Polarizarea luminii în Fizica elicoidală, concepție corpusculară

Scris de **Abel Cavaşi** Dum 21 Noi 2021, 21:45

În completarea unui articol precedent în care arătam că prin concepția corpusculară putem explica interferența luminii, vin acum cu amănunte mai profunde privind o asemenea concepție.

Noțiuni introductive

În Fizica elicoidală, lumina (și orice radiație) este alcătuită din perechi de corpusculi care se deplasează în tandem, cu viteza maximă, pe două elice coaxiale de aceeași curbură (extrem de mică, egală în vid cu inversul razei Universului) dar cu torsiuni opuse și egale în valoare absolută cu curbura (astfel, raportul dintre curbură și torsiune, adică lancretianul, este unitar).

Corpusculul a cărui torsiune este pozitivă va fi numit „corpuscul pozitiv”, iar corpusculul a cărui torsiune este negativă va fi numit „corpuscul negativ”.

În deplasarea lor pe cele două elice coaxiale, acești doi corpusculi pot ajunge în opt poziții relevante (numite „momente”):

conjuncție inițială (momentul CI),
cvadratură post-conjuncție inițială (momentul PCI),
opoziție inițială (momentul OI),
cvadratură post-opoziție inițială (momentul POI),
conjuncție finală (momentul CF),
cvadratură post-conjuncție finală (momentul PCF),
opoziție finală (momentul OF),
cvadratură post-opoziție finală (momentul POF).

Avem mai jos imaginile și descrierile lor.

În momentul conjuncției inițiale (notat cu CI), cei doi corpusculi se află la distanța minimă unul de celălalt, iar impulsurile lor sunt reciproc perpendiculare și fac un unghi de 45° cu axa sistemului (axa elicelor). Corpusculul pozitiv se deplasează „în jos”, iar corpusculul negativ se deplasează „în sus”. Componenta transversală a impulsului total este nulă.

În momentul cvadraturii post-conjuncție inițială (notat cu PCI), cei doi corpusculi s-au îndepărtat din momentul conjuncției inițiale la o distanță unghiulară egală cu aceea a unui unghi drept. Ei continuă să se îndepărteze. Componenta transversală a impulsului total crește în modul și este orientată „spre dreapta”.

În momentul opoziției inițiale (OI) cei doi corpusculi se găsesc în poziții diametral opuse, la distanța maximă unul de celălalt, iar impulsurile lor sunt paralele. Ambii corpusculi se deplasează „spre dreapta”. Componenta transversală a impulsului total are valoarea maximă în modul și este orientată „spre dreapta”

În momentul cvadraturii post-opoziție inițială (pe care îl vom nota cu POI), cei doi corpusculi s-au apropiat din momentul opoziției inițiale la o distanță unghiulară egală cu aceea a unui unghi drept. Ei continuă să se apropie. Componenta transversală a impulsului total scade în modul și rămâne orientată „spre dreapta”.

În momentul conjuncției finale (notat cu CF), cei doi corpusculi se află pentru a doua oară la distanța minimă unul de celălalt, iar impulsurile lor sunt din nou perpendiculare. Corpusculul pozitiv se deplasează acum „în sus”, iar corpusculul negativ se deplasează „în jos”. Componenta transversală a impulsului total s-a anulat din nou.

În momentul cvadraturii post-conjuncție finală (notat cu PCF), cei doi corpusculi s-au îndepărtat din momentul conjuncției finale la o distanță unghiulară egală cu aceea a unui unghi drept. Ei continuă să se îndepărteze. Componenta transversală a impulsului total crește din nou și este orientată „spre stânga”.

În momentul opoziției finale (OF) cei doi corpusculi se găsesc din nou în poziții diametral opuse, la distanța maximă unul de celălalt, iar impulsurile lor sunt paralele. Ambii corpusculi se deplasează acum „spre stânga”. Componenta transversală a impulsului total are valoarea maximă și este orientată „spre stânga”.

În momentul cvadraturii post-opoziție finală (pe care îl vom nota cu POF), cei doi corpusculi s-au apropiat din momentul opoziției finale la o distanță unghiulară egală cu aceea a unui unghi drept. Ei continuă să se apropie. Componenta transversală a impulsului total începe din nou să scadă și este orientată „spre stânga”.

Polarizarea impulsului

Impulsul total al sistemului format cu perechea de corpusculi definiți astfel variază periodic. El are două componente rezultante: o componentă rezultantă constantă, paralelă cu axa comună a elicelor și o componentă rezultantă variabilă, transversală, perpendiculară pe axa sistemului și paralelă cu dreapta care unește pozițiile conjuncțiilor.

