita si ascunsa de ochii publicului. Numai
cei interesati pot face legatura.

Virgil48 tu ai impresia ca halterofilul tine haltera intr-o pozitie fixa deasupra capului?
O misca si el acolo 1 mm sau 2mm. Milimetrul acela produce Lucrul mecanic.

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:. . . . . .
Am sa consider ca astfel de cunostinte sunt validate cand vor fi
consemante in mecanica. Daca eforturile si deformarile din corpuri
ca urmare a aplicarii unor forte vor fi cuantificate si calculate ca
lucru mecanic, vom putea spune ca am scapat de virusare in
acest domeniu. Sa nu mai invete copii la scoala ca energia care
o consuma un halterofil ținând haltera deasupra capului, nu
este energie mecanica si nu produce lucru mecanic.
O sa va cruciti unde duce recunoasterea acestei realitati ocultate,
care priveste banalul si neinteresantul lucru mecanic.
Acolo unde notati dvs. ca "sunt validate si rasvalidate", problema
nu este validata ci ocolita si ascunsa de ochii publicului. Numai
cei interesati pot face legatura.

Virgil48 tu ai impresia ca halterofilul tine haltera intr-o pozitie fixa deasupra capului?
O misca si el acolo 1 mm sau 2mm. Milimetrul acela produce Lucrul mecanic.

Te-ai specializat pe glumițe scurte si ieftine ! Halterofilul impinge
haltera in sus iar "pendularea" invocata este orizontala...

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:. . . . . .
Am sa consider ca astfel de cunostinte sunt validate cand vor fi
consemante in mecanica. Daca eforturile si deformarile din corpuri
ca urmare a aplicarii unor forte vor fi cuantificate si calculate ca
lucru mecanic, vom putea spune ca am scapat de virusare in
acest domeniu. Sa nu mai invete copii la scoala ca energia care
o consuma un halterofil ținând haltera deasupra capului, nu
este energie mecanica si nu produce lucru mecanic.
O sa va cruciti unde duce recunoasterea acestei realitati ocultate,
care priveste banalul si neinteresantul lucru mecanic.
Acolo unde notati dvs. ca "sunt validate si rasvalidate", problema
nu este validata ci ocolita si ascunsa de ochii publicului. Numai
cei interesati pot face legatura.

Virgil48 tu ai impresia ca halterofilul tine haltera intr-o pozitie fixa deasupra capului?
O misca si el acolo 1 mm sau 2mm. Milimetrul acela produce Lucrul mecanic.

Te-ai specializat pe glumițe scurte si ieftine ! Halterofilul impinge
haltera in sus iar "pendularea" invocata este orizontala...

Esti total paralel cu fizica.
Si cand impinge haltera si cand se clatina un mm tot lucrul mecanic avem
In primul caz nu mai avem cosinus de alpha. Avem doar L=Fxd

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:
Te-ai specializat pe glumițe scurte si ieftine ! Halterofilul impinge
haltera in sus iar "pendularea" invocata este orizontala...

Esti total paralel cu fizica.
Si cand impinge haltera si cand se clatina un mm tot lucrul mecanic avem
In primul caz nu mai avem cosinus de alpha. Avem doar L=Fxd

Las-o cum a cazut ca te faci de cacao in public ...

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:
Te-ai specializat pe glumițe scurte si ieftine ! Halterofilul impinge
haltera in sus iar "pendularea" invocata este orizontala...

Esti total paralel cu fizica.
Si cand impinge haltera si cand se clatina un mm tot lucrul mecanic avem
In primul caz nu mai avem cosinus de alpha. Avem doar L=Fxd

Las-o cum a cazut ca te faci de cacao in public ...

Habar nu ai . Nu stii fizica dar m-am obisnuit cu bascaliile tale de incepator.

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:
Esti total paralel cu fizica.
Si cand impinge haltera si cand se clatina un mm tot lucrul mecanic avem
In primul caz nu mai avem cosinus de alpha. Avem doar L=Fxd

Las-o cum a cazut ca te faci de cacao in public ...

Habar nu ai . Nu stii fizica dar m-am obisnuit cu bascaliile tale de incepator.

De cate ori sa-ti mai spun ca forumul acesta nu este dedicat analizarii
calitatilor si cunostintelor membrilor ? Dece simti nevoia sa scrii ceva
in topicele in care nu ai nimic de afirmat despre subiect ?

virgil_48 a scris:
De cate ori sa-ti mai spun ca forumul acesta nu este dedicat analizarii
calitatilor si cunostintelor membrilor ? Dece simti nevoia sa scrii ceva
in topicele in care nu ai nimic de afirmat despre subiect ?

