ROSIA MONTANA

Rezumarea primului mesaj :

In prezent se pune problema exploatarii zacamantului aurifer din aceasta regiune (se extimeaza ca ar mai fi cca 350 tone de aur).Se stie ca romanii in perioada cand au administrat Dacia ar fi extras cca 2600 tone de aur din aceasta regiune !

Pe de o parte in aceasta zona sunt trei sau patru interese:

1)Interesul lui Roşia Montana Gold Corporation (RMGC) .Care este o companie înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, în care acţionari sunt compania minieră de stat Minvest Deva - cu 19.31 %, Gabriel Resources – cu 80.46% şi alţi acţionari minoritari – cu 0.23%.
Compania Gabriel Resources este cotată la Bursa din Toronto (simbol GBU)( În prezent peste 80% din acţiuni sunt deţinute de investitori din SUA, printre care Newmont Mining, al doilea producător de aur din lume, cu 15%, Electrum Strategic Holdings LLC cu 18% şi Paulson & CO cu 18%)
2) Interesul locuitorilor de la Rosia Montana care nu au de lucru si vad ca regiunea lor a cazut in uitare si in paragina
3)Interesul ,,Ecologistilor'' pentru pastrarea ,,curata'' a zonei (neutralizarea cianurilor) si conservarea patrimoniului cultural si istoric(vestigii istorice etc.)
4)Interesul national impartit in doua curente :
a) Exploatarea zacamantului ....
b)Conservarea lui....

Ce parere aveti ?
(deoarece presiunile(dintr-o parte si din cealalta) devin din ce in ce mai mari !!!)

omuldinluna a scris:Nu stiu in ce masura este o minciuna sau nu. Redeventa se refera numai la cantitatea efectiva de minereu ce revine statutului, acel beneficiu se refera la toti banii care intra in bugetul de stat prin investitia facuta de companie.

Deci te-au prins si pe tine...  
Chiar crezi ca la o redeventa de 2% Statul Roman ar mai incasa inca 76 % adiacent exploatarii ?  
Nu mai punem la socoteala si dezastrul ecologic.

De unde ai tras concluzia ca "m-au prins"?! Nu spun decat ca e o diferenta intre totalitatea banilor care intra in bugetul de stat prin investitiile facute de companie, si cantitatea de minereu care ii revine statului din exploatare (cu care poate produce alti bani). A spune ca cele doua sunt acelasi lucru e o minciuna la fel de mare ca si cum ai prezente procente false pentru oricare dintre ele.

Eu sunt de principiu impotriva exploatarii resurselor teritoriale de catre agentii straine, dar asta nu inseamna ca ma apuc acum sa mint ca sa-mi apar pozitia.

Aici vorbim de miliarde de euro .Cam cat crezi ca plateste Statului
Roman, RMGC pe energia electrica furnizata si pe salariile minerilor ?

Nu se va face nici o exploatare cu adevarat,interesul e doar pe jocul la bursa.

E un interes foarte mare si pentru exploatare, george. La jocul de bursa e posibil sa nu se fi asteptat nici ei pana nu si-au dat seama cu cine s-au pus de fapt . Dupa cum parca am mai spus, daca se intelegeau la bacsis si ciubuc, bateau palma in 3 zile inca din anii '90 si nu mai auzea nimeni vreodata de exploatare, numai sa nu fi avut loc un dezastru ecologic sau ceva.

@CAdi

Habar nu am, nu am zis decat ca banii care intra in bugetul de stat si redeventele din zacamantul exploatat sunt doua lucruri diferte. Nu stiu care este adevarul legat de cuantumul lor, si atata vreme cat contractul ramane secret, nu o sa stie nimeni. Adevar, din pacate, nu exista pentru noi. Exista numai propaganda pro exploatare si propaganda anti exploatare. 

Habar nu am, nu am zis decat ca banii care intra in bugetul de stat si redeventele din zacamantul exploatat sunt doua lucruri diferte

Au zis ca intra cca 5 miliarde in douazeci de ani, adica 250 milioane pe an, daca merge totul ok. Dar eu cred ca pe ei ii intereseaza mai mult cotatia actiunilor la bursa, pentru ca toti politicienii si-au cumparat actiuni, de aceia sunt toti la unison pentru extractie prin orice mijloace. Ar trebui sa iasa toata lumea in strada ca sa opreasca aceasta mizerie politica.

Eu mizez pe faptul ca daca n-au facut nimic pana acum ,nu vor face nici de-acum inainte.Concentratia zacamantului e mult prea mica,chiar daca e o cantitate de aur estimata foarte mare.

george a scris:  Eu mizez pe faptul ca daca n-au facut nimic pana acum ,nu vor face nici de-acum inainte.Concentratia zacamantului e mult prea mica,chiar daca e o cantitate de aur estimata foarte mare.

