Impuls elementar şi moment cinetic elementar

Dacă, în baza raționamentelor mele matematice precedente care au scos în evidență cât de paradoxale sunt repausul și mișcarea rectilinie, acceptăm să le eliminăm definitiv pe acestea două din Fizică, atunci rămâne un gol pe care trebuie să-l umplem.

Mai exact, dacă nu există repaus, înseamnă că există o cantitate de mișcare minimă ce are caracter universal, trebuind să fie independentă de observator, pentru ca legile naturii să fie identice în orice sistem de referință. Altfel spus, există o constantă universală cu dimensiunile unui impuls: impulsul elementar.

Considerațiile precedente despre repaus ne-au condus la existența unui impuls elementar. Tot astfel, inexistența unei mișcări rectilinii ne va conduce la concluzia existenței unui moment cinetic minim, universal, elementar, același pentru orice observator din Univers. Probabil, acest moment cinetic este deja descoperit în „persoana” constantei lui Planck.

Abel Cavaşi a scris:Dacă, în baza raționamentelor mele matematice precedente care au scos în evidență cât de paradoxale sunt repausul și mișcarea rectilinie, acceptăm să le eliminăm definitiv pe acestea două din Fizică, atunci rămâne un gol pe care trebuie să-l umplem.

Mai exact, dacă nu există repaus, înseamnă că există o cantitate de mișcare minimă ce are caracter universal, trebuind să fie independentă de observator, pentru ca legile naturii să fie identice în orice sistem de referință. Altfel spus, există o constantă universală cu dimensiunile unui impuls: impulsul elementar.

Considerațiile precedente despre repaus ne-au condus la existența unui impuls elementar. Tot astfel, inexistența unei mișcări rectilinii ne va conduce la concluzia existenței unui moment cinetic minim, universal, elementar, același pentru orice observator din Univers. Probabil, acest moment cinetic este deja descoperit în „persoana” constantei lui Planck.

Cred ca fiecare nivel cosmic este caracterizat de o constanta a momentului cinetic. Eu am calculat aceasta constanta si pentru macrocosmos. De fapt sunt patru constante de acest fel, pentru fiecare familie de sisteme cate una. Am calculat si pentru hipocosmos una foarte mica.

Eu vorbesc despre o cantitate MINIMĂ, independentă de observator.

Abel Cavaşi a scris:Eu vorbesc despre o cantitate MINIMĂ, independentă de observator.

Ca sa vorbim aceiasi limba, trebuie sa specifici la ce nivel cosmic te referi, pentru ca universul contine mai multe niveluri cosmice din care eu m-am oprit doar la trei, hipocosmos, microcosmos si macrocosmos. Fiecare nivel cosmic contine entitati specifice ce sunt niste oscilatoare armonice ce au la baza o constanta a momentului cinetic care defineste starea fundamentala a acestor entitati. Niciuna din aceste constante nu depinde de observator, pentru ca varsta universului este estimata la 14 miliarde de ani, si omul observator a aparut acum cateva sute de ani, de cand isi pune astfel de intrebari.
Cea mai mica constanta a momentului cinetic determinata teoretic de mine este acea apartinand hipocosmosului. Mai jos este doar un extras ce contine, lungimile de unda lambda, masele notate cu m si M, viteza luminii c, razele r(dimensiunile) hipoparticulelor, si constanta momentului cinetic h ce guverneaza cel mai mic nivel cosmic, in care orice sistem poate contine doar doua particule asemanator hidrogenului, in care viteza particulelor este totdeauna egala cu viteza luminii.

Abel Cavaşi a scris:. . . . .
Considerațiile precedente despre repaus ne-au condus la existența unui impuls elementar. Tot astfel, inexistența unei mișcări rectilinii ne va conduce la concluzia existenței unui moment cinetic minim, universal, elementar, același pentru orice observator din Univers. Probabil, acest moment cinetic este deja descoperit în „persoana” constantei lui Planck.

Asadar, putem deja sa avansam in studiul Universului, bizuindu-ne
pe aceasta superba ipoteza S.F.  Succesele ondulate ne asteapta !

virgil a scris:Ca sa vorbim aceiasi limba, trebuie sa specifici la ce nivel cosmic te referi

Și musai să concretizez? Eu vreau legi valabile în întreg Universul, nu bucățele. Alea nu-s legi, dacă nu sunt valabile peste tot și oricând.

Abel Cavaşi a scris:

virgil a scris:Ca sa vorbim aceiasi limba, trebuie sa specifici la ce nivel cosmic te referi

Și musai să concretizez? Eu vreau legi valabile în întreg Universul, nu bucățele. Alea nu-s legi, dacă nu sunt valabile peste tot și oricând.