Eu scriu la subiect.[/u] Tu scrii pe langa.

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:
De cate ori sa-ti mai spun ca forumul acesta nu este dedicat analizarii
calitatilor si cunostintelor membrilor ? Dece simti nevoia sa scrii ceva
in topicele in care nu ai nimic de afirmat despre subiect ?

Eu scriu la subiect. Tu scrii pe langa.

E bine sa ai oricand o parere buna despre contributia proprie !
Iti pun o dunga verde .

virgil_48 a scris:Concluzia mea de pana acum despre definitia si relatia de baza a lucrului
mecanic, a fost ca acestea sunt incorecte sau incomplete.
DAR POATE FI GRESITA CONCLUZIA MEA ! Iata de ce :
Lucrul mecanic W este produsul   W = F x d dintre forta care actioneaza si
drumul parcurs
Daca forta F este mai mare decat forta minima, necesara invingerii fortei de
frecare si mentinerii vitezei uniforme, corpul este accelerat si la capatul
distantei d, dobandeste suplimentar o viteza care este lucru mecanic "de
accelerare". Acela este alta categorie de lucru mecanic, dar se cumuleaza
cu cel din deplasarea d.
Asa ca in cazul actiunii unei forte mai mari decat forta minima, se produce
lucru mecanic mai mult, dar si produsul F x d este mai mare.
Este posibil ca formula lucrului mecanic W = F x d sa satisfaca si situatia
in care F este mai mare decat forta minima, in acest fel !
Daca va fi cazul sa corectez greseala anteriora despre relatia si definitia
de baza a lucrului mecanic, am sa prezint un calcul elementar si am sa-i
cer scuze d-lui Joule.

Pentru a stabili daca "corectarea" din textul citat este reala, avansez o
simulare cu doua situatii :
- 1. O forta minima F_min tracteaza(impinge) un corp de masa m pe o suprafata  cu frecare, orizontala, pe distanta d. Tractarea se face cu viteza uniforma, minima, lucrul mecanic efectuat este    W = F_min x d
Cand forta inceteaza la capatul distantei d, corpul se opreste instantaneu.
A doua varianta de simulare este urmatoarea:
- 2. Forta care tracteaza corpul in aceleasi conditii este 2 F_min.
Jumatate din forta este utilizata pentru invingerea frecarii si produce ca si
in primul caz lucru mecanic  W = F_min x d.
A doua jumatate F_min impinge corpul "fara frecare", producand accelerarea
lui, care la sfarsitul distantei d, dobandeste viteza v. Aceasta reprezinta  o
cantitate de lucru mecanic   W₂ = 1/2 m x v², echivalentul energiei cinetice.
Se continua astfel :
W₂ = 1/2 m x v² = 1/2 m x a² x t² = 1/2 F_min x a x t² = F_min x d
O forta de doua ori mai mare produce lucru mecanic de doua ori mai mare,
din cauza ca la lucrul mecanic de tractare se adauga lucrul mecanic de
accelerare. Daca forta de tractare este de n ori mai mare decat F_min,
lucrul mecanic produs va fi de n ori mai mare decat lucrul mecanic necesar
pentru invingerea frecarii. Formula W = F x d este valabila pentru orice F .
Imi cer scuze dupa cum am promis !

Lucrul mecanic este egal cu Fxd . Ca forta este 2 ori mai mare, ca este de 3 ori mai mare, nu are importanta , formula este aceeasi :
Lm=Fxd

CAdi a scris:Lucrul mecanic este egal cu Fxd . Ca forta este 2 ori mai mare ca este de 3 ori mai mare nu are importanta , formula este aceeasi :
Lm=Fxd

De unde se vede ca nu trebuie sa-ti bati capul cu amanunte ! Nu
are rost sa intelegi dece, daca ai memorie sa retii ce au spus
altii. Formula generala, valabila pentru tractare, este aceea.
- 1. Alte forme de lucru mecanic acceptate :
Lucrul mecanic de accelerare
Lucrul mecanic de ridicare
Lucrul mecanic de intindere sau presare
- 2. Forme de lucru mecanic neacceptate sau neconsemnate:
Lucrul mecanic de curbarea unei traiectorii in miscarea libera
(De fapt in orice miscare !)
Lucrul mecanic din eforturile si deformarile interioare, ale
corpurilor si structurilor supuse fortelor exterioare.
Despre pct. 2 puteti afla cate ceva din prezentul topic.