Nu mai pot sa dea inapoi . Uite cine sta in spatele Gold Corporation :

http://adevarul.ro/economie/business-international/papusarii-rosiei-montane-topul-celor-mai-bogati-americani-1_523864e3c7b855ff569333b2/index.pdf

De altfel nu numai Aurul este miza iar ce se intampla acum la Rosia Montana se poate intampla
maine in Retezat .

http://www.certitudinea.ro/articole/dezvaluiri/view/atentie-la-portavion-aurul-de-la-rosia-montana-ar-putea-fi-doar-circul

Fără comentarii...
https://www.youtube.com/watch?v=QfCNZIe3fYM&feature=player_embedded

Aici si in linkul din articol gasiti punctul de vedere al Institutului Geologic al Romaniei. Atentie, nu exista Wolfram la Rosia Montana, ca sa incheiem discutiile cu dacii si oznurile.

omuldinluna a scris:Aici si in linkul din articol gasiti punctul de vedere al Institutului Geologic al Romaniei. Atentie, nu exista Wolfram la Rosia Montana, ca sa incheiem discutiile cu dacii si oznurile.

Ce legatura are articolul tau cu wolframul ?
Nici nu se pomeneste de wolfram in articolul lui Moise Guran .

Conteaza acest articol al lui Moise Guran ,care este mai important ca wolframul
Lasa-l ca sa -l citeasca si ceilalti !




de Moise Guran
Loc ciudat de pe planeta Pământ, în România e valabilă și zicală că drumul spre rai e pavat cu intenții mai puțin curate. A trebuit să trimită guvernul Ponta în Parlament o lege plină de bube ca să aflăm și noi clar, transparent și de la o autoritate publică, răspunsurile la cele mai grele întrebări legate de proiectul Roșia Montană. Solicitat fiind chiar de Comisia Parlamentară să dea un punct de vedere, Institutul Geologic al României desființează pur și simplu proiectul. DA! La Roșia Montană sunt și alte zăcăminte importante de metale rare, unele, chiar mai scumpe decât aurul.
Apoi Institutul Geologic al României explică clar ca bună ziua de ce barajul proiectat care ar trebui să rețină lacul de cianuri, nu e deloc sigur, ba din contră, prezintă riscul de infiltrații și alunecări de teren. De fapt întreaga fundamentare tehnică a barajului, așa cum au făcut-o cei de la RMGC e o poveste, căci el nu este construit pe argile ci pe gresii. Găsiți știrea completă pe site-ul Europa FM.
Ascultându-i azi pe parlamentarii din comisia specială mi-am dat seama că aceștia ori nu au citit ori au ales să ignore pur și simplu raportul trimis de Institutul Geologic al României. Ei recită în continuare doar documentația Gold Corporation deși aceasta a fost desființată de cea mai înaltă autoritate a țării noastre în domeniul geologic. Dar nu mai pot face asta, nu-i aşa? Dar dacă nu aflam de document puteau? Sigur că puteau! Şi ei şi toţi politrucii puşi prin diverse agenţii ale statului.
Vedeți, de aia vă spuneam de drumul spre rai… Nu-i așa că dacă nu încercau să treacă prin Lege proiectul minier, atunci acesta n-ar fi trebuit să obțină niciodată autorizația de mediu? Păi da! Și nu-i așa că dacă totuși ar fi obținut-o (cu şpagă, cum altfel, că acum e o crimă ştim clar), noi n-am fi aflat niciodată adevărul curat așa cum ni-l arată acum Institutul Geologic al României?


In plus de acest lucru ,guvernantilor ii doare undeva de ecologie si de pagubele produse mediului.
Pe ei ii intereseaza dividentele si cresterea actiunilor la bursa ,nu conteaza unde se duc aurul,metalele rare si
....viitorul Romaniei .

A fost o alta "stire" postata pe acest subiect, cu elucubratiile unui dubios care povestea despre REZERVELE INEPUIZABILE DE WOLFRAM de la Rosia Montana cu care-si faceau dacii oznuri sau ceva de genul. IGR enumereaza foarte clar elementele chimice prezente in acel zacamant, si printre ele nu se regaseste Wolframul, asta am vrut sa spun. Wolframul de la Rosia Montana exista numai in capul unor ciudati (ca sa nu le zic altfel) care dezinformeaza cititorii.

Edit: CAdi, vezi ca mai e un link in articol, unde detaliaza punctul de vedere al IGR.

Bravo Nic, si mai sugestiv decat Moise Guran : Florin Zamfirescu !
Mai exista intelectuali drepti si verticali in Tara asta . Pacat ca sunt prea putini .

nic a scris:https://www.youtube.com/watch?v=PLfwrzPdShU&feature=share

Proteste la Cluj impotriva proiectului minier de la Rosia Montana :


si

Bucuresti !

