Ultimele subiecte
» Eu sunt Dumnezeu - viitoarea mea carte in limba romanaScris de Forever_Man Ieri la 22:56
» În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
Scris de virgil Ieri la 20:31
» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de eugen Mar 19 Noi 2024, 21:57
» ChatGPT este din ce în ce mai receptiv
Scris de CAdi Mar 19 Noi 2024, 13:07
» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de virgil Sam 16 Noi 2024, 12:00
» OZN in Romania
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 19:26
» Carti sau documente de care avem nevoie
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 09:50
» Fiinte deosebite.
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 09:30
» Care și unde este "puntea" dintre lumea cuantică și cea newtoniană?
Scris de virgil Joi 14 Noi 2024, 18:44
» NEWTON
Scris de CAdi Mier 13 Noi 2024, 20:05
» New topic
Scris de ilasus Mar 12 Noi 2024, 11:06
» Pendulul
Scris de Vizitator Vin 08 Noi 2024, 15:14
» Laborator-sa construim impreuna
Scris de eugen Mier 06 Noi 2024, 10:59
» PROFILUL CERCETATORULUI...
Scris de eugen Mier 06 Noi 2024, 07:56
» Ce anume "generează" legile fizice?
Scris de No_name Mar 05 Noi 2024, 19:06
» Ce fel de popor suntem
Scris de eugen Dum 03 Noi 2024, 10:04
» Fenomene Electromagnetice
Scris de virgil Vin 01 Noi 2024, 19:11
» Sa mai auzim si de bine in Romania :
Scris de CAdi Vin 01 Noi 2024, 12:43
» How Self-Reference Builds the World - articol nou
Scris de No_name Mier 30 Oct 2024, 20:01
» Stanley A. Meyer - Hidrogen
Scris de eugen Lun 28 Oct 2024, 11:51
» Daci nemuritori
Scris de virgil Dum 27 Oct 2024, 20:34
» Axioma paralelelor
Scris de No_name Dum 27 Oct 2024, 14:59
» Relații dintre n și pₙ
Scris de No_name Dum 27 Oct 2024, 10:01
» Global warming is happening?
Scris de Meteorr Vin 25 Oct 2024, 23:06
» Atractia Universala
Scris de Meteorr Vin 25 Oct 2024, 23:03
» Despre credinţă şi religie
Scris de Dacu2 Mier 23 Oct 2024, 08:57
» Stiinta oficiala si stiinta neoficiala
Scris de CAdi Vin 18 Oct 2024, 12:50
» țara, legiunea, căpitanul!
Scris de CAdi Vin 18 Oct 2024, 12:37
» Grigorie Yavlinskii
Scris de CAdi Joi 17 Oct 2024, 23:49
» STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE
Scris de virgil Joi 17 Oct 2024, 21:37
Postări cu cele mai multe reacții ale lunii
» Mesaj de la virgil în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină? ( 2 )
» Mesaj de la CAdi în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
( 2 )
» Mesaj de la Abel Cavaşi în Daci nemuritori
( 1 )
» Mesaj de la CAdi în Fenomene Electromagnetice
( 1 )
» Mesaj de la virgil în Fiinte deosebite.
( 1 )
Subiectele cele mai vizionate
Subiectele cele mai active
Top postatori
virgil (12458) | ||||
CAdi (12397) | ||||
virgil_48 (11380) | ||||
Abel Cavaşi (7963) | ||||
gafiteanu (7617) | ||||
curiosul (6790) | ||||
Razvan (6183) | ||||
Pacalici (5571) | ||||
scanteitudorel (4989) | ||||
eugen (3969) |
Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Abel Cavaşi | ||||
Pacalici | ||||
CAdi | ||||
curiosul | ||||
Dacu | ||||
Razvan | ||||
virgil | ||||
meteor | ||||
gafiteanu | ||||
scanteitudorel |
Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 22 utilizatori conectați: 0 Înregistrați, 0 Invizibil și 22 Vizitatori Nici unul
Recordul de utilizatori conectați a fost de 181, Vin 26 Ian 2024, 01:57
Subiecte similare
Energie, impuls, masă în teoria relativităţii restrânse
2 participanți
Pagina 1 din 1
Energie, impuls, masă în teoria relativităţii restrânse
În acest articol, vom numi mecanica clasică, bazată pe invarianţa ecuaţiilor de mişcare la transformările Galilei, "mecanică newtoniană", iar mecanica invariantă la transformările Lorentz, "mecanică einsteiniană".
Ne vom referi la punctul material.
Traiectoria unui punct în mişcarea cea mai generală prin spaţiul tridimensional, este dată, în mecanica newtoniană, de relaţia vectorială:
unde r este vectorul de poziţie, iar t este timpul. Deci vectorul de poziţie este o funcţie de timp. Obţinerea explicită a acestei funcţii, este unul din scopurile finale ale mecanicii newtoniene.
Pe de altă parte, lucrul mecanic pe care îl depune o forţă F de-a lungul traiectoriei între punctele cu vectorii de poziţie r1 şi r2 se defineşte, ca fiind integrala curbilinie a forţei, de-a lungul traiectoriei, între cele două puncte.