În momentele conjuncțiilor componenta transversală a impulsului total se anulează, iar în momentele opozițiilor componenta transversală capătă valoarea maximă și este paralelă cu dreapta care unește pozițiile conjuncțiilor.

Drept urmare, impulsul total variază periodic într-un plan format de axa elicei și de dreapta care unește pozițiile conjuncțiilor.

Consider astfel că această interpretare a luminii permite explicarea polarizării acesteia și deschide un drum luminos către o Fizică absolută. Invit toate mințile agere să mediteze profund la posibilitățile nebănuite pe care ni le pune la dispoziție această nouă interpretare a luminii ce revigorează concepția conform căreia lumina este alcătuită din corpusculi.

Scris de **CAdi** Lun 22 Noi 2021, 15:26

La inceput afirmi:
,,În completarea unui articol precedent în care arătam că prin concepția corpusculară putem explica interferența luminii, vin acum cu amănunte mai profunde privind o asemenea concepție.

În Fizica elicoidală, lumina (și orice radiație) este alcătuită din perechi de corpusculi care se deplasează în tandem, cu viteza maximă, pe două elice coaxiale de aceeași curbură
(extrem de mică, egală în vid cu inversul razei Universului) dar cu torsiuni opuse și egale în valoare absolută cu curbura (astfel, raportul dintre curbură și torsiune, adică lancretianul, este unitar).

Corpusculul a cărui torsiune este pozitivă va fi numit „corpuscul pozitiv”, iar corpusculul a cărui torsiune este negativă va fi numit „corpuscul negativ”."

Abel Cavaşi a scris:...Consider astfel că această interpretare a luminii permite explicarea polarizării acesteia și deschide un drum luminos către o Fizică absolută.
Invit toate mințile agere să mediteze profund la posibilitățile nebănuite pe care ni le pune la dispoziție această nouă interpretare a luminii ce revigorează concepția conform căreia lumina este alcătuită din corpusculi.

Deci pana la urma ce sa inteleg : vorbesti de interferenta sau polarizarea luminii ? Si cum justifici aceste fenomene prin teoria elicoidala?
(Mai simplu zis polarizarea lasa sa treaca printr-un filtru componente verticale si/sau orizontale , interferenta combina doua sau mai multe unde de aceeasi frecventa)

Interferenta

[img]

Polarizarea luminii în Fizica elicoidală, concepție corpusculară Li212

[/img]

Polarizare

[img]

Polarizarea luminii în Fizica elicoidală, concepție corpusculară Polari12

[/img]

Scris de **Abel Cavaşi** Lun 22 Noi 2021, 21:59

CAdi a scris:Deci pana la urma ce sa inteleg : vorbesti de interferenta sau polarizarea luminii ?

Dacă citești cu atenție, înțelegi că ÎN ARTICOLUL PRECEDENT vorbesc despre interferență, iar în articolul curent vorbesc despre polarizare.

Si cum justifici aceste fenomene prin teoria elicoidala?

Așa cum am scris în articole.

Scris de **CAdi** Lun 22 Noi 2021, 23:16

Sa vorbim putin despre interferenta, pentru ca pe linkul care il postezi nu pot sa intervin.
Cum explici spectrul luminii (distributia culorilor) cu cei 2 corpusculi componenti ai luminii (pozitiv si negativ) in cazul interferentei?
Cum apare nuanta de rosu, galben, verde, albastru etc...

Scris de **Abel Cavaşi** Mar 23 Noi 2021, 08:24

CAdi a scris:Sa vorbim putin despre interferenta, pentru ca pe linkul care il postezi nu pot sa intervin.
Cum explici spectrul luminii (distributia culorilor) cu cei 2 corpusculi componenti ai luminii (pozitiv si negativ) in cazul interferentei?
Cum apare nuanta de rosu, galben, verde, albastru etc...

Ha, haaa!

Da' știu că ai pretenții, nu glumă, Adi! Păi, puțintică răbdare, omule! Vrei să-ți dau deja mură-n gură toate explicațiile (pe care încă le caut și eu)? Vrei să construiesc de unul singur într-o zi ceea ce urmează să se realizeze în următoarele zeci de ani?

Fii blând, omule!

Scris de **CAdi** Mar 23 Noi 2021, 11:36

Abel Cavaşi a scris:
CAdi a scris:Sa vorbim putin despre interferenta, pentru ca pe linkul care il postezi nu pot sa intervin.
Cum explici spectrul luminii (distributia culorilor) cu cei 2 corpusculi componenti ai luminii (pozitiv si negativ) in cazul interferentei?
Cum apare nuanta de rosu, galben, verde, albastru etc...