Ce nu s-a aratat la televizor (manipulare prin omisiune):



Paris



Yale (USA)



Berlin


Londra

Proteste impotriva proiectului  RMGC pana si la capatul pamantului in Noua Zeelanda :

Filmele video de mai sus si fotografiile ,arata ca in prezent se duce
cea mai apriga lupta impotriva lacomiei umane dezvoltate de spiritul capitalist,
impotriva vanzarii de tara si subminarii economiei nationale ,
impotriva distrugerii ecologice si salvarii nu numai a Rosiei Montane
si a muntilor Apuseni , dar si a padurilor si muntilor in general din tara noastra,
caci cine stie cate Rosii Montane vor mai fi !


Uniti salvam Rosia Montana !

salut,
Un studiu privind Roșia Montana.
http://www.romaniacurata.ro/spaw2/uploads/pdf/studiucampeni.pdf

CAdi a scris:Bravo Nic, si mai sugestiv decat Moise Guran : Florin Zamfirescu !
Mai exista intelectuali drepti si verticali in Tara asta . Pacat ca sunt prea putini .

nic a scris:https://www.youtube.com/watch?v=PLfwrzPdShU&feature=share

Florin Zamfirescu a exprimat foarte concis si realist o situatie pe care guvernul si mass-media o bălmăjesc de ceva timp, în speranta că pot prosti pe cineva.
Problema resurselor a fost mereu cauza războaieloriar vestita expresie a lui Napoleon "Cherchez la femme !" se referă doar la pretexte.
Din perspectivă istorică, de ce or mai fi murit atîtia înaintasi prin războaie ca să apere ceea ce azi guvernul e gata să ofere cadou străinilor ?
Ca o idee mai putin cunoscută la care D-l Zamfirescu se referă pe scurt, este că studiile arheologice arată că după extragerea aurului din mine, romanii le-au astupat la loc din simplul motiv că sterilul continea uraniu (pe vremea aia cred ca se numeau duhuri rele). Deci miza reală nu e aurul, ci celelalte metale din zăcămînt, despre care oficialii nici nu amintesc. De ce nu am extrage si prelucra noi resursele ? Nu e nici scump, nici greu, dar am fost vînduti cu totul de o mînă de politicieni.
Zamfirescu mai observă ceva : cum ajung la putere, politicienii îsi schimbă total atitudinea si interesele. Cine si ce oare le sopteste în ureche lucruri atît de înfricosătoare încît renuntă pe loc la frumoasele principii cu care s-au lansat în politică ?
Desi nu-l simpatizez pe regele Ferdinand (si în general nici un fel de dinastie), a zis la un moment dat un lucru important ce m-a făcut să-l respect ca om : "Tara are nevoie de intelectuali pentru a se ridica, dar pentru a o conduce, am nevoie de caractere !" (Nu stiu dacă citatul este exact)

negativ a scris:
Desi nu-l simpatizez pe regele Ferdinand (si în general nici un fel de dinastie), a zis la un moment dat un lucru important ce m-a făcut să-l respect ca om : "Tara are nevoie de intelectuali pentru a se ridica, dar pentru a o conduce, am nevoie de caractere !" (Nu stiu dacă citatul este exact)

In aceste conditi pentru Romania de azi ,un nou proverb romanesc ar fi :

Un caracter adevarat se observa numai atunci cand cineva se afla intr-un post de  conducere  

Un caracter adevarat se observa numai atunci cand cineva se afla intr-un post de conducere

Caracterul omului il descoperi numai in situatii speciale. (atunci cand starile emotionale nu mai pot fi ascunse). Amintiti-va de expresia unor personalitati ca; "mai animalule", sau "tiganca aia"... etc.

Reamintesc o postare de-a lui Sadang ,mai actuala ca oricand ,cand vedem grupuri de interese ce actioneaza unite pentru a pune mana pe avutia nationala si a distruge nu numai Rosia Montana dar
si inima Transilvaniei si a poporului Roman:


Romania a pierdut in perioada 1952-1960 printr-o firma sovieto-romana cea mai mare rezerva energetica a tarii, 17,288 tone de uraniu. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a suparat foc, pentru ca sovieticii nu ne-au dat noua, utilaje pentru extragerea uraniului.

    Politicienii de astazi vor sa dea unei firme canadiano-romane cu actionariat american, zacamintele de metale rare si pretioase de la Rosia Montana in schimbul locurilor de munca (praf aruncat in ochi). Participatia Romaniei in aceasta firma este de doar 20% si risca sa ajunga la 0,6% in urma ultimei majorari de capital, la care actionarul roman nu a putut participa.