Dacă F este rezultanta tuturor forţelor care acţionează asupra punctului material, atunci, conform principiului fundamental al dinamicii, scris cu ajutorul impulsului p, avem:
Impulsul este prin definiţie:
Ţinând cot de faptul că energia cinetică diferenţială dW este egală cu lucrul mecanic diferenţial dL, obţinem:
După cum se arată în TRR, dt şi dr sunt reunite în vectorul de poziţie din spaţiu-timp dx (quadrivector):
unde c este viteza luminii în vid, iar e este un vector în lungul axei timpului, cu proprietăţile:
Prin juxtapunere se înţelege produsul scalar.
Din cele de mai sus urmează, că W şi p se reunesc tot într-un quadrivector, de forma:
care se numeşte quadrivector energie-impuls, şi are dimensiunile unui impuls, deci masă ori viteză. Pătratul acestuia este invariant la o transformare Lorentz, deci este independent de viteză, fiind astfel o constantă specifică punctului material. Putem scrie:
Încă nu ştim cine este m, dar ştim că este o constantă a mişcării cu dimensiunile unei mase. Scoatem pe p la pătrat ca să-l putem deriva la W:
Derivăm cu W şi obţinem:
Deci obţinem:
Observăm, că pentru viteză nulă, constanta m este egală cu masa. Deci m reprezintă masa de repaus, iar masa în mecanica einsteiniană depinde de viteză.
Acum, dacă forţa F provine dintr-un potemţial scalar V, avem:
Folosind aceasta, obţinem:
Deci, şi în teoria relativităţii, suma dintre energia cinetică şi energia potenţială se conservă. Acest rezultat a fost abandonat până acum în teoria relativităţii. Deci, dacă notăm energia totală cu E, putem scrie:
Problema este că, nici forţa gravitaţională, nici forţa electromagnetică, nu provin exact dintr-un potenţial scalar.
Ne vom referi la punctul material.
Traiectoria unui punct în mişcarea cea mai generală prin spaţiul tridimensional, este dată, în mecanica newtoniană, de relaţia vectorială:
unde r este vectorul de poziţie, iar t este timpul. Deci vectorul de poziţie este o funcţie de timp. Obţinerea explicită a acestei funcţii, este unul din scopurile finale ale mecanicii newtoniene.
Pe de altă parte, lucrul mecanic pe care îl depune o forţă F de-a lungul traiectoriei între punctele cu vectorii de poziţie r1 şi r2 se defineşte, ca fiind integrala curbilinie a forţei, de-a lungul traiectoriei, între cele două puncte.
Dacă F este rezultanta tuturor forţelor care acţionează asupra punctului material, atunci, conform principiului fundamental al dinamicii, scris cu ajutorul impulsului p, avem:
Impulsul este prin definiţie:
Ţinând cot de faptul că energia cinetică diferenţială dW este egală cu lucrul mecanic diferenţial dL, obţinem:
După cum se arată în TRR, dt şi dr sunt reunite în vectorul de poziţie din spaţiu-timp dx (quadrivector):
unde c este viteza luminii în vid, iar e este un vector în lungul axei timpului, cu proprietăţile:
Prin juxtapunere se înţelege produsul scalar.
Din cele de mai sus urmează, că W şi p se reunesc tot într-un quadrivector, de forma:
care se numeşte quadrivector energie-impuls, şi are dimensiunile unui impuls, deci masă ori viteză. Pătratul acestuia este invariant la o transformare Lorentz, deci este independent de viteză, fiind astfel o constantă specifică punctului material. Putem scrie:
Încă nu ştim cine este m, dar ştim că este o constantă a mişcării cu dimensiunile unei mase. Scoatem pe p la pătrat ca să-l putem deriva la W:
Derivăm cu W şi obţinem:
Deci obţinem:
Observăm, că pentru viteză nulă, constanta m este egală cu masa. Deci m reprezintă masa de repaus, iar masa în mecanica einsteiniană depinde de viteză.
Acum, dacă forţa F provine dintr-un potemţial scalar V, avem:
Folosind aceasta, obţinem:
Deci, şi în teoria relativităţii, suma dintre energia cinetică şi energia potenţială se conservă. Acest rezultat a fost abandonat până acum în teoria relativităţii. Deci, dacă notăm energia totală cu E, putem scrie:
Problema este că, nici forţa gravitaţională, nici forţa electromagnetică, nu provin exact dintr-un potenţial scalar.
Ultima editare efectuata de catre pythagora in Mier 21 Mai 2008, 16:16, editata de 4 ori
Ce zici de cuaternioni?
Foarte frumoasă deducţie a formulei de variaţie a masei cu viteza, utilizând valorosul concept de cuadrivector.
Cum ţi s-ar părea folosirea cuaternionilor în acest domeniu?
Cum ţi s-ar părea folosirea cuaternionilor în acest domeniu?
Re: Energie, impuls, masă în teoria relativităţii restrânse
Nu ştiu prea multe despre algebra cuaternionilor, nu se prea foloseşte în literatura de specialitate (fizică). Poate o folosesc mai mult matematicienii.
Subiecte similare
» Despre masa inertă şi masa grea sau teoria relativităţii
» Nedumeriri privind teoria relativităţii restrânse
» Formula de echivalenta masa-energie
» Nedumeriri privind teoria relativităţii restrânse
» Formula de echivalenta masa-energie
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum