Care este legatura intre impuls si forta?

Stim ca forta este produsul dintre masa si acceleratie, iar impulsul este produsul dintre masa si viteza. Sa imaginam o experienta simpla; pe o foaie de hartie punem o mica greutate (m), si de sub foaie cu partea opusa a aspiratorului suflam aer, astfel ca foaia cu greutatea sa pluteasca. In acest caz putem scrie egalitatea; m*g=p*A; deci masa ori acceleratia gravitationala va fi egala cu presiunea jetului de aer ori suprafata portanta a hartiei. Dar cine este presiunea?, daca observam mai atent fiecare molecula de aer izbeste foaia de hartie cu o anumita viteza, deci daca notam masa unei molecule cu "dm" vi viteza ei cu "v", putem scrie impulsul; di=dm*v; daca integram impulsurile tuturor moleculelor care lovesc hartia in unitatea de timp, si le inmultim cu frecventa lor, vom avea echivalentul fortei create de presiunea aerului pe foaia de hartie.
Adica; m*g= suma(dm*v)*f; Daca verificam ca unitati de masura avem;
[kg*m/s^2]= [kg*m/s*1/s];
Iata deci ca forta reprezinta printre altele produsul dintre suma impulsurilor de o anumita frecventa prin care mediul actioneaza asupra unui corp.
Poate cineva mai priceput la matematica sa sintetizeze mai bine relatia de mai sus.

Am putea scrie asa :

F=ma (forta)
H=mv (impulsul)

dar
a = v/T (acceleratia)

rezulta :

F=ma=mv/T=H/T
dar :
f=1/T (frecventa)

rezulta :
F=ma=mv/T=H/T=Hf (impulsul x frecventa)
adica ceea ce ai scris mai sus :

[kg*m/s^2]= [kg*m/s*1/s] = N (Newton)

Ma asteptam la o demonstratie mai academica, fiind vorba de un fluid ale carui particule bombardeaza un corp. Deci era necesar o integrala de suprafata in acest caz. Insa in cazul cand corpul asupra caruia actioneaza fluidul, este un ciorchine de strugure, vom avea de a face cu o integrala de suprafata, (pentru o boaba) si o integrala de volum (cuprinzand tot ciorchinele). Aici m-ar interesa o expresie mai matematica a cazului.

As putea sa scriu si asa ceva dar nu haina face pe om si nu am nici rabdare.
Daca doresti asa ceva , asteapta-l pe Mezei !   

Imi cer scuze pentru cele scrise mai sus.

In exemplul lui virgil acceleratia finala este zero, totul intrand in echilibru, este static. (Daca este in vid in Cosmos imponderal, la inceput creste viteza datorita inertiei, apoi viteza ramanea constanta dupa diminuarea fortei si a acceleratiei, care devine zero).
Cateodata fortele se vad, alteori nu. Asa cum a fost in dec.1989.
Nici fortele etherului nu se vad. Si nici impulsurile etherului, nici vanturile cosmice. Mai are de vacut cercetari si observatii domn virgil..Dar ii recomand sa se documenteze la ceva, poate ii cade fisa: cum se desfunda canalele, cand vin aia cu masina si furtunul.

Virgil, ce înțelegi prin „frecvența” unui impuls?

Abel Cavaşi a scris:Virgil, ce înțelegi prin „frecvența” unui impuls?

Imagineaza-ti o bila de biliard care loveste manta, acesta este un impuls notat cu (di=dm*v), acum imagineaza-ti o suta de bile care lovesc manta continu, intr-un anumit "ritm", pe care l-am numit frecventa acestor impulsuri. La fel te poti gandi la picaturile de ploaie care cad perpendicular pe o suprafata de un metru patrat, apoi extindem exemplul la o suprafata sferica, dupa care in loc de o suprafata sferica luam in calcul un volum plin cu N suprafete sferice.
De ce toate acestea?, pentru ca sarcina electrica sau gravitationala reprezinta echivalentul unui impuls.

virgil a scris:
De ce toate acestea?, pentru ca sarcina electrica sau gravitationala reprezinta echivalentul unui impuls.