Statul urmeaza sa suporte cheltuielile de intretinere a barajului si a sistemelor de captare, monitorizarea emisiilor de acid cianhidric, pompare si tratare a apei pe o perioada nedeterminata, estimate la 12 milioane de euro anual. (...)

    Statul roman ar primi doar  4% redevente pentru aur si argint.
Presa vorbeste despre majorarea acestui procent la 6% prezentata ca o negociere reusita, fara se spuna ca in tari ca Africa de Sud redeventele pentru metale pretioase sunt de minim 20%.

    In cele 200 de milioane de tone de minereu care se doresc a fi procesate cu cianuri la Rosia Montana, se estimeaza a fi 1,5 grame de aur pe tona de minereu si 11, 7 grame de argint pe tona. Daca nu vi se pare o exploatare rentabila aveti dreptate! Motivatia pentru acest proiect sta in metalele rare care insotesc zacamintele de aur:
Vanadiu - 2500 grame pe tona, arseniu - 5000 grame pe tona, titan - 1000 grame pe tona, molibden - 10 grame pe tona, nichel - 30 de grame pe tona, crom - 50 grame pe tona, cobalt - 30 grame pe tona, galiu - 300 grame pe tona, germaniu - 20 grame pe tona, wolfram, molibden etc.
Aurul este estimat doar la 350 tone!

    Daca punem aceste resurse in context mondial, epuizarea resurselor de energie si nevoia dezvoltarii energiilor regenerabile, a panourilor fotovoltaice si turbinelor eoliene, descoperim ca prima criza cu care se va confrunta lumea nu va fi cea petroliera ci a metalelor neferoase.

    Galiu, spre exemplu, care se gaseste la Rosia Montana in cantitati de 300 de ori mai mari decat aurul, este folosit in fabricarea panourilor fotovoltaice si pretul actual este de 900 de dolari pe Kg. Utilizarea lui va creste pe masura ce tehnologiile vor fi perfectionate si rentabilitatea energiei solare va creste odata cu scumpirea petrolului.

    26% din resursele de cupru extractabil din scoarta Pamantului s-au pierdut deja in gropi de gunoi. Inchiderea minei de cupru de la Rosia Poieni pentru a-i face loc RMGC a dus la disponibilizarea a sute de muncitori, de care oficialii Gold Corporation nu isi aduc aminte cand fac calculele locurilor de munca.

    Din anumite informatii, in contractul de concesiune secretizat se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamintul. Falsa desecretizare trambitata de Traian Basescu nu a facut lumina asupra acestui aspect.

    Turcia, Cehia, Grecia, Costa Rica, Germania, Argentina, Filipinie ,SUA au interzis mineritul cu cianuri. (de ce guvernantii nostrii permit ?!)

    Parlamentul European a cerut Comisiei Europene interzicerea acestei tehnologii de minerit pana la sfarisitul anului 2011. Aduceti-va aminte de accidentul de la Baia Mare de acum 10 ani. Ungaria l-a considerat cea mai mare catastrofa dupa Cernobal. Statul roman are de platit circa 200 de milioane de dolari despagubiri.

    La Rosia Montana ar urma sa se foloseasca aproximativ 1.561.000 tone substante periculoase, dintre care 84.000 tone de cianura in cea mai mare cariera cu crater deschis din Europa si cel mai mare baraj, inalt de 185 m. Ganditi-va la efectele pe care un posibil accident le-ar avea asupra Deltei Dunarii, un ultim bastion european pentru protejarea biodiversitatii.

    Rosia Montana este unul dintre siturile cele mai bogate in resurse de patrimoniu cultural ale Romaniei, cuprinzand intr-un teritoriu intins pe cca. 650 ha 50 monumente istorice clasate, dintre care 7 desemnate ca monumente de valoare nationala si universala. De asemenea, patrimoniul cultural de la Rosia Montana este recunoscut si prin Planul de Amenajare a Teritoriului National.

    Acest statut juridic de protectie plaseaza Rosia Montana inaintea multor orase, prin numarul si valoarea monumentelor istorice si pe primul loc intre asezarile rurale ale Romaniei. Conform legii, protejarea si punerea in valoare a acestor valori instituite reprezinta lucrari de utilitate publica, de interes national.

    Academia Romana, Casa Regala, ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor si Siturilor), ca organizatie expert a UNESCO, Ad Astra, Alburnus Maior, ONG-uri din Romania si internationale, numerosi experti, institutii, studenti si cercetatori romani din strainatate (RSSA, LSRS) recomanda si sustin includerea Rosiei Montane in Patrimoniul UNESCO.