Vrei să-ți dau toate explicațiile (pe care încă le caut și eu)? Vrei să construiesc de unul singur într-o zi ceea ce urmează să se realizeze în următoarele zeci de ani?

Eu am crezut ca ai deja construita o teorie elicoidala a luminii!
Ok , atunci uite ce iti propun Abel:

Stim ca in fizica clasica lumina alba este compusa din unde electromagnetice de mai multe lungimi de unda si frecvente diferite :

[img]

Polarizarea luminii în Fizica elicoidală, concepție corpusculară Spectr10

[/img]

Atunci iti propun ca si in cazul compozitiei luminii albe exprimate prin fizica elicoidala sa fie alcatuita din mai multi corpusculi de dimensiuni diferite care se gasesc intr-o anumita
conjuctura in compozitia luminii d.p.d.v. elicoidal si care sa explice interferenta si polarizarea luminii.
Te previn ca nu va fi usor. Unii fizicieni si-au dedicat intreaga viata in studiul compozitiei si proprietatilor luminii!

Scris de **Abel Cavaşi** Mar 23 Noi 2021, 22:20

CAdi a scris:Atunci iti propun ca

Înainte de a face legătura cu spectrul, trebuie să înțelegem ce este frecvența luminii. Adică, trebuie să vedem care dintre variațiile vectorilor pe care i-am definit recent este responsabilă de frecvența luminii. Și noianul de posibilități este descurajant, deocamdată.

Scris de **CAdi** Mier 24 Noi 2021, 11:33

Abel Cavaşi a scris:
CAdi a scris:Atunci iti propun ca
Înainte de a face legătura cu spectrul, trebuie să înțelegem ce este frecvența luminii. Adică, trebuie să vedem care dintre variațiile vectorilor pe care i-am definit recent este responsabilă de frecvența luminii. Și noianul de posibilități este descurajant, deocamdată.

Consider ca frecventa luminii ar putea fi data de marimea corpusculilor care intra in raza de lumina. In functie de marimea lor se obtine o anumita frecventa. Marimea corpusculilor = lungimea de unda din fizica clasica.
Frecventa unei unde ,,f" inmultita cu lungimea sa de unda ,,l" dau viteza undei ,,c " . Rezulta ca daca stii viteza undei (la lumina este c= 300.000km/s) poti sa afli frecventa. Adica c=f.l rezulta f=c/l
Poti sa afli frecventa si altfel: daca f = frecventa undei, atunci ea este inversa perioadei temporale T = perioada undei. (Perioada un ciclu(cerc) complet) Adica f=1/T

Raza de lumina ar trebui sa fie ca un tub plin cu corpusculi de diferite marimi care se roteste elicoidal - eu asa vad lucrurile....

Scris de **virgil** Vin 26 Noi 2021, 08:48

CAdi a scris:
Abel Cavaşi a scris:
CAdi a scris:Atunci iti propun ca
Înainte de a face legătura cu spectrul, trebuie să înțelegem ce este frecvența luminii. Adică, trebuie să vedem care dintre variațiile vectorilor pe care i-am definit recent este responsabilă de frecvența luminii. Și noianul de posibilități este descurajant, deocamdată.

Consider ca frecventa luminii ar putea fi data de marimea corpusculilor care intra in raza de lumina. In functie de marimea lor se obtine o anumita frecventa. Marimea corpusculilor = lungimea de unda din fizica clasica.
Frecventa unei unde ,,f" inmultita cu lungimea sa de unda ,,l" dau viteza undei ,,c " . Rezulta ca daca stii viteza undei (la lumina este c= 300.000km/s) poti sa afli frecventa. Adica c=f.l rezulta f=c/l
Poti sa afli frecventa si altfel: daca f = frecventa undei, atunci ea este inversa perioadei temporale T = perioada undei. (Perioada un ciclu(cerc) complet) Adica f=1/T

Raza de lumina ar trebui sa fie ca un tub plin cu corpusculi de diferite marimi care se roteste elicoidal - eu asa vad lucrurile....

In raza de lumina nu se misca nimic, se propaga insa semnalul din aproape in aproape, iar acel semnal este dat de impulsul initial la aparitia fotonului si impulsul final la absorbtia fotonului de catre tinta.
Este un exemplu mecanic foarte sugestiv in propagarea impulsului fara nici o miscare pe traseu, si aceasta se vede clar la pendulul lui Newton. Impulsul initial este dat de prima bila, impuls ce se transmite nemodificat pe traseul format de bilele asezate in rand fara spatiu intre ele, si impulsul final dat de catre ultima bila din sir. In rest pe tot traseul nu se misca nimic. Insa pe langa propagarea impulsului mai exista si oscilatia campului electric si magnetic in plane perpendiculare pe directia de propagare, ceia ce complica mult lucrurile.