Bine gandit .O singura scapare:
sarcina electrica nu este echivalenta cu sarcina gravitationala.
In atom se manifesta si forta electrostatica a lui Coulomb dar si forta de atractie gravitationala
care insa este mult mai slaba . Interesant nu ?
Dar acum trebuie sa gasim mecanismul care genereaza impulsurile electrice...si care definesc
sarcina .
Sarcina va  creea un camp electric si acel camp va genera o forta ...electrica.

virgil a scris:Imagineaza-ti o bila de biliard care loveste manta, acesta este un impuls notat cu (di=dm*v), acum imagineaza-ti o suta de bile care lovesc manta continu, intr-un anumit "ritm", pe care l-am numit frecventa acestor impulsuri.

Hai să nu introducem noțiuni noi până când ele nu sunt necesare. Din punctul meu de vedere, ceea ce propui tu să studiem este vechi de când lumea; vezi teoria cinetico-moleculară.

Interesant este ca forta este impulsul x frecventa !
F=Hf
Nu m-am gandit niciodata la forta sub acest aspect.
Intrebarea aceasta era .
Daca vrem sa dezvoltam subiectul mai departe, ceea
ce va deveni iar interesant ,este cum definim sarcina
electrica si ce legatura are cu impulsul ?

CAdi a scris:

virgil a scris:
De ce toate acestea?, pentru ca sarcina electrica sau gravitationala reprezinta echivalentul unui impuls.

Bine gandit .O singura scapare:
sarcina electrica nu este echivalenta cu sarcina gravitationala.
In atom se manifesta si forta electrostatica a lui Coulomb dar si forta de atractie gravitationala
care insa este mult mai slaba . Interesant nu ?
Dar acum trebuie sa gasim mecanismul care genereaza impulsurile electrice...si care definesc
sarcina .
Sarcina va  creea un camp electric si acel camp va genera o forta ...electrica.

Parca si tu imparteau spatiul, in spatiul din interiorul atomului si spatiul din exteriorul corpurilor. Eu zic ca sarcina electrica este o interactiune dintre doua particule caracterizate de masa, numai ca spatiul atomic are alte proprietati decat spatiul cosmic, iar constanta de interactiune este cu mult mai mare. Nimeni nu interzice sa exprim interactiunea electrica in functie de masa acestora folosind o constanta de interactiune adecvata.

virgil a scris:
Parca si tu imparteau spatiul, in spatiul din interiorul atomului si spatiul din exteriorul corpurilor. Eu zic ca sarcina electrica este o interactiune dintre doua particule caracterizate de masa, numai ca spatiul atomic are alte proprietati decat spatiul cosmic, iar constanta de interactiune este cu mult mai mare. Nimeni nu interzice sa exprim interactiunea electrica in functie de masa acestora folosind o constanta de interactiune adecvata.

E adevarat Virgil ! Dar fiecare spatiu are o zona de intrepatrundere .
Daca stii principiul Yin-Yang intelegi ce vreau sa spun :
In macrocosmos forta gravitationala este primordiala iar forta electrostatica este secundara .
In microcosmos este invers , forta electrostatica este primordiala ,iar forta  gravitationala  
este secundara.

Utilizand legea lui Coulomb pentru sistemul de particule proton-electron, se obtine:
Fe=(9*10^9 *e^2)/R^2 =8.2 x 10^-8 C (S-a utilizat formula Fc= K*q1q2/R^2 )

Dar la nivel atomic intre proton si electron actioneaza si forta gravitationala :
In acest caz vom avea :
Fg= 6,67*10^-11 me*mp /R^2 (S-a utilizat formula clasica Fg=K *m1m2/R^2 )

Daca facem raportul Fc/Fg  vom obtine :

Fc/Fg=2.2 *10^39 adica exact taria fortei electromagnetice fata de cea gravitationala
care este data si in cartile de Fizica.


Constanta de proportionalitate din expresia matematica a legii, k, este numita constanta atractiei gravitationale,
valoarea sa fiind  6, 67*10-11 m 3 kg -1s -2.

      iar
 me=9,1*10-31 kg, mp=1.850 me.

Deci trebuie facuta o distinctie neta intre forta de gravitatie si forta electrostatica.
Am descoperit acum ca sarcina electrica este un impuls electric cu chiralitate.

Sa reincercam unirea acestor forte dar cu un  mod de abordare diferit .