    Constatam ca rusinea de a fi roman si lipsa de reactie a romanilor in fata nedreptatilor a fost indusa de aceleasi televiziuni care astazi sunt complice la cel mai mare jaf din istoria poporului roman.

Razvan a scris:

Complet de acord cu cele scrise, dar am şi eu o întrebare: cine şi cum a făcut estimările de metale rare existente la Roşia Montană? Există studii publicate în acest sens, sau este doar o invenţie jurnalistică cu scopul de a induce publicului ideea unei conspiraţii?

Pe vremea "Împuscatului" astea erau secret de stat, iar la institutul national de geologie (sau cum s-o mai numi acum) se stie asta, acum sub formă de secret de serviciu.

Mare secret, din moment ce asemenea informaţii se vehiculează pe internet!  
Problema e că nu trebuie să ne hazardăm în astfel de afirmaţii fără o bază solidă; ar putea la fel de bine să nu existe niciun fel de metale rare, sau acestea să fie în cantităţi derizorii.

IGR a scris in acel raport (pe care parca l-am postat aici acum cateva pagini) ca ar exista mult minereu cel putin la fel de important ca aurul (mai putin wolframul inepuizabil ca sa ne facem oznuri ca dacii  ), care nici n-ar fi trecut prin contractele semnate cu rmgc. Cum ar veni, acela se ia liber  .

omuldinluna a scris:IGR a scris in acel raport (pe care parca l-am postat aici acum cateva pagini) ca ar exista mult minereu cel putin la fel de important ca aurul (mai putin wolframul inepuizabil ca sa ne facem oznuri ca dacii  ), care nici n-ar fi trecut prin contractele semnate cu rmgc. Cum ar veni, acela se ia liber  .

Tocmai de aceea am amintit de acest articol pe care l-am primit si eu....

Pana la urma in afara de aur si argint si metalele rare sunt miza .

Tot mai des apar reclame la televizor cu mineri care vor sa munceasca  

De acord domnilor , dar de ce nu vreti sa munciti pentru Romania ?  

De ce nu vreti sa munciti fara cianuri dupa inventia inginerului roman (asemanatoare cu
cea de extractie a metalelor rare practicata deja in Elvetia ) si pe care autoritatile romane
o ignora ?

Un articol semnat de academicianul Ionel Haiduc care analizeaza
proiectul Rosia Montana :

PROIECTUL ROSIA MONTANA INTRE RISCURI SI BENEFICII

O initiativa de amploarea proiectului de exploatare a rezervelor de aur si argint din Muntii Apuseni, initiat de compania Rosia Montana Gold Corporation (in continuare RMGC), trebuie analizata cu obiectivitate, de specialisti competenti si dezinteresati, prin prisma raportului dintre riscuri si beneficii. Concluziile unei asemenea analize, prevazute in teoria si practica managementului pentru orice activitate, trebuiesc cunoscute de autoritatile carora le revine responsabilitatea de a aproba si supraveghea realizarea proiectului, pentru a lua o decizie in cunostinta de cauza.

Principalul argument in favoarea proiectului este acela ca punerea sa in aplicare ar crea locuri de munca intr-o zona defavorizata si ca ar imbunatati nivelul de viata al populatiei, prin calificare in noi meserii, etc. Acceptand ideea ca orice investitie majora in zona este benefica si necesara, trebuiesc analizate riscurile implicate si trebuie cantarit fara idei preconcepute, daca aceste beneficii sunt justificate de consecintele si efectele colaterale negative previzibile.

Scurta descriere a proiectului

Conforma datelor publicate de firma RMGC, aceasta este formata prin asocierea Minivest SA, Deva (19,3 % din actiuni, Gabriel Resourses Ltd, Canada (80,0 % din actiuni) si actionari minoritari (0,7 % din actiuni). Firma a obtinut o concesiune pentru o suprafata de 4282 ha, in zona Rosia Montana, situata la 80 km de Alba Iulia si 85 km de Deva. Proiectul prevede inchiderea actualei exploatari miniere a firmei Minivest (cu 775 locuri de munca) si organizarea celei mai mari exploatari aurifere din Europa, pentru extragerea unei cantitati de aproximativ 300 tone de aur si 1600 tone de argint, prin metoda excavarilor la suprafata, in patru cariere deschise, estimate la 100 hectare fiecare, prin decopertare), care insemna extragerea unei cantitati de peste 220 milioane tone de minereu.  Roca sterila va fi depozitata in doua halde (Cetate, 66 hectare si Carnic, 70 ha). Namolul epuizat, rezultat in procesul tehnologic dupa extractia aurului si argintului, va fi acumulat intr-un bazin de decantare (lac deschis) cu o capacitate de 250 milioane tone si o suprafata estimata la ca. 100 hectare (600 ha dupa alte surse), in spatele unui baraj inalt de 180 metri, construit din roca sterila.

