LA INCEPUT A FOST NIMIC

[Provine din topicul „Electronul, analog unui roi de albine”]



Cum mi-am exprimat parerea ai in topicul "O abordare filozofica a universului", la inceput a fost nimic, si i-am atribuit cifra zero, apoi D-zeu a despartit nimicul in doua, si celor doua jumatati le-am atribuit numerele;(-1) si (+1), sau materie si antimaterie, si tot asa a aparut campul, sau dorinta de reintregire a lui zero, a aparut spatiul ca distanta intre cele doua jumatati, si miscarea ca tendinta a apropierii lor.
Si acum Woody-Sadang; Nu vrei sa-l intrebi pe D-zeu, cine este energia, cine circula in electron, ce este un string, si cine este autorul actiunii?

Interesanta filozofie, dezvolt-o si gaseste-i si aplicabilitate practica, altfel e degeaba.

Dialogul meu cu Dumnezeu este doar al meu, nu este o carte deschisa din care sa poata citi oricine.

Astept inca sa scrii nuamrul 256 in binar, folosind "diferite combinatii" de 0 si 1, asa cum ai afirmat in topicul "O abordare filozofica a Universului".

Astept inca sa scrii nuamrul 256 in binar, folosind "diferite combinatii" de 0 si 1, asa cum ai afirmat in topicul "O abordare filozofica a Universului".

numarul 256 in binar este; 100000000; pentru ca 2^8=256; de aceia celelalte ranguri sunt ocupate de 0. Care este problema?

Dialogul meu cu Dumnezeu este doar al meu, nu este o carte deschisa din care sa poata citi oricine.

Atunci nu mai pune intrebari absurde.

Intrebarea nu era si nu este deloc absurda. Ti-am spus sa fii atent la nuante! La subtilitati! Pe mine nu ma interesa neaparat sa stiu, daca tu stii cum se scrie 256 in binar ci sa sesizezi ca 100000000 nu se scrie din "diferite combinatii de 1 si 0", ci din mai multi de 0 si/sau de 1. Pentru reprezentarea binara a altor numere... repetarea in proportii diferite de 0 si/sau 1. Iar "0" nu este egal cu nimic.

"Curiosul" te-a completat, as zice eu foarte bine, dar tot nu ai inteles greseala pe care ai facut-o.

https://cercetare.forumgratuit.ro/t241-o-abordare-filozofica-a-universului#4577
Ai plecat de la o supozitie falsa si ai dezvoltat un rationament fals. Asta pentru ca esti invatat sa-ti folosesti preponderent gandirea rationala, in detrimentul celei intuitive. Solutia ideala este sa le folosesti echilibrat pe amandoua. Dar cum perfectiunea este un deziderat...

Scrie tu 256 in sistem binar in baza 10, si dezvolta tu teoria pe care o asteptai de la mine. Atat 1 cat si 0 sunt doua stari distincte, nici nu conteaza cum le denumesti.

Acuma o dai la intors? Nu tu ai facut analogia aparitiei universului din nimic, cu matematica boleeana?

Nu tu ai facut analogia aparitiei universului din nimic, cu matematica boleeana?

Nu este vorba de matematica booleana, deoarece eu am descompus pe zero in (+1) si (-1), in timp ce matematica booleana nu face operatii cu numere negative. Eu am atribuit lui (+1) notiunea de materie si lui (-1), cea de antimaterie, iar suma lor se anihileaza rezultatul fiind zero.

Sigur Virgil. Ce a urmat dupa asta nu ai mai scris tu probabil.

Diferite combinatii intre 1 si 0, folosind sistemul binar poti scrie orice numar, chiar mai mult, folosind circuite logice, poti descrie intreaga existenta a universului. Iata ca pornind de la zero poti obtine orice.

Nici un rezultat nu a fost si nu va fi niciodata "0". ”În natură nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă”.

Insa polemica asta o putem continua la nesfarsit, tu aducand argumentele tale, si facandu-te ca nu stii ce ai scris, sau aducand in discutie doar ceea ce-ti convine.

Ce a urmat, nu mai tine de perioada de inceput a universului, ci de perioada actuala, cand putem folosi circuite logice pentru a descrie evolutia universului. Am facut o paralela intre cum s-a nascut universul si cum il putem noi intelege folosind aceleasi combinatii de numere.
Problema este, cu ce identificam starea de zero a universului, si in ce consta descompunerea in (+/-), a acesteia. Teoria Big-Bang porneste de la ideia de existenta a unei energii initiale foarte concentrate intr-un volum foarte mic. Daca facem un pas inapoi ajungem la ideia ca volumul initial era zero, si energia avea valoarea infinita.
De fapt aceasta este starea de inceput a universului. Este o stare temporara, in care energia este infinita, pentru ca este momentul cand are loc o tranzitie, o pendulare intre doua stari asa cum un pendul mecanic are un moment de energie cinetica zero, si intrega lui energie este cumulata in campul incojurator (energie potentiala). Daca insumezi energia cinetica a pendulului cu energia potentiala, rezultatul va fi nul, si corespunde starii de echilibru static al pendulului. Sigur exemplul dat este doar o incercare de intelegere a perioadei de inceput a universului.