Scris de **Abel Cavaşi** Vin 26 Noi 2021, 10:55

virgil a scris:In raza de lumina nu se misca nimic

Ai fost acolo și ai văzut? Twisted Evil

Scris de **virgil** Vin 26 Noi 2021, 13:04

Abel Cavaşi a scris:
virgil a scris:In raza de lumina nu se misca nimic
Ai fost acolo și ai văzut?

Intrebare de Gaga.

Scris de **CAdi** Lun 29 Noi 2021, 11:04

Dupa cum observi Abel in fizica clasica din tabel rezulta ca lungimea de unda la lumina vizibila se intinde intre
400 nm la 700 nm -nanometrii iar frecventa intre 430–750 Terahertz
Culoarea obiectelor care ne inconjoara este data de gradul de absorbtie si de reflexie al undelor luminoase si de natura obiectelor
(de materialul din care sunt alcatuite).
Fizica clasica a stabilit ca fotonii emisi se comporta ca niste unde la transport si sunt corpusculi la impact.
La impact o parte din energie este acaparata de obiectul de impact o parte se reflecta.

Cum se traduc aceste proprietati de unda si de corpuscul din fizica clasica in fizica elicoidala ?
Probabil ca ar trebui incorporat un numar foarte mare de fotoni ( o infinitate ) intr-o sectiune a razei luminoase fiecare foton distribuit radial pe suprafata unui cerc.
In functie de distanta si de distributia radiala fata de centrul cercului , acesti fotoni care se deplaseaza elicoidal in raza de lumina, lovesc diferit suprafata unui obiect,
si se reflecta diferit de unde rezulta si frecventa si culoarea.

Scris de **Abel Cavaşi** Lun 29 Noi 2021, 13:03

CAdi a scris:
Fizica clasica a stabilit ca fotonii emisi se comporta ca niste unde la transport si sunt corpusculi la impact.
La impact o parte din energie este acaparata de obiectul de impact o parte se reflecta.

Cum se traduc aceste proprietati de unda si de corpuscul din fizica clasica in fizica elicoidala ?

Din câte îmi imaginez eu, în mișcare (la transport, cum zici tu), corpusculii din radiație se mișcă pe elice, iar la impact, torsiunea se micșorează vertiginos (este absorbită), corpusculii din radiație se rotesc aproape în cerc în jurul atomului de care au fost absorbiți.

Scris de **CAdi** Lun 29 Noi 2021, 14:46

Abel Cavaşi a scris:
CAdi a scris:
Fizica clasica a stabilit ca fotonii emisi se comporta ca niste unde la transport si sunt corpusculi la impact.
La impact o parte din energie este acaparata de obiectul de impact o parte se reflecta.

Cum se traduc aceste proprietati de unda si de corpuscul din fizica clasica in fizica elicoidala ?
Din câte îmi imaginez eu, în mișcare (la transport, cum zici tu), corpusculii din radiație se mișcă pe elice, iar la impact,
torsiunea se micșorează vertiginos (este absorbită), corpusculii din radiație se rotesc aproape în cerc în jurul atomului de care au fost absorbiți.

Cam asa ceva, numai ca la impact, corpusculii (fotonii) de obicei nimeresc un electron situat la periferia atomului, pe care il smulg sau daca acestia capata o energie suplimentara
trec pe un strat superior, in atom. Energia fotonului se conserva, o parte se gaseste in reteaua cristalina a materialului, alta in energia cinetica a electronului sau a fotonului reflectat.
Altii sunt deviati (reflectati) de campul din jurul atomului .
Lumina solara incalzeste apa de exemplu, iar o parte este reflectata si alta refractata....

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dualismul_undă-particulă
https://ro.wikipedia.org/wiki/Efect_fotoelectric

Acum in lumina fizicii elicoidale ar fi necesara o discutie legata de consistenta corpusculilor ( fotonilor ) din lumina.
(Din ce sunt alcatuiti corpusculii (fotonii) , tinand cont ca acestia nu au masa de repaos)
Dupa parerea mea ar trebui sa fie alcatuiti din energie pura .
Si nu ma refer la energia calculata ci la energia transportata de o particula ca manifestare luminoasa (desi e impropriu zis,
pentru ca lumina nu este vizibila in spatiu cosmic, doar la impact apare suprafata luminata)

Scris de Continut sponsorizat

Polarizarea luminii în Fizica elicoidală, concepție corpusculară