Un lucru f. important este ca ca forta depinde de frecventa si impuls.
Crezi ca am putea aborda si forta gravitationala d.a.p.d.v si sa vedem ce iese ?

Dar la nivel atomic intre proton si electron actioneaza si forta gravitationala :
In acest caz vom avea :
Fg= 6,67*10^-11 me*mp /R^2 (S-a utilizat formula clasica Fg=K *m1m2/R^2 )

Aici gresesti. Nu poti prelua constante (K) din macrocosmos si sa le aplici in microcosmos. Constanta microcosmica de interactiune are valoarea (ka) calculata mai jos;

Deci trebuie facuta o distinctie neta intre forta de gravitatie si forta electrostatica.

Evident ca este o diferenta, de aceia se aplica o alta constanta de interactiune in microcosmos (ka) si alta in macrocosmos (K). Cele doua constante nu au nimic comun, doar relatiile in care se aplica sunt asemanatoare.
Trebuie sa fac urmatoarea remarca; sarcina electronului este echivalenta cu un impuls, adica produsul dintre masa si viteza luminii, raportat la pi. Interactiunea dintre electron si proton poate fi descrisa prin doua moduri, primul mod cel clasic, folosind relatia lui Coulomb in care se iau in calcul sarcinile electrice, adica impulsul acestora, si al doilea mod, folosind relatia lui Newton, in care se iau in calcul doar masele particulelor si nu impulsurile. desigur fiecare mod de calcul se face cu constante proprii adecvate spatiului atomic.

virgil a scris:

Dar la nivel atomic intre proton si electron actioneaza si forta gravitationala :
In acest caz vom avea :
Fg= 6,67*10^-11 me*mp /R^2 (S-a utilizat formula clasica Fg=K *m1m2/R^2 )

Aici gresesti. Nu poti prelua constante (K) din macrocosmos si sa le aplici in microcosmos.
Constanta microcosmica de interactiune are valoarea (ka) calculata mai jos;

Tocmai tu spui acest lucru ? Tu care vrei sa unesti macrocosmosul cu microcosmosul ?
Ka este constanta atractiei Universale.
Deci este de presupus ca are aceeasi valoare peste tot ,exact ca semnul ,,x'' in matematica .

http://www.pss.ro/science_fun_club_romania/Materiale/EP/electrostatica/legeCoulomb_problema.html

Ce ar fi daca ai lua creionul in mana si ai verifica punct cu punct demonstratia de mai sus. Verifica cuvant cu cuvant si spune-mi ce nu este bine.

Tu care vrei sa unesti macrocosmosul cu microcosmosul ?

Chiar si aici gresesti, eu nu unific microcosmosul cu macrocosmosul ci doar arat asemanarile organizatorice care exista intre ele. Aceste asemanari ne intareste convingrerea ca universul este organizat in sisteme armonice indiferent de nivelul despre care vorbim. Asa cum o vioara seamana cu un contrabas, respectand aceleasi reguli de constructie, tot asa si sistemele microcosmice seamana cu sistemele macrocosmice.
Decat sa dam raspunsuri la minut, mai bine sa ne aplecam cu atentie la cele expuse, pentru ca matematica nu minte.

Am luat creionul in mana dar l-am si lasat jos !
Ce legatura are sarcina electrica (densitatea de sarcina ) in calcularea Ka ?
Iar amesteci sarcina cu gravitatia !

Constanta atractiei universale se calculeaza numai in raport cu masele !

Stii cum s-a calculat Ka - constanta atractiei universale ?
Ei bine, ea fost calculata de Henry Cavendish un celebru savant englez cu
ajutorul unei balante de torsiune.
Astfel a calculat unghiul de torsiune al unui fir de care erau suspendate 2 mase
m1 si m2 atunci cand a apropiat alte 2 mase mai mari M1 si M2 .
A egalat fortele elastice si cele de atractie si a calculat constanta !


http://www.smartnation.ro/tutoriale/o-calatorie-catre-astre-si-dincolo-de-ele/

Am luat creionul in mana dar l-am si lasat jos !
Ce legatura are sarcina electrica (densitatea de sarcina ) in calcularea Ka ?
Iar amesteci sarcina cu gravitatia !