Virgil, daca exista numai energia care spui ca era infinita inseamna ...ca exista si materie.
Energia este asociata materiei, nu poti sa le desparti...

Problema este, cu ce identificam starea de zero a universului, si in ce consta descompunerea in (+/-), a acesteia...
Nu cred ca pui bine problema :
Cred ca mai curand trebuie pusa problema de ,,activ ''(1)sau ,,inactiv''(0) ...si de diferenta de potential..
La inceput era starea de ,,zero'' (principiul sau ,,ideea '') si apoi s-a schimbat ceva ...principiul a devenit activ si a aparut starea de ,,unul''(potentialul) .Abia acum ,daca vrei, s-au facut combinatii din punct de vedere matematic in sistemul binar intre 0 si 1,....si poate acel unul s-a divizat ,s-a combinat si inainteaza poate in univers dupa ...elicoida (sau starea de surub) a lui WoodyCAD...(Nu avem de unde sa stim)
Starea de ,,-'' o putem sa o asociem si cu inversarea directiei ,,curgerilor''
Cred ca intai a fost 0 si apoi +1,..+1,sau 1+1+1+...si scaderi de multiplii de 1, deoarece in natura :
nimic nu se pierde,nimic nu se castiga totul se transforma ...Pana la urma totul pleaca de la principiul,,Ying-Yang" (activ-inactiv) de la complementaritate si ,,directia'' de curgere in asigurarea echilibrului universal...

Virgil, daca exista numai energia care spui ca era infinita inseamna ...ca exista si materie

Principiul este cam asa; energie infinita , materie zero, iar la capatul opus energie zero, materie infinita. Prezentul se gaseste intre cele doua situatii extreme.
Timpul este dat de ritmul de transformare a energiei in materie sau invers. Si eu sunt adeptul ca alaturi de energie mai trebuie sa fie ceva, dar se pare ca ideea acesta pierde teren in favoarea energiei ca unic mijloc de existenta a inceputului, iar materia reprezinta cealalta extrema de inchidere a ciclului periodic al universului.
S-ar putea ca materia intunecata si energia intunecata sa reprezinte formele pure de materie si energie. Iar ceia ce percepem noi sa fie acea mixtura de materie si energie apreciata la 5% din univers, al carei sens de evolutie este spre transformarea continua a energiei in materie, prin cresterea vitezei de indepartare a galaxiilor si a masei relativiste a acestora.

Eu nu cred ca era o energie infinita pe de o parte si materie infinita pe de alta parte...
Eu plec de la particula fundamentala exact ca in poezia lui ...Eminescu (a carui filozofie nu este originala ...este preluata din filozofia orientala (indiana ) ale carei baze s-au pus acum cateva mii de ani...)...
Se stie ca Eminescu si-a petrecut o parte din tinerete la Berlin....
Apoi particula originala prin divizare ....nu mai reiau explicatia anterioara ...de altfel nu sunt sigur nici de ipoteza BB...(radiatia de fond poate fi din alte cauze...)..s-au format nori de praf si gaze...centre de masa ...si apoi a aparut supernova...si procesul se continua si azi prin ...multiplicare dupa o anumita lege ...

.....apoi s-au creat galaxiile...gaurile negre...creatie si distrugere (+/-) ...un ciclu de care se tot vorbeste...sau poate doar o transformare ...

Daca spre exemplu ai un pendul obisnuit, dar care are perioada de oscilatie foarte mare, sa spunem de o luna de zile. La un moment dat, cineva neavizat priveste pendulul care se afla intr-o pozitie intermediara, si decreteaza; pendulul este un fir cu o greutate care sta tot timpul inclinat la un unghi de x grade. Peste un timp vine alt cineva si vede pendulul intr-o pozitie extrema, si dupa ce-l priveste bine spune; pendulul este un obiect atarnat cu ata, care sta pe loc intr-o pozitie de y grade si poseda o anumita energie potentiala. Dupa un timp, vine un altul si priveste pendulul cand se afla chiar la mijloc, il priveste atent, observa ca se misca incet si spune; pendulul este un fir de ata de care atarna o greutate care se misca incet, si care are o oarecare energie cinetica. Iata ca trei observatori emit 3 pareri diferite bazate pe observatii reale. Toti trei au o parte de dreptate, dar numai unul singur stie adevarul, acela nu se afla printre cei trei.
A nu se interpreta gresit, universul este ca un pendul aflat intr-o evolutie pulsatorie, periodica, cu o perioada de zeci sau poate sute de miliarde de ani.
Cine se incapataneaza sa-l urmareasca macar o perioada completa ca sa se convinga?

Noi,oamenii...umanitatea in general.
Noi incercam sa definim universul si ne transmitem cunostiintele din generatie in generatie...incercand sa ne apropiem de adevar...(0,1,...0,1,...-1,....0 .....)

