Ultimele subiecte
» Ce anume "generează" legile fizice?Scris de CAdi Astazi la 15:57
» Dovezi ce atestă existența lui DUMNEZEU și că EL este UNICUL CREATOR al Universului
Scris de Forever_Man Astazi la 15:37
» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de CAdi Astazi la 12:13
» În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
Scris de Forever_Man Ieri la 21:41
» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de virgil Ieri la 18:02
» Ce fel de popor suntem
Scris de virgil Ieri la 17:40
» Eu sunt Dumnezeu - viitoarea mea carte in limba romana
Scris de Forever_Man Dum 24 Noi 2024, 09:16
» ChatGPT este din ce în ce mai receptiv
Scris de Meteorr Sam 23 Noi 2024, 21:12
» OZN in Romania
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 19:26
» Carti sau documente de care avem nevoie
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 09:50
» Fiinte deosebite.
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 09:30
» Care și unde este "puntea" dintre lumea cuantică și cea newtoniană?
Scris de virgil Joi 14 Noi 2024, 18:44
» NEWTON
Scris de CAdi Mier 13 Noi 2024, 20:05
» New topic
Scris de ilasus Mar 12 Noi 2024, 11:06
» Pendulul
Scris de Vizitator Vin 08 Noi 2024, 15:14
» Laborator-sa construim impreuna
Scris de eugen Mier 06 Noi 2024, 10:59
» PROFILUL CERCETATORULUI...
Scris de eugen Mier 06 Noi 2024, 07:56
» Fenomene Electromagnetice
Scris de virgil Vin 01 Noi 2024, 19:11
» Sa mai auzim si de bine in Romania :
Scris de CAdi Vin 01 Noi 2024, 12:43
» How Self-Reference Builds the World - articol nou
Scris de No_name Mier 30 Oct 2024, 20:01
» Stanley A. Meyer - Hidrogen
Scris de eugen Lun 28 Oct 2024, 11:51
» Daci nemuritori
Scris de virgil Dum 27 Oct 2024, 20:34
» Axioma paralelelor
Scris de No_name Dum 27 Oct 2024, 14:59
» Relații dintre n și pₙ
Scris de No_name Dum 27 Oct 2024, 10:01
» Global warming is happening?
Scris de Meteorr Vin 25 Oct 2024, 23:06
» Atractia Universala
Scris de Meteorr Vin 25 Oct 2024, 23:03
» Despre credinţă şi religie
Scris de Dacu2 Mier 23 Oct 2024, 08:57
» Stiinta oficiala si stiinta neoficiala
Scris de CAdi Vin 18 Oct 2024, 12:50
» țara, legiunea, căpitanul!
Scris de CAdi Vin 18 Oct 2024, 12:37
» Grigorie Yavlinskii
Scris de CAdi Joi 17 Oct 2024, 23:49
Postări cu cele mai multe reacții ale lunii
» Mesaj de la CAdi în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină? ( 2 )
» Mesaj de la virgil în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
( 2 )
» Mesaj de la Abel Cavaşi în Daci nemuritori
( 1 )
» Mesaj de la Forever_Man în Eu sunt Dumnezeu - viitoarea mea carte in limba romana
( 1 )
» Mesaj de la CAdi în Fenomene Electromagnetice
( 1 )
Subiectele cele mai vizionate
Subiectele cele mai active
Top postatori
virgil (12466) | ||||
CAdi (12404) | ||||
virgil_48 (11380) | ||||
Abel Cavaşi (7964) | ||||
gafiteanu (7617) | ||||
curiosul (6790) | ||||
Razvan (6183) | ||||
Pacalici (5571) | ||||
scanteitudorel (4989) | ||||
eugen (3970) |
Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Abel Cavaşi | ||||
Pacalici | ||||
CAdi | ||||
curiosul | ||||
Dacu | ||||
Razvan | ||||
virgil | ||||
meteor | ||||
gafiteanu | ||||
scanteitudorel |
Cei mai activi postatori ai lunii
virgil | ||||
No_name | ||||
CAdi | ||||
ilasus | ||||
Forever_Man | ||||
Dacu2 | ||||
Meteorr | ||||
eugen | ||||
Abel Cavaşi |
Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 12 utilizatori conectați: 0 Înregistrați, 0 Invizibil și 12 Vizitatori Nici unul
Recordul de utilizatori conectați a fost de 181, Vin 26 Ian 2024, 01:57
Subiecte similare
Un program pe termen lung pentru Fizica elicoidală
4 participanți
Pagina 2 din 2
Pagina 2 din 2 • 1, 2
Un program pe termen lung pentru Fizica elicoidală
Rezumarea primului mesaj :
5. Forțele care pot acționa asupra moleculelor pot schimba darbuzianul. Dacă crește unghiul elicei, pare că acesta nu poate depăși 45 de grade.
6. Așadar, ce efect au influențele exterioare asupra formei traiectoriilor moleculelor? Ce modifică ele, curbura, torsiunea, lancretianul, darbuzianul, raza, pasul? Ce parametri ai elicei sunt modificați de un câmp electromagnetic? Dar de unul gravitațional?
7. Ce este lumina monocromă care se deplasează prin vid, este un flux de particule de curbură nulă?
8. Cum se transformă o elice circulară de la un observator la altul? Există o elice circulară invariantă? Care ar fi transformările care lasă invariantă elicea circulară?