Beneficiile previzibile

Pentru firma RMGC: In calitatea de actionar majoritar, dupa numarul de actiuni, firma RMGC va obtine 80% din profit. Proiectul fiind realizat intr-o zona declarata defavorizata, firma RMGC beneficiaza de scutiri de impozite pe o perioada de 10 ani si reduceri la taxele vamale, astfel ca va exporta aurul si argintul extras, practic la pretul de cost.

Pentru populatia din zona:  Proiectul creaza un numar de locuri de munca intr-o zona deficitara: 200-550 (unele cu caracter sezonier) in faza de preconstructie (1996-2003), 2000 in faza de constructie (2003-2005) si 500 in faza operationala (2005-2022). Acest beneficiu este relativ, fiindca locurile de munca sunt totusi in numar mic, au caracter temporar, iar lucrarea va atrage si o populatie venita din alte zone, fie in cautarea unui loc de munca, fie ca urmare a nevoii de personal calificat si specializat care nu este disponibil in zona. Alte avantaje preconizate de proiect prevad posibilitati de calificare profesionala a populatiei din zona si venituri din impozitele locale platite de populatie.

Pentru Statul Roman: Statul Roman beneficiaza de redevente de exploatare in valoare de 2% din profit (estimate de unele surse la ca. 4,4 milioane USD anual), o suma neinsemnata in comparatie cu profitul firmei. Veniturile obtinute de Statul Roman, afectate de scutirea de un impozit si taxe vamale a firmei, inseamna un profit derizoriu pentru stat. Singurele impozite incasate de stat sunt cele pe salariile
lucratorilor.

In concluzie, daca beneficiile pentru firma RMGC sunt neidoielnice, rezulta ca beneficiile in favoarea Statului Roman si ale comunitatii din zona sunt minime, nesigure si discutabile.

Riscurile proiectului

Aspecte economice si sociale: Se preconizeaza exploatarea aurului si argintului din zona intr-o perioada de 17 ani. Inseamna ca la sfarsitul perioadei de exploatare a zacamantului zona ar ramane din nou fara locuri de munca, cu un numar mare de someri (si cu un mediu grav afectat), problema sociala neavind o rezolvare durabila, pe termen lung. Gravitatea  somajului va fi amplificata de prezenta in zona a unei populatii venite si stabilite aici intre timp.

Proiectul afecteaza 38% din suprafata comunei Rosia Montana si aproximativ 1800 de persoane, care trebuiesc stramutate, precum si demolarea a 740 case si cateva biserici cu cimitirele lor. Operatiunea a starnit o puternica reactie negativa si nemultumirea a numerosi localnici, chiar daca un numar insemnat au acceptat ofertele atragatoare de compensare financiara din partea firmei.

Aspecte juridice: Un aspect deloc neglijabil este compatibilitatea proiectului cu legislatia
europeana, mai ales in contextul candidaturii Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana. Aceasta candidatura obliga de pe acum Romania la respectarea unor aspecte ale legislatiei UE si adoptarea integrala a acestei legislatii in cazul aderarii. Un studiu intocmit de experti juristi (Prof. Dr. P. Fischer si Dr. A. Lengauer) de la Institutul de Drept European al Universitatii din Viena, Austria, intitulat "Compatibilitatea proiectului minier Rosia Montana din Romania cu principiile si normele Uniunii Europene si legislatia Comunitatii Europene" se incheie cu urmatoarele concluzii:

1. Metoda aplicata in cursul elaborarii proiectului minier Rosia Montana incalca Directiva de Evaluare a Impactului asupra Mediului 85/337/EEC din 27 Junie 1985 si Directiva 2001/42/EC a Parlmentului European.

2. Metoda de separare a aurului cu cianura incalca Directiva 80/68/EEC din 17 Decembrie 1979 referitoare la protectia apelor subterane (freatice).

3. Masurile de stramutare si relocare impusa, pe care autoritatile romane intentioneaza sa le ia impotriva locuitorilor zonei miniere care refuza sa-si cedeze proprietatile, incalca Art. 8 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, care este deja obligatoriu pentru Romania. Persoanele ale caror drepturi fundamentale au fost atinse au in prezent posibilitatea sa-si apere drepturile in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Documentul mai mentioneaza ca situatia in care partenerul canadian (Gabriel Resources Ltd.) detine 80 % iar partenerul roman doar 20 % din actiunile Companiei Rosia Montana Gold Corporation contrazice criteriul de "interes public in beneficiul economic al tarii" (care ar justifica unele masuri de stramutare) si este neobisnuita in practica internationala a valorificarii bogatiilor subsolului, precizand ca in industria petrolifera, de exemplu, raportul de concesionare este de 85 : 15 % in favoarea tarii gazda. In felul acesta se incalca si criteriul prevazut in Art. 8, aliniat 2 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Proiectul incalca de asemenea Conventia de la Berlin (10 Octombrie 2001) care prevede interzicerea cianurii in exploatarile miniere pe teritoriul Uniunii Europene.