Da, poate, daca timpul va fi de partea noastra.

Salut,
,,La început a fost nimic?''
Eroare. La început a fost cuvântul. Într-un limbaj mai academic, științific, contemporan; informația...

Multumesc! Daca o ziceam eu iar as fi dat nastere la o alta serie de polemici. Sunt curios care va fi reactia in cazul tau!

La început a fost cuvântul. Într-un limbaj mai academic, științific, contemporan; informația...

Gresit.
Fiind vorba de comunicare, sunt necesare mai multe persoane, asa ca la inceput a fost gestul. Nu uita ca vorbirea articulata a aparut mult mai tarziu ca sistem de comunicare. De altfel si mutii comunica prin gesturi.
In ce priveste informatia, se pare ca degeaba am dat exemplul cu pendulul. Unde se afla informatia privitoare la energia potentiala a pendulului cand pentru o clipa se afla la una din extremitati?

Iar o luam de la capat? (mai cititi si din urma... sau vi se pare ca ideea,principiul,informatia nu reprezinta acelasi lucru?)

Cred ca bati apa in piua, cu astfel de mesaje.

La fel ca tine

Sa revenim la subiect; din cate cunoastem, energia cinetica inseamna miscare, in timp ce energia potentiala reprezinta o forma de energie care nu se vede, este acumulata in camp. Aceasta a fost clipa de inceput a universului, cand nimic nu se misca, dar totul era acumulat intr-un camp necunoscut noua. Din acest "camp primordial" au derivat campurile actuale si fortele cunoscute.

Daca exista o energie potentiala si cum aceasta Ep=mgh rezulta ca aveam si o masa =particula fundamentala (posibil bosonul Higgs)...si un camp gravitational nu neaparat...necunoscut!

Este vorba de o energie potentiala acumulata intr-un "camp primordial" care este obarsia tuturor campurilor cunoscute. Este alta ceva decat energia potentiala definita strict in campul gravitational. Din acest "camp primordial" s-au desprins campul gravitational, campul electromagnetic, fortele tari, etc.
In acceptiunea mea, nu bosonul Higgs da masa particulelor, ci unghiul pe care il fac stringurile cu directia de propagare a particulelor, asa cum am aratat la electron.

...atunci inseamna ca nu te-ai exprimat bine...nu aveam energie potentiala aveam ...energie.Bosonul Higgs da nastere campului iar campul incetineste particulele si le face sa aiba masa (asta dupa noua teorie a campului si masei particulelor).Bosonul Higgs este o particula virtuala de aceea m-am gandit la el...
Pana la urma avand in vedere titlul topicului - unde vrei sa ajungi?

]...atunci inseamna ca nu te-ai exprimat bine...nu aveam energie potentiala

aveam ...energie[/quote]
Da, dar prin energie potentiala am vrut sa subliniezca in momentul zero al universului, desi nu era nimic individual, nici o entitate fizica, nici o miscare, exista un camp primordial capabil sa stocheze toata energia.

Pana la urma avand in vedere titlul topicului - unde vrei sa ajungi?

Vreau sa inteleg, cum poti sa ajungi de la nimic la ceva, apoi la stringuri, fara sa implici o entitate anume.
Daca imaginar separi un val din apa, si-l redai cu incetinitorul, ai sa vezi un moment cand suprafata apei este perfect plana, dupa care incepe o parte sa se ridice, iar cealalta parte sa coboare. Momentul de inceput cand nu se observa nimic si apa este nemiscata, este momentul zero al evolutiei. In sensul acesta gandesc momentul zero al universului, al carui evolutie se petrece in miliarde de ani, adica imperceptibil pentru om. In momentul zero, nu se vede nimic aparent, totusi energia exista.

Virgil esti un materialist incorigibil!(Cred ca esti sub influenta Big-Bang si a lui Steven Weinberg cu ,,Primele trei minute ale Universului''...)
La inceput era numai ideea,cuvantul,informatia ,principiul.
Exact ca si bosonul Higgs dupa parerea mea totul era numai virtual.
Apoi nu stiu prin ce mecanism a aparut prima particula (particula fundamentala ) a aparut o diferenta de potential si s-a trecut de la 0 la 1.Odata cu 1 a aparut (prin multiplicare) si energia si celelalte campuri etc.nu mai dezvolt aici s-a mai spus deja asta si chiar tu ai afirmat ca poti sa descrii Universul in sistemul binar (0,1) care dupa mine este o reflectare a celor doua aspecte Ying-Yang...(Odata cu 1 poti sa ajungi la stringuri)Acum as vrea sa te intreb cum ai vedea tu stringul ?( Pentru ca sunt mai multe reprezentari pe net)
Nu neg ca ar mai putea fi o explicatie prin materializarea campului Higgs.... si apoi dupa milioane si milioane de ani concentrarea materiei(formate din mai multe particule fundamentale) in centru de masa si B-B...

Trecandu-se de la o la 1 ideea a prins contur...