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:Lucrul mecanic este egal cu Fxd . Ca forta este 2 ori mai mare ca este de 3 ori mai mare nu are importanta , formula este aceeasi :
Lm=Fxd

De unde se vede ca nu trebuie sa-ti bati capul cu amanunte ! Nu
are rost sa intelegi dece, daca ai memorie sa retii ce au spus
altii. Formula generala, valabila pentru tractare, este aceea.

Lucrul mecanic de intindere sau presare
- 2. Forme de lucru mecanic neacceptate sau neconsemnate:
Lucrul mecanic de curbarea unei traiectorii in miscarea libera
(De fapt in orice miscare !)
Lucrul mecanic din eforturile si deformarile interioare, ale
corpurilor si structurilor supuse fortelor exterioare.
Despre pct. 2 puteti afla cate ceva din prezentul topic.

Ce mai , esti adeptul lui Einstein, nu l-ai inteles,  dar toate lucrurile de care vorbesti se intampla si in vid

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:Lucrul mecanic este egal cu Fxd . Ca forta este 2 ori mai mare ca este de 3 ori mai mare nu are importanta , formula este aceeasi :
Lm=Fxd

De unde se vede ca nu trebuie sa-ti bati capul cu amanunte ! Nu
are rost sa intelegi dece, daca ai memorie sa retii ce au spus
altii. Formula generala, valabila pentru tractare, este aceea.

Lucrul mecanic de intindere sau presare
- 2. Forme de lucru mecanic neacceptate sau neconsemnate:
Lucrul mecanic de curbarea unei traiectorii in miscarea libera
(De fapt in orice miscare !)
Lucrul mecanic din eforturile si deformarile interioare, ale
corpurilor si structurilor supuse fortelor exterioare.
Despre pct. 2 puteti afla cate ceva din prezentul topic.

Ce mai , esti adeptul lui Einstein, nu l-ai inteles,  dar toate lucrurile de care vorbesti se intampla si in vid

Nu numai ca nu l-am inteles, nici nu ma intereseaza ce a spus
el. Stiu ca a adunat ce au spus altii, asa ca este inutil sa ma
trimiti mereu la "opera lui". Dar efortul tau dezinteresat de a-l
promova este remarcabil. Te vad candidat pentru atitudinea ta,
la premiul "Drept intre popoare "actualizat.                

Ti se potriveste imaginea asta

In raspunsul anterior, CAdi continua cu succes sa se ocupe de
persoana mea. Dar sa vedem:

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:Lucrul mecanic este egal cu Fxd . Ca forta este 2 ori mai mare ca este de 3 ori mai mare nu are importanta , formula este aceeasi :
Lm=Fxd

De unde se vede ca nu trebuie sa-ti bati capul cu amanunte ! Nu
are rost sa intelegi dece, daca ai memorie sa retii ce au spus
altii. Formula generala, valabila pentru tractare, este aceea.
- 1. Alte forme de lucru mecanic acceptate :
Lucrul mecanic de accelerare
Lucrul mecanic de ridicare
Lucrul mecanic de intindere sau presare
- 2. Forme de lucru mecanic neacceptate sau neconsemnate:
Lucrul mecanic de curbarea unei traiectorii in miscarea libera
(De fapt in orice miscare !)
Lucrul mecanic din eforturile si deformarile interioare, ale
corpurilor si structurilor supuse fortelor exterioare.
Despre pct. 2 puteti afla cate ceva din prezentul topic.

Formele de lucru mecanic 1 si 2 mentionate mai sus, se pot clasifica
in doua categorii pe criteriul conservarii energiei mecanice:
   1. Lucrul mecanic care nu conserva energia mecanica, aceasta
se transforma in altceva:
- Lucrul mecanic de tractare, nu este inapoiat complet ca energie
de miscare ci ca energie termica, uzura a materialelor, zgomote, etc.
- Lucrul mecanic de curbarea unei traiectorii, este o transformare  
mecanica care poate modifica in situatia orbitarii  numai directia
miscarii si de aceea nu este recunoscuta. Ar afecta grav teoria
atractiei gravitationale dovedind ca este un fake de circumstanta.
Problema conservarii energiei in cazul acesta are explicatie numai
in paradigma push gravity si aceasta se gaseste pe topic.
 2. Celelalte categorii de lucru mecanic conserva energia mecanica
si pot fi returnate sub forma ei.