Concluzia generala a studiului este ca proiectul nu corespunde criteriilor  prevazute in Art. 8, aliniat 2 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului si contrazice nu numai legislatia de mediu a Uniunii Europene/Comunitatii Europene ci si principiile de baza si standardele Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Nu poate fi ignorat riscul unor procese la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, in care Statul Roman (si nu firma RMGC !) va fi parte si va trebui sa suporte consecintele unor sentinte nefavorabile, in cazul in care se va constata ca au fost lezate grav drepturile unor persoane prin stramutarea fortata sau alte masuri legislative.

Aspecte tehnologice: Tehnologia folosita se bazeaza pe extragerea aurului prin tratarea minereului macinat cu solutie de cianura de sodiu. Folosirea unei tehnologii bazate pe extractia aurului din minereu cu cianura pericliteaza in mod serios mediul ambiant si experienta dezastrului de la Baia Mare este releveanta. Accidente similare (ca. 30 numai dupa 1990 !) au avut loc si in alte tari unde se aplica procedeul. Accidente majore au avut loc in U.S.A. (1993 si 1998), Guyana (1995), Asutralia (1995), Filipine (1999), dar in zone mai putin populate si deci cu efecte mai putin dramatice. Dintre aceste accidente 72 % s-au datorat defectiunilor de la baraje, 14 % spargerilor de conducte si 14 % au fost accidente de transport. Nimeni nu poate garanta ca asemenea accidente nu se pot repeta, iar odata produs pedepsirea vinovatilor nu mai serveste la nimic. Mai trebuie adaugat ca cianura nu este singurul pericol; namolurile si apele rezultate din procesul tehnologic prezinta riscuri de poluare grava si prin continutul de metale grele toxice extrase din minereu, mai persistente chiar decat cianura si care nu pot fi neutralizate !  De altfel nici produsii de "neutralizare" a cianurii (cianat, complecsi metalo-cianici) - desi mai putin toxici - nu sunt lipsiti de efecte negative, in cantitatile mari acumulate in lacul de decantare. Proprietatile acestora (toxicitatea, timpul de rezidenta si efectele lor biologice) sunt inca putin cunoscute si este necesara prudenta si din acest punct de vedere. Tehnologia preconizata in proiect pentru distrugerea cianurii, cu ajutorul dioxidului de sulf (in rezervoare amplasate in aer liber!) introduce si ea un potential agent poluant  suplimentar. Pentru a evita orice suspiciuni, operatiunea de la Rosia Montana ar trebui supusa analizei de catre "Institutul International de Management al Cianurii" (International Cyanide Management Institute) care administreaza "Codul pentru fabricarea, transportul si folosirea cianurii in productia aurului". Companiile care adopta acest cod se supun unui audit din partea unui comitet independent, pentru certificarea respectarii cerintelor impuse de Cod. Proiectul RMGC nu mentioneaza o asemenea certificare, desi afirma ca "va fi elaborat un plan privind managementul cianurii", plan care ar trebui deja sa existe!.

Trebuie adaugat ca la ora actuala se fac cercetari in diverse tari pentru inlocuirea cianurii in procesul de extragere a aurului. De aceea consideram ca noile exploatari ar putea fi amanate pana cand aceste tehnologii fara cianura vor deveni aplicabile la scara industriala.

Aspecte ecologice si referitoare la conservarea mediului natural: Exploatarea la suprafata (in cariera deschisa) produce o degradare semnificativa a mediului natural, in fapt o adevarata mutilare a peisajului, lasand in urma cratere imense si masive depozite de material steril, dupa cum se poate vedea in cariera deschisa din imediata vecinatate, la Rosia Poieni !). Poluarea aerului, apelor si solului din zona, produsa de mijloacele tehnice de exploatare la suprafata (prin decopertare) si de transportul masiv, cu utilaje grele (camioane de 150 tone), a unor cantitati uriase de minereu si material steril nu poate fi ignorata. Distrugerea peisajului caracteristic Muntilor Apuseni anuleaza potentialul turistic si elimina perspectiva unei valorificari durabile a zonei concepute pe aceasta baza, pe o raza mare, nu numai la Rosia Montana. O zona poluata nu va atrage nici investitii de alta natura.