Gravitatie se numeste in macrocosmos, in microcosmos poti sa-i dai denumirea de interactiune intre doua particule. Este vorba de alt nivel cosmic. Daca nu era cunoscuta sarcina electronului si cunosteai doar masele particulelor, cum aflai forta de interactiune? aflai o noua constanta de interactiune care am notat-o cu Ka adica Katomic.

Stii cum s-a calculat Ka - constanta atractiei universale ?
Ei bine, ea fost calculata de Henry Cavendish un celebru savant englez cu
ajutorul unei balante de torsiune.
Astfel a calculat unghiul de torsiune al unui fir de care erau suspendate 2 mase
m1 si m2 atunci cand a apropiat alte 2 mase mai mari M1 si M2 .
A egalat fortele elastice si cele de atractie si a calculat constanta !

Constanta atractiei universale se aplica doar in macrocosmos, pentru microcosmos interactiunea se calculeaza cu o alta constanta. Este chiar asa de greu de inteles ca pot sa am aceiasi relatie de interactiune cu constante diferite, una pentru macrocosmos si alta pentru microcosmos?

Virgil ti-am dat linkul urmator ,(nu stiu daca l-ai urmarit )
in care, in fizica ,se folosesc in calcule aceeasi constanta universala
a gravitatiei . De exemplu la calcularea fortei de atractie dintre proton si electron :
http://www.pss.ro/science_fun_club_romania/Materiale/EP/electrostatica/legeCoulomb_problema.html

Daca ai tu un alt exemplu, ca se calculeaza altfel
( in afara de ceea ce ai calculat deja)  posteaza-l !

Inseamna ca degeaba am explicat pana acum ca interactiunea gravitationala este in macrocosmos si nu o poti aplica in microcosmos. In microcosmos avem o interactiune al altor tipuri de mase. Masa corpurilor macrocosmice are o densitate de 10^3kg/mc, in timp ce masa particulelor atomice are o densitate de 10^12kg/mc.
Este normal ca spatiul sau campul creat in jurul particulelor sa aiba alti parametri decat cei macrocosmici, de unde si constantele de interactiune trebuie sa aiba valori diferite.
Linkul acela pus de tine este in spiritul cunostiintelor actuale, pe cand eu va pun in fata unor teorii noi, pe care din pacate nu o aprofundati.

Interactiunea gravitationala nu se manifesta in microcosmos ? Adica la nivelul atomului ?
E mica, dar e totusi vioaie !

gafiteanu a scris:Interactiunea gravitationala nu se manifesta in microcosmos ? Adica la nivelul atomului ?
E mica, dar e totusi vioaie !

Mica si vioaie in microcosmos, fata de mare si lenta in macrocosmos  

CAdi a scris:

gafiteanu a scris:Interactiunea gravitationala nu se manifesta in microcosmos ? Adica la nivelul atomului ?
E mica, dar e totusi vioaie !

Mica si vioaie in microcosmos, fata de mare si lenta in macrocosmos  

Interactiunea gravitationala penetreaza microcosmosul fara a avea influiente intratomice, se stie ca nu poate fi ecranat campul gravitational, dar poate actiona asupra atomilor sau moleculelor luate ca intreg, prin modificarea densitatii acestora.

Nu are influiente intratomice cum spui, dar are influiente inter-atomice. Apropie atomii.  Altfel intreg Universul nu ar mai forma nori de gaze si restul de concentrate.
Cum ii modifica gravitonii pe atomii, e o poveste tare lunga.  Ce se stie, e ca ii modifica doar temporar, extrem de scurt timp, cat timp gravitonii penetreaza.  Tocmai aici e secretul asa zisei forte atat de slabe. Odata modificati, atomii se duc spre sursa radiatiei, chiar daca este una virtuala sau artificiala.
Se mai stie cu mare precizie ca exista doua tipuri de gravitoni, ca provin de la materie si antimaterie si astfel este si grupata materia in Galaxie.  Altfel pana acum tot Universul era un mare gogoloi. Cauza este in existenta anumitor cuante primordiale diferite.   Aici trebuie sa cautati, la originea originii si veti intelege totul, adevarata "Practica Unificata".