Tocmai asta am facut eu prin teoria similitudinii sistemelor micro si macrocosmice. Aceleasi legi, in mai multe dimensiuni cosmice folosind relatiile de similitudine. Insa nimeni nu s-a straduit sa le studieze in afara de Omul din Luna si inca cineva de pe alt forum.

https://drive.google.com/file/d/1NMrsgDkcQxr_HI56On0WUG5G28hcdSKn/view?usp=sharing
https://drive.google.com/file/d/1dKTnctVAdSsbGliwZMFJ2ynbIMwVIEk7/view?usp=sharing

In Univers sunt prezente vibratii, cu cat coboram in micro, cu atat putem evidentia frecvente mai inalte, etc.
Notiunea de frecventa presupune fie un fenomen ondulatoriu, care se repeta de un numar de ori in timp, fie un fenomen de trecere succesiva a unor entitati discrete printr-o sectiune, intr-un interval de timp.
In cazul unui impuls ondulatoriu , cu schimbare periodica de sens a impulsului, chiar daca admitem ca exista o valoare minimala, elementara,  valoarea aceasta  a impulsului este una efectiva . Dar presupune valori instantanee pozitive, negative sau nule...

Pe de alta parte, aceasta valoare efectiva minimala este de presupus ca ar trebui sa fie si ea dinamica. Altfel, la impuls constant nu s-ar exercita forte. Derivata impulsului ar fi nula .

Apoi ne putem intreba:
Ce entitate poate exercita un impuls elementar care sa fie responsabila de impuls mecanic sau electric sau magnetic sau gravitational, etc ?

Newton a incercat sa explice existenta unor eventuale micro impulsuri mecanice , eterice, in cazul gravitatiei, responsabile de " push gravity".
Maxwell a introdus si el prin teoria lui impulsul eteric elicoidal al vortexurilor moleculare.

Îmi place analiza ta, Eugen. Voi încerca să-ți spun cum văd eu lucrurile și sper să reușesc să răspund la problemele importante pe care le-ai ridicat.

eugen a scris:In Univers sunt prezente vibratii, cu cat coboram in micro, cu atat putem evidentia frecvente mai inalte, etc.
Notiunea de frecventa presupune fie un fenomen ondulatoriu, care se repeta de un numar de ori in timp, fie un fenomen de trecere succesiva a unor entitati discrete printr-o sectiune, intr-un interval de timp.
In cazul unui impuls ondulatoriu , cu schimbare periodica de sens a impulsului, chiar daca admitem ca exista o valoare minimala, elementara,  valoarea aceasta  a impulsului este una efectiva . Dar presupune valori instantanee pozitive, negative sau nule...

Deși impulsul elementar este constant în modul, asta nu înseamnă că el este constant și în DIRECȚIE. Asemenea variații despre care vorbești s-ar manifesta datorită variației direcției impulsului elementar.

Pe de alta parte, aceasta valoare efectiva minimala este de presupus ca ar trebui sa fie si ea dinamica. Altfel, la impuls constant nu s-ar exercita forte. Derivata impulsului ar fi nula .

Ai dreptate, dacă n-ar varia și în direcție, atunci derivata impulsului ar fi nulă. Dar, dacă luăm în considerare variațiile posibile de direcție, atunci raționamentele se vor schimba fundamental.

Apoi ne putem intreba:
Ce entitate poate exercita un impuls elementar care sa fie responsabila de impuls mecanic sau electric sau magnetic sau gravitational, etc ?

Diversitatea modurilor în care poate varia direcția impulsului elementar ar putea fi asemănătoare cu diversitatea de care amintești.

Îți mulțumesc pentru analiză!

Impulsul prin definitie este produsul dintre masa si viteza, si reprezinta valoarea de di'naintea ciocnirii. Evident ca in momentul ciocnirii are loc transferul de energie intr-un interval de timp dt in care impulsul se "descarca" devenind zero. Insa o forta se poate manifesta ca fiind produsul dintre un impuls repetabil si frecventa acestuia, care in mod glosier se poate echivala cu efectuarea unei presiuni pe o suprafata. De exemplu un jet de aer indreptat pe o foaie de hartie, in care fiecare molecula actioneaza cu un impuls de aceiasi valoare medie repetabil cu o anumita frecventa.
Insa constanta momentului cinetic i se mai spune si constanta unitatii de actiune, in care actiunea este reprezentata de un impuls elementar a carui aplicatie la o anumita distanta R fata de un punct de referinta ( particula, centru de masa) produce un moment cinetic.

virgil a scris:Impulsul prin definitie este produsul dintre masa si viteza, si reprezinta valoarea de di'naintea ciocnirii. Evident ca in momentul ciocnirii are loc transferul de energie intr-un interval de timp dt n care impulsul se "descarca" devenind zero. Insa o forta se poate manifesta ca fiind produsul dintre un impuls repetabil si frecventa acestuia, care in mod glosier se poate echivala cu efectuarea unei presiuni pe o suprafata. De exemplu un jet de aer indreptat pe o foaie de hartie, in care fiecare molecula actioneaza cu un impuls de aceiasi valoare medie repetabil cu o anumita frecventa.
Insa constanta momentului cinetic i se mai spune si constanta unitatii de actiune, in care actiunea este reprezentata de un impuls elementar a carui aplicatie la o anumita distanta R fata de un punct de referinta ( particula, centru de masa) produce un moment cinetic.

Nu numai atat. Impulsul corpurilor exista si in afara ciocnirilor.
El este cantitatea de miscare a unui corp, m x v , in situatia in care
se misca fara influente exterioare. Daca asupra lui actioneaza o forta,
variatia impulsului este F x t. Problema directiei fortei fata de directia
impulsului initial complica putin situatia, dar in cazul colinearitatii se
dovedeste aritmetic.Nu stiu dece ideea variatiei impulsului in cazul
aplicarii unei forte F(x t), se cam ascunde, fiindca nu o gasesti in
manuale, desi este usor de dovedit.
Dece ar trebui sa existe un impuls elementar(unitar?) nu inteleg. El
este atat cat rezulta din cele doua inmultiri. Care sunt masa, viteza,
timpul, sau alte marimi elementare ? Ce ar inseamna asta ?

virgil_48 a scris:

virgil a scris:Impulsul prin definitie este produsul dintre masa si viteza, si reprezinta valoarea de di'naintea ciocnirii. Evident ca in momentul ciocnirii are loc transferul de energie intr-un interval de timp dt n care impulsul se "descarca" devenind zero. Insa o forta se poate manifesta ca fiind produsul dintre un impuls repetabil si frecventa acestuia, care in mod glosier se poate echivala cu efectuarea unei presiuni pe o suprafata. De exemplu un jet de aer indreptat pe o foaie de hartie, in care fiecare molecula actioneaza cu un impuls de aceiasi valoare medie repetabil cu o anumita frecventa.
Insa constanta momentului cinetic i se mai spune si constanta unitatii de actiune, in care actiunea este reprezentata de un impuls elementar a carui aplicatie la o anumita distanta R fata de un punct de referinta ( particula, centru de masa) produce un moment cinetic.

Nu numai atat. Impulsul corpurilor exista si in afara ciocnirilor.
El este cantitatea de miscare a unui corp, m x v , in situatia in care
se misca fara influente exterioare. Daca asupra lui actioneaza o forta,
variatia impulsului este F x t. Problema directiei fortei fata de directia
impulsului initial complica putin situatia, dar in cazul colinearitatii se
dovedeste aritmetic.Nu stiu dece ideea variatiei impulsului in cazul
aplicarii unei forte F(x t), se cam ascunde, fiindca nu o gasesti in
manuale, desi este usor de dovedit.
Dece ar trebui sa existe un impuls elementar(unitar?) nu inteleg. El
este atat cat rezulta din cele doua inmultiri. Care sunt masa, viteza,
timpul, sau alte marimi elementare ? Ce ar inseamna asta ?

O forta nu poate actiona decat asupra unui corp, nicidecum asupra unui impuls, dar si impulsul actioneaza tot asupra unui corp.
Notiunea de impuls unitar este o metafora, in sensul ca poate fi luat drept unitate de masura, nu ca valoarea lui ar fi egala cu unu. De exemplu impulsul intrinsec (m.c)=h.niu/c ; in care masa de repaus a electronului, si viteza luminii sunt doua marimi constante deci si impulsul acesta poate fi luat drept unitate de masura. Aici nu este vorba de deplasarea electronului in spatiu cu viteza luminii, ci de miscarea cuantei generatoare intr-un "vartej" ce a devenit electron.

virgil a scris:. . . . .
O forta nu poate actiona decat asupra unui corp, nicidecum asupra unui impuls, dar si impulsul actioneaza tot asupra unui corp.
Notiunea de impuls unitar este o metafora, in sensul  ca poate fi luat drept unitate de masura, nu ca valoarea lui ar fi egala cu unu. De exemplu impulsul intrinsec (m.c)=h.niu/c ; in care masa de repaus a electronului, si viteza luminii sunt doua marimi constante deci si impulsul acesta poate fi luat drept unitate de masura. Aici nu este vorba de deplasarea electronului in spatiu cu viteza luminii, ci de miscarea cuantei generatoare intr-un "vartej" ce a devenit electron.

Nici nu m-as gandi sa spun altfel, iar daca tu asa ai inteles este
din cauza exprimarii mele lipsite de precizie..
Cand am scris "Daca asupra lui actioneaza o forta..." ma gandeam
la corp, nu la impulsul corpului.
In rest, retin si eu referirile la corpuri si le las celorlalti referirile la
particule.