Este bine ca detaliezi dar lucrul mecanic tot lucru mecanic se chiama.
Dar, continua... este interesant !

virgil_48 a scris:
- Lucrul mecanic de curbarea unei traiectorii, este o transformare  
mecanica care poate modifica in situatia orbitarii  numai directia
miscarii si de aceea nu este recunoscuta. Ar afecta grav teoria
atractiei gravitationale dovedind ca este un fake de circumstanta.
Problema conservarii energiei in cazul acesta are explicatie numai
in paradigma push gravity si aceasta se gaseste pe topic.
 2. Celelalte categorii de lucru mecanic conserva energia mecanica
si pot fi returnate sub forma ei.

Acuma vad !
Pai sa vedem daca se datoreste lui push gravity sau nucleului de fier si nichel care se invarte in centrul Terrei sau poate al unei mici gauri negre
care se gaseste in centrul planetei noastre , dupa cate imi aduc aminte ca mentiona Virgil intr-un topic....

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:
- Lucrul mecanic de curbarea unei traiectorii, este o transformare  
mecanica care poate modifica in situatia orbitarii  numai directia
miscarii si de aceea nu este recunoscuta. Ar afecta grav teoria
atractiei gravitationale dovedind ca este un fake de circumstanta.
Problema conservarii energiei in cazul acesta are explicatie numai
in paradigma push gravity si aceasta se gaseste pe topic.
 2. Celelalte categorii de lucru mecanic conserva energia mecanica
si pot fi returnate sub forma ei.

Acuma vad !
Pai sa vedem daca se datoreste lui push gravity sau nucleului de fier si nichel care se invarte in centrul Terrei sau poate al unei mici gauri negre
care se gaseste in centrul planetei noastre , dupa cate imi aduc aminte ca mentiona Virgil intr-un topic....

Ma refeream la tandemul Luna - Terra , dar poate sa fie si o formatiune cosmica masiva cum este aceasta galaxie din fotografie (portocalie)
care a curbat lumina provenita de la o alta galaxie din spatele ei , formand asa zisa cruce Einstein , descoperita cu ajutorul telescopului James Web;
https://www.descopera.ro/stiinta/20462171-very-large-telescope-de-la-eso-a-ajutat-astronomii-sa-descopere-o-cruce-einstein?utm_source=newsletter&utm_medium=li699_mi251386&utm_content=articol&utm_campaign=Very+Large+Telescope+de+la+ESO+a+ajutat+astronomii+sa+descopere+o+Cruce+Einstein&utm_term=li699_mi251386_s325279

Virgil_48 daca dovesti ca push gravity are efectul de lentila gravitationalape care il observam la crucea lui Einstein (ca in figura de mai sus)
sau de potcoava ca in figura urmatoare, te cred:


https://www.telework.ro/ro/curbarea-luminii-de-catre-gravitatie-lentile-gravitationale/

Eu am efectuat o experienta simpla acasa cu un capac de spray (sub forma unui cilindru) cu diametrul 5 cm si inaltimea de 7 cm si o lanterna cu lentila de
3.8 cm diametru.
Am obtinut un cerc pe birou atunci cand am apropiat lanterna la 1 cm distanta de capac la fel ca in fotografie de 4 mm grosime in jurul capacului.
Daca apropii sub 1 cm lanterna de capac grosimea cercului se micsoreaza .
La distante mai mari ale lanternei de capac cercul se lateste si fotonii se disperseaza .
Concluzie :
1. Ori fotonii se lipesc si se preling pe capac potrivit efectului Coanda
2.ori are loc o dispersie a luminii potrivit fenomenului  refractiei mai ales  atunci cand indepartam lanterna
3. ori are loc curbarea razelor de lumina (Einstein)

CAdi a scris:Virgil_48 daca dovesti ca push gravity are efectul de lentila gravitationalape care il observam la crucea lui Einstein (ca in figura de mai sus)
sau de potcoava ca in figura urmatoare, te cred:


https://www.telework.ro/ro/curbarea-luminii-de-catre-gravitatie-lentile-gravitationale/

Eu am efectuat o experienta simpla acasa cu un capac de spray (sub forma unui cilindru) cu diametrul 5 cm si inaltimea de 7 cm si o lanterna cu lentila de
3.8 cm diametru.
Am obtinut un cerc pe birou atunci cand am apropiat lanterna la 1 cm distanta de capac la fel ca in fotografie de 4 mm grosime in jurul capacului.
Daca apropii sub 1 cm lanterna de capac grosimea cercului se micsoreaza .
La distante mai mari ale lanternei de capac cercul se lateste si fotonii se disperseaza .
Concluzie :
1. Ori fotonii se lipesc si se preling pe capac potrivit efectului Coanda
2.ori are loc o dispersie a luminii potrivit fenomenului  refractiei mai ales  atunci cand indepartam lanterna
3. ori are loc curbarea razelor de lumina (Einstein)

Ar mai fi o explicatie in urma experientei mele, chiar daca la prima vedere este foarte simpla;
4. Galaxiile sunt foarte apropiate una de cealalta si se pregatesc de coliziune, iar lumina care ne parvine de la cea care se afla in spatele primei galaxi  si nu se observa, formeaza acea ,, Cruce Einstein"
( sau daca este aproape perfect de apropiata  de cealata galaxie pe aceeasi directie de vizualizare , un inel sau o potcoava ca cea din figura)
Daca galaxiile ar fi la o distanta mult mai mare una de cealalta, lumina de la cea care este in spatele celei care se vede s-ar dispersa.
Si cred ca aceasta este explicatia cea mai logica.
Ramane ca astronomii sa determine razele critice  corespunzatoare de la care se petrece fenomenul de curbare a razelor luminoase pentru ,, Crucea Einstein" ,,Potcoava " si ,,Inel"  sau de dispersie.

Cred ca aceasta problema ar trebui sa-si afle locul la rubrica de astronomie. Si asa am sa si fac!

CAdi a scris:. . . . .

Ar mai fi o explicatie in urma experientei mele, chiar daca la prima vedere este foarte simpla;
4. Galaxiile sunt foarte apropiate una de cealalta si se pregatesc de coliziune, iar lumina care ne parvine de la cea care se afla in spatele primei galaxi  si nu se observa, formeaza acea ,, Cruce Einstein"
( sau daca este aproape perfect de apropiata  de cealata galaxie pe aceeasi directie de vizualizare , un inel sau o potcoava ca cea din figura)
Daca galaxiile ar fi la o distanta mult mai mare una de cealalta, lumina de la cea care este in spatele celei care se vede s-ar dispersa.
Si cred ca aceasta este explicatia cea mai logica.
Ramane ca astronomii sa determine razele critice  corespunzatoare de la care se petrece fenomenul de curbare a razelor luminoase pentru ,, Crucea Einstein" ,,Potcoava " si ,,Inel"  sau de dispersie.
Cred ca aceasta problema ar trebui sa-si afle locul la rubrica de astronomie. Si asa am sa si fac!

Aveam un topic separat dedicat literaturii S.F. Dece il eviti ?
Putem sa mai lansam unul pentru "experimente pe birou" care
sa confirme teoriile genialului.
P.S. Biroul tau pe care obtii confirmarile, este lustruit, are suprafata
de sticla ?

CAdi a scris:Virgil_48 daca dovesti ca push gravity are efectul de lentila gravitationalape care il observam la crucea lui Einstein (ca in figura de mai sus)
sau de potcoava ca in figura urmatoare, te cred:
. . . . .

Nici nu trebuie sa dovedesti ca FOIP are efect de lentila gravitationala,
fiindca face parte din mecanica si din logica  lui. Am scris asta in mod
sigur intr-unul din topicele dedicate, dar numai cineva care nu intelege
si nu simuleaza mental mecanismul, se poate îndoi. Nu caut sursa acum !
In jurul unui corp, particulele de orice fel care trec inertial fara sa il  
impacteze, sunt usor impinse catre corp de celelalte particule din jurul
lor. Este efectul push gravity intre corp si particula aceea. Se imping unele  
pe altele curbandu-si traiectoriile, iar fotonii sunt si ei particule.
Asa cum se intampla cu asteroizii care trec pe langa o planeta.
Traiectoria lor se curbeaza usor spre planeta, iar in domeniul particulelor
rezulta efectul acela de lentila !
Dar nu ma astept de la tine la atâta intelegere.

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:Virgil_48 daca dovesti ca push gravity are efectul de lentila gravitationalape care il observam la crucea lui Einstein (ca in figura de mai sus)
sau de potcoava ca in figura urmatoare, te cred:
. . . . .

Nici nu trebuie sa dovedesti ca FOIP are efect de lentila gravitationala,
fiindca face parte din mecanica si din logica  lui. Am scris asta in mod
sigur intr-unul din topicele dedicate, dar numai cineva care nu intelege
si nu simuleaza mental mecanismul, se poate îndoi. Nu caut sursa acum !
In jurul unui corp, particulele de orice fel care trec inertial fara sa il  
impacteze, sunt usor impinse catre corp de celelalte particule din jurul
lor. Este efectul push gravity intre corp si particula aceea. Se imping unele  
pe altele curbandu-si traiectoriile, iar fotonii sunt si ei particule.
Asa cum se intampla cu asteroizii care trec pe langa o planeta.
Traiectoria lor se curbeaza usor spre planeta, iar in domeniul particulelor
rezulta efectul acela de lentila !
Dar nu ma astept de la tine la atâta intelegere.

Nu o mai da tot timpul cu push gravity,  ca push gravity asta,  are o hiba:
Daca fluxul asta al tau omogen si izotrop cum ai zis,  ,,bate" din toate directiile , golul acela dintre 2 corpuri,  se umple rapid

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:Virgil_48 daca dovesti ca push gravity are efectul de lentila gravitationalape care il observam la crucea lui Einstein (ca in figura de mai sus)
sau de potcoava ca in figura urmatoare, te cred:
. . . . .

Nici nu trebuie sa dovedesti ca FOIP are efect de lentila gravitationala,
fiindca face parte din mecanica si din logica  lui. Am scris asta in mod
sigur intr-unul din topicele dedicate, dar numai cineva care nu intelege
si nu simuleaza mental mecanismul, se poate îndoi. Nu caut sursa acum !
In jurul unui corp, particulele de orice fel care trec inertial fara sa il  
impacteze, sunt usor impinse catre corp de celelalte particule din jurul
lor. Este efectul push gravity intre corp si particula aceea. Se imping unele  
pe altele curbandu-si traiectoriile, iar fotonii sunt si ei particule.
Asa cum se intampla cu asteroizii care trec pe langa o planeta.
Traiectoria lor se curbeaza usor spre planeta, iar in domeniul particulelor
rezulta efectul acela de lentila !
Dar nu ma astept de la tine la atâta intelegere.

Nu o mai da tot timpul cu push gravity,  ca push gravity asta,  are o hiba:
Daca fluxul asta al tau omogen si izotrop cum ai zis,  ,,bate" din toate directiile , golul acela dintre 2 corpuri,  se umple rapid

Cine nu vrea sa inteleaga, este evident ca nu reuseste ! Creierul
nu receptioneaza idei si informatii impotriva vointei persoanei.
Ramane cum ne-am inteles !

Experienta de birou:
am luat o coala de hartie A5 pe care am impartit-o in 2 buc. egale.
Am taiat o bucata de scotch de 10 cm pe care am taiat-o in 2 buc de 5 cm.
Am legat cele 2 buc. de scotch la mijlocul celor 2 jumatati de coala A5 si le-am apropiat sa vad daca se atrag una pe alta si :
surpriza !! la distanta de 1 cm s-au atras si s-au lipit in partea de jos.
Acum nu stiu daca s-au lipit datorita principiului lui Newton sau datorita lui push gravity ?

CAdi a scris:Experienta de birou:
am luat o coala de hartie A5 pe care am impartit-o in 2 buc. egale.
Am taiat o bucata de scotch de 10 cm pe care am taiat-o in 2 buc de 5 cm.
Am legat cele 2 buc. de scotch la mijlocul celor 2 jumatati de coala A5 si le-am apropiat sa vad daca se atrag una pe alta si :
surpriza !! la distanta de 1 cm s-au atras si s-au lipit in partea de jos.
Acum nu stiu daca s-au lipit datorita principiului lui Newton sau datorita lui push gravity ?

La ce principiu al lui Newton te referi ? Din cate stiu si s-a mai
comentat pe forum, Newton a evitat sa afirme ca gravitatia este
atractie, iar ideea si formularea i-a fost atribuita ilicit de editorii
lucrarii sale !
Realizari nelimitate in activitatea de birou ! Incearcă si cu două
jumătăți de cărămidă ! 

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:Experienta de birou:
am luat o coala de hartie A5 pe care am impartit-o in 2 buc. egale.
Am taiat o bucata de scotch de 10 cm pe care am taiat-o in 2 buc de 5 cm.
Am legat cele 2 buc. de scotch la mijlocul celor 2 jumatati de coala A5 si le-am apropiat sa vad daca se atrag una pe alta si :
surpriza !! la distanta de 1 cm s-au atras si s-au lipit in partea de jos.
Acum nu stiu daca s-au lipit datorita principiului lui Newton sau datorita lui push gravity ?

La ce principiu al lui Newton te referi ? Din cate stiu si s-a mai
comentat pe forum, Newton a evitat sa afirme ca gravitatia este
atractie, iar ideea si formularea i-a fost atribuita ilicit de editorii
lucrarii sale !
Realizari nelimitate in activitatea de birou ! Incearcă si cu două
jumătăți de cărămidă ! 

Ai facut tu experienta? Cum explici?

virgil_48 a scris:. . . . .
Formele de lucru mecanic 1 si 2 mentionate mai sus, se pot clasifica
in doua categorii pe criteriul conservarii energiei mecanice:
   1. Lucrul mecanic care nu conserva energia mecanica, aceasta
se transforma in altceva:
- Lucrul mecanic de tractare, nu este inapoiat complet ca energie
de miscare ci ca energie termica, uzura a materialelor, zgomote, etc.
- Lucrul mecanic de curbarea unei traiectorii, este o transformare  
mecanica care poate modifica in situatia orbitarii  numai directia
miscarii si de aceea nu este recunoscuta. Ar afecta grav teoria
atractiei gravitationale dovedind ca este un fake de circumstanta.
Problema conservarii energiei in cazul acesta are explicatie numai
in paradigma push gravity si aceasta se gaseste pe topic.
 2. Celelalte categorii de lucru mecanic conserva energia mecanica
si pot fi returnate sub forma ei.

Asta am scris aici : https://cercetare.forumgratuit.ro/t2847p750-lucrul-mecanic-definitie-si-exemple-sectiunea-2#111004
Pentru analiza lucrului mecanic de curbare a unei traiectorii si
conservarii energiei mecanice trebuie considerate doua situatii distincte:
- Curbarea traiectoriei in miscarea de orbitare
Pentru aceasta am postat o explicatie elementara a conservarii
energiei pe topicele dedicate subiectului, in paradigma FOIP.
Nu pretind ca am explicat la nivel academic, dar daca vrea cineva, poate
intelege ideea.
- Curbarea traiectoriei unui corp autopropulsat, in miscare inertiala
libera(teoretica). Functioneaza un motor lateral care produce curbura.
Pentru aceasta situatie pana acum am afirmat ca energia consumata
se transforma in lucru mecanic pierdut care se evidentiaza numai in
desenul curb al traiectoriei. Asta ar insemna o pierdere de energie care
nu se mai regaseste in Univers, ceace nu este acceptabil.
Revin cu urmatoarea explicatie pentru conservarea energiei, valabila in
paradigma FOIP si in cea recunoscuta:
Forta motorului lateral indeparteaza corpul de traiectoria lui rectilinie,
producand deplasare si lucru mecanic. Pentru a realiza asta, motorul
(jet) arunca particule materiale pe directie perpendiculara traiectoriei.
Pariculele acelea au masa, in motor dobandesc viteza deci energie
mecanica. Energia acestora este echivalentul lucrului mecanic care ia
nastere sub impingerea motorului, in sens invers. Este explicatia stiuta
a conservarii impulsului si energiei mecanice a motoarelor jet.

Asupra unui corp care se deplaseaza inertial, nu actioneaza nici o forta. In momentul cand actioneaza asupra acestui corp o forta care isi roteste punctul de aplicatie cu o anumita perioada si care face un anumit unghi variabil cu directia de deplasare, atunci aceasta forta aplica o acceleratie care schimba atat directia corpului cat si viteza acestuia pe care o creste sau o scade periodic. Rezultanta se afla insumand vectorii viteza cu ajutorul regulii paralelogramului. Cat priveste lucrul mecanic efectuat de o forta perpendiculara pe directia de deplasare inertiala a unui corp, aceasta (forta) pe timpul actionarii da corpului o traiectorie aproximativ serpuita sau chiar cicloidala depinzand de raportul dintre viteza inertiala si viteza rezultata din aplicarea fortei, astfel incat daca forta actioneaza un timp mai indelungat, corpul va ajunge sa descrie un fel de sinusoida asimetrica cu raza de curbura din ce in ce mai mica pana cand forta centrifuga devine egala cu forta perpendiculara. In momentul incetarii actiunii fortei perpendiculare corpul continua miscarea pe directia inertiala initiala, dar pe o traiectorie paralela cu cea initiala, la o distanta de cel mult un diametru al arcului de cerc descris inainte de oprirea fortei si cu o viteza corespunzatoare combinatiei dintre viteza initiala si viteza introdusa de forta aplicata la momentul respectiv.
In cazul campului central corpul descrie o cicloida eliptica cu raza variabila dar periodica pentru ca totdeauna forta de atractie este egala cu forta centrifuga in orice punct al traiectoriei eliptice.
Deci cele doua situatii din exemplul tau si miscarea in campul central nu sunt identice.

virgil a scris:Asupra unui corp care se deplaseaza inertial, nu actioneaza nici o forta. In momentul cand actioneaza asupra acestui corp o forta care isi roteste punctul de aplicatie cu o anumita perioada si care face un anumit unghi variabil cu directia de deplasare, atunci aceasta forta aplica o acceleratie care schimba atat directia corpului cat si viteza acestuia pe care o creste sau o scade periodic.
. . . . .