virgil a scris:Inseamna ca degeaba am explicat pana acum ca interactiunea gravitationala este in macrocosmos si nu o poti aplica in microcosmos. In microcosmos avem o interactiune al altor tipuri de mase. Masa corpurilor macrocosmice are o densitate de 10^3kg/mc, in timp ce masa particulelor atomice are o densitate de 10^12kg/mc.
Este normal ca spatiul sau campul creat in jurul particulelor sa aiba alti parametri decat cei macrocosmici, de unde si constantele de interactiune trebuie sa aiba valori diferite.
Linkul acela pus de tine este in spiritul cunostiintelor actuale, pe cand eu va pun in fata unor teorii noi, pe care din pacate nu o aprofundati.

.....in timp ce masa particulelor atomice are o densitate de 10^12kg/mc.
Este chiar mai mare ~10^13 kg (9.7*10^12)


Dar inseamna ca nu ai urmarit cu atentie experimentul Cavendish care a folosit o balanta de torsiune.
Iti dai seama ca daca ar fi sa faca aceasta experienta la nivel subatomic ar folosi mase subatomice si iar da aceeasi valoare .
Asa ca nu cred ca ai pus problema corect !

Se mai stie cu mare precizie ca exista doua tipuri de gravitoni, ca provin de la materie si antimaterie si astfel este si grupata materia in Galaxie. Altfel pana acum tot Universul era un mare gogoloi. Cauza este in existenta anumitor cuante primordiale diferite. Aici trebuie sa cautati, la originea originii si veti intelege totul, adevarata "Practica Unificata".

Te abati mult de la subiect. Gravitonii nu sunt dovediti, iar dupa parerea mea, daca compar cu fotonii care au dimensiuni de ordinul lungimii de unda (pentru radiatii gamma, lambda este 10^-12m) adica de o suta de ori mai mica decat atomul de hidrogen, inseamna prin similitudine ca gravitonii sunt unde gravitationale cu lungimi de unda comparabile cu macrosistemele, sau de o suta de ori mai mici. Daca ne referim la galaxii, va veti da seama ce dimensiuni are un gravitron. Cel mai mic gravitron ar fi pentru campul sistemelor de sateliti, cu lambda de cel putin 10^6m, stiind ca Luna se afla la o distanta de 4*10^8m.
Daca prin gravitroni vreti sa intelegeti doar particulele fluidului care formeaza campul gravitational, parerea mea este ca aceste particule sunt atat de mici, sub dimensiunea Planck, si nu vor fi depistate niciodata.

Iti dai seama ca daca ar fi sa faca aceasta experienta la nivel subatomic ar folosi mase subatomice si iar da aceeasi valoare .
Asa ca nu cred ca ai pus problema corect !

De unde stii acest lucru? singura experienta rationala este sa folosesti masele si razele atomului de hidrogen, si sa stabilesti constanta de interactiune, asa cum am facut eu. Restul sunt cuvinte fara continut. Ce inseamna masa la nivel subatomic? un foton obligat de imprejurari sa oscileze stationar, cum sa faci rost de o frantura de electron ca sa faci experianta propusa de tine? Notiunea de masa la nivel subatomic inseamna cu totul altceva decat masa la nivel macro, asa ca interactiunea respectiva este normal sa aiba o constanta de interactiune diferita de macrocosmos.

Imi pare rau ca te dezamagesc dar acesta este adevarul .
Experienta trebuie facuta cu aceleasi instrumente de masura si nu altele.

Poti sa faci o experienta ipotetica, reducand masele subatomice la
masele macrocosmosului, inmultind fiecare masa subatomica
de exemplu a electronului si protonului ce aceeasi constanta 10^9 .
Balanta va arata acelasi unghi de torsiune.

CAdi a scris:Imi pare rau ca te dezamagesc dar acesta este adevarul .
Experienta trebuie facuta cu aceleasi instrumente de masura si nu altele.

Poti sa faci o experienta ipotetica, reducand masele subatomice la
masele macrocosmosului, inmultind fiecare masa subatomica
de exemplu a electronului si protonului ce aceeasi constanta 10^9 .
Balanta va arata acelasi unghi de torsiune.

Esti sigur ca rezolvi problema? atunci cum justifici exemplul meu de mai jos;