Exploziile folosie in tehnologia de decopertare prin "puscare" (de cinci ori pe saptamana) prezinta riscul unor vibratii si unde seismice care pot avea efecte negative in imediata vecinatate a exploatarii, riscand slabirea si prabusirea unor constructii si a unor galerii miniere vechi.

Reprezinta riscuri serioase posibilitatea scurgerii apelor din bazinul de decantare, infiltrarile in subteran, formarea de acid cianhidric (un gaz extrem de toxic) in timpul verii mai ales sub influenta unor ploi acide, riscuri agravate de imediata vecinatate a unor localitati populate (Campeni, Abrud).

Proiectul promite reducerea concentratiei de cianura la 1 parte pe million in apele evacuate in lacul de decantare. Costurile reducerii acestuia la valori atat de mici sunt considerabile si nu este sigur ca aceasta conditie va fi indeplinita.

Aspecte stiintifice istorico-arheologice: Zona vizata in proiect contine vestigii arheologice de mare interes stiintific, de valoare inestimabila, cu caracter de unicat in Europa si poate in lume, asa cum au relevat studiile partiale intreprinse de cercetatorii arheologi din Romania si Franta, ca urmare a obligatiilor legale, finantate chiar de firma RMGC pentru obtinerea "descarcarii arheologice". Este necesara extinderea acestor cercetari de la suprafata restransa cercetata (doar 4 hectare!) la toata suprafata vizata (cel putin 100 hectare), ceea ce necesita mai mult timp. Exploatarea zacamantului de aur ar duce la distrugerea iremediabila a sitului arheologic, ceea ce ar fi o pierdere de nerecuperat si ar anula posibilitatea constituirii in viitor a unei zone de turism cultural, o solutie economica durabila pe termen lung. Nu este o noutate faptul ca multe tari care stiu sa le aprecieze valoarea, au facut din vestigiile lor arheologice puncte de atractie cultural-turistica, aducatoare de venituri permanente pentru populatia din zona (Egipt, Mexic, Grecia, Italia, etc.). Distrugerea unor vestigii arheologice de asemenea valoare ar fi o crima culturala.

Aspecte politice: Autoritatile chemate sa aprobe proiectul nu pot ignora starea de nemultumire a unei parti insemnate a populatiei din zona, protestele si opiniile exprimate de Academia Romana, alte foruri si institutii competente (printre care Academia de Studii Economice din Bucuresti), societatea civila prin diverse organizatii neguvernamentale, personalitati publice, peste 1000 de oameni de stiinta din tara si strainatate, membri ai unor institutii cu mare autoritate stiintifica  (printre care Ínstitut de France si Consiliul International pentru Monumente si Situri - ICOMOS), opinii exprimate in manifestari publice, declaratii, interventii in mijloacele de mass-media sau direct la autoritati. Nu pot fi ignorate nici exigentele legislatiei Uniunii Europene, a caror incalcare poate constitui o piedica in calea aderarii Romaniei.

Orice act de autoritate care ignora aceste opinii, va starni o stare de agitatie in randul populatiei si va afecta negativ imaginea autoritatilor si a tarii - facand o paralela neplacuta cu situatii care au avut loc in perioada dictaturii (demolari de case, biserici, stramutarea fortata a populatiei, etc.). O administratie de stat care aproba proiectul isi asuma o grea raspundere !

Solutii alternative: O solutie alternativa trebuie sa rezolve pe termen lung problema somajului si saraciei din zona. O asemenea solutie trebuie sa se bazeze pe resursele regenerabile ale zonei, pe turism cultural in care bogatia arheologica a zonei poate constitui un punct de atractie real. Declararea zonei ca parc arheologic de patrimoniu modial sub protectia UNESCO (lucru realizabil!) ar mari atractivitatea turistica si ar putea atrage fonduri ale Uniunii Europene pentru continuarea cercetarilor arheologice.

Statul Roman sau investitorii din tara, ar trebui sa promoveze in zona investitii cu efect
permanent sau pe termen lung. Desigur pentru aceasta este necesar un studiu bine fundamentat stiintific si un program bine gandit si coordonat (fie la nivel guvernamental, fie de un consortiu privat cu putere financiara). Pana la punerea lui in aplicare, exploatarile miniere actuale ar putea continua la o scara si intr-un mod care sa nu distruga mediul inconjurator, vestigiile arheologice unicat si potentialul turistic al zonei.

CONCLUZIE GENERALA: Cantarind beneficiile potentiale si riscurile implicate in proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana rezulta ca in forma actuala proiectul nu poate fi catalogat drept lucrare de "interes public in beneficiul economic al tarii" iar beneficiile de interes privat nu justifica riscurile si duc la concluzia ca initiativa trebuie abandonata inainte de a produce consecinte dezastruoase iremediabile.


Acad. Ionel Haiduchttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ionel_Haiduc