In cazul campului central corpul descrie o cicloida eliptica cu raza variabila dar periodica pentru ca totdeauna forta de atractie este egala cu forta centrifuga in orice punct al traiectoriei eliptice.
Deci cele doua situatii din exemplul tau si miscarea in campul central nu sunt identice.

Ai impus niste conditii in plus, straine de cele propuse de mine.
Daca complici ipoteza adaugand alte faze si desfasurari, nu inteleg
dece o mai compari cu cea din "exemplul meu". Nu pot urmari
idea ta in felul acesta, fiindca nu inteleg la ce te referi concret.
Care dintre situatii nu sunt identice si dece ar trebui sa fie ? Te
referi la raspunsul precedent  in care am scris despre conservarea
energiei unui motor jet, ce devine lucru mecanic in cazul unei
traiectorii curbe ?

CAdi a scris:. . . . .

Nu o mai da tot timpul cu push gravity,  ca push gravity asta,  are o hiba:
Daca fluxul asta al tau omogen si izotrop cum ai zis,  ,,bate" din toate directiile , golul acela dintre 2 corpuri,  se umple rapid

Dovada ca FOIP fiind un mediu(ipotetic) strain de mediul nostru,
nu poate fi perceput de mintea majoritatii rezidentilor .
Mediul FOIP nu se goleste sau se umple, densitatea lui depinde
de punctul unde o masori. Nu se uniformizeaza .In zonele cu
corpuri este in general mai dens decat in spatiile "inter" dar intre
corpuri are si directii de neomogenitatea produse de obturarea de
catre acestea.
Nu se comporta ca un fluid care sa umple locurile goale, ci ca...
un flux izotrop, numai pentru cei care inteleg cum ar putea fi.
Un filme pe YouTube, ar deschide capul multor reticenti.
Directiile unde FOIP este mai putin dens, sunt acolo unde
este obturat de corpuri. Spatiile acelea sunt ca niste cilindri sau
segmente de con unde densitatea FOIP este mai mica numai pe
directia cilindrului. Este greu de perceput acest model, de aceea
nu are amatori. Daca nu ar influenta studiul gravitatiei, ar fi
un capitol facultativ in studiul mecanicii, pentru cei cu mai multa
capacitate de simulare: Mecanica unui flux izotrop de particule
materiale.

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:. . . . .

Nu o mai da tot timpul cu push gravity,  ca push gravity asta,  are o hiba:
Daca fluxul asta al tau omogen si izotrop cum ai zis,  ,,bate" din toate directiile , golul acela dintre 2 corpuri,  se umple rapid

Dovada ca FOIP fiind un mediu(ipotetic) strain de mediul nostru,
nu poate fi perceput de mintea majoritatii rezidentilor .
Mediul FOIP nu se goleste sau se umple, densitatea lui depinde
de punctul unde o masori. Nu se uniformizeaza .In zonele cu
corpuri este in general mai dens decat in spatiile "inter" dar intre
corpuri are si directii de neomogenitatea produse de obturarea de
catre acestea.
Nu se comporta ca un fluid care sa umple locurile goale, ci ca...
un flux izotrop, numai pentru cei care inteleg cum ar putea fi.
Un filme pe YouTube, ar deschide capul multor reticenti.
Directiile unde FOIP este mai putin dens, sunt acolo unde
este obturat de corpuri. Spatiile acelea sunt ca niste cilindri sau
segmente de con unde densitatea FOIP este mai mica numai pe
directia cilindrului. Este greu de perceput acest model, de aceea
nu are amatori. Daca nu ar influenta studiul gravitatiei, ar fi
un capitol facultativ in studiul mecanicii, pentru cei cu mai multa
capacitate de simulare: Mecanica unui flux izotrop de particule
materiale.

Eu nu stiu cum vezi tu lucrurile !
Practic:
De ce sa impinga fluxurile din afara celor 2 corpuri , care sunt intr-o cantitate uriasa , corpurile doar pana la distanta 1/r^2 asa cum vedem in practica ca se desfasoara lucrurile
dupa principiul lui Newton, cand fluxul dintre corpuri este mai mic decat distanta la care au fost impinse ?
Normal ar fi dupa cum zici, deoarecea  densitatea de particule dintre corpuri a ajuns de la mare la mic atunci cand au fost impinse, cu atat mai mult corpurile ar trebui impinse pana se lipesc.
Mi se pare logic.
Este ilogica explicatia FOIP.