Bineînțeles, asemenea liste nu sunt închise, ele reprezentând acum o simplă cărare plină de liane pe care am încercat eu de unul singur să înaintez de-a lungul anilor, lovind în dreapta și în stânga cu un topor primitiv și suportând cu stoicism rănile adânci care m-au însângerat și m-au ambiționat. În locul acestei cărări înguste, neprimitoare, plină de obstacole și animale sălbatice care mi se împotrivesc eu văd în viitor o autostradă pe care vor zburda veseli în mare viteză fizicienii mei dragi cu automobilele lor moderne...
Avem nevoie de un program pe termen lung pentru Fizica elicoidală. Deocamdată, din cele găsite de mine de-a lungul anilor, puteți porni de la niște concluzii în care am eu încredere, după care voi să adăugați sau să modificați ceea ce veți găsi necesar să fie adăugat sau modificat. Nu vă mirați dacă veți găsi încă mici inconsistențe, neclarități, bâjbâieli. Luați-le ca atare, șlefuiți-le și construiți cu ajutorul lor viitorul.
Constatările mele
1. Teorema de recurență a formulelor lui Frenet.
Pentru orice curbă netedă, se poate defini o infinitate de triedre Frenet. De exemplu, triedrul Frenet de ordinul al doilea se obține cu versorul vectorului lui Darboux și cu normala, acești vectori fiind mereu reciproc perpendiculari.
Pentru traiectoriile ce pot fi parcurse de corpuri (curbe netede), există un ordin finit, dincolo de care toate tangentele de ordin superior coincid și sunt coliniare cu axa traiectoriei.
Din teorema de recurență rezultă că pentru orice curbă netedă (traiectorie pe care se poate deplasa un corp) există o dreaptă fixă în spațiu (pe care am numit-o axa curbei), deci este o elice de un anumit ordin.
Cu cât corpul este mai masiv, cu atât curba este mai întortocheată, ordinul este mai mare și mai greu de măsurat experimental, ceea ce face ca de cele mai multe ori să mediem curba și să o confundăm cu axa ei.
Astfel, în baza teoremei de recurență, orice curbă netedă este o elice (generalizată) de un anumit ordin. De exemplu, curba de precesie constantă este o elice circulară de ordinul doi. Ar rezulta astfel că orice curbă netedă este un fractal elicoidal.
Când ne vom referi la versorii triedrului Frenet de ordin superior, vom folosi notații de genul „4-tangenta”, „$\vec{T}_4$” sau „$\mathbf{T_4}”$. Literele „T” le folosim pentru tangentă, „N” pentru normală, „B” pentru binormală și „D” pentru versorul vectorului lui Darboux.
Cu asemenea, notații, ne putem exprima mai concis, spunând, de exemplu, că $\mathbf{T_2}=\mathbf{D_1}$, $\mathbf{B_7}=-\mathbf{N_6}$.
Pentru traiectoriile ce pot fi parcurse de corpuri (curbe netede), există un ordin finit, dincolo de care toate tangentele de ordin superior coincid și sunt coliniare cu axa traiectoriei.
Din teorema de recurență rezultă că pentru orice curbă netedă (traiectorie pe care se poate deplasa un corp) există o dreaptă fixă în spațiu (pe care am numit-o axa curbei), deci este o elice de un anumit ordin.
Cu cât corpul este mai masiv, cu atât curba este mai întortocheată, ordinul este mai mare și mai greu de măsurat experimental, ceea ce face ca de cele mai multe ori să mediem curba și să o confundăm cu axa ei.
Astfel, în baza teoremei de recurență, orice curbă netedă este o elice (generalizată) de un anumit ordin. De exemplu, curba de precesie constantă este o elice circulară de ordinul doi. Ar rezulta astfel că orice curbă netedă este un fractal elicoidal.
Când ne vom referi la versorii triedrului Frenet de ordin superior, vom folosi notații de genul „4-tangenta”, „$\vec{T}_4$” sau „$\mathbf{T_4}”$. Literele „T” le folosim pentru tangentă, „N” pentru normală, „B” pentru binormală și „D” pentru versorul vectorului lui Darboux.
Cu asemenea, notații, ne putem exprima mai concis, spunând, de exemplu, că $\mathbf{T_2}=\mathbf{D_1}$, $\mathbf{B_7}=-\mathbf{N_6}$.
2. Paradoxul repausului și al mișcării rectilinii.
Dacă observatorul nu poate măsura curbura traiectoriei unui corp în repaus sau torsiunea unui corp care se deplasează rectiliniu, atunci aceste noțiuni de repaus și mișcare rectilinie sunt imposibile în realitate și trebuie abandonate, rămânând simple noțiuni teoretice fără suport real.
3. Inerția elicoidală
Din paradoxurile prezentate rezultă ca și consecință inerția elicoidală. Corpurile libere nu se mai pot mișca rectiliniu și nu pot ajunge în repaus, așadar singura posibilitate pentru un corp liber este să se deplaseze pe o elice circulară.
4. Elemente invariante
Dacă corpurile nu pot fi în repaus față de niciun observator, atunci există o viteză liniară universală cu care se pot deplasa ele. Dacă un corp nu se poate deplasa rectiliniu față de niciun observator, atunci există o curbură minimă, relativist invariantă.
5. Forma traiectoriei este esența interacțiunilor
Energia și masa depind doar de forma traiectoriei.
6. Nu există substanță contondentă
Dacă totul are mereu aceeași viteză, nu există substanță contondentă cu masă de repaus, ci numai câmpuri.
7. Forțele sunt numai perpendiculare pe traiectorie
Datorită faptului că viteza liniară nu poate fi modificată, interacțiunile modifică doar forma traiectoriilor, deci toate forțele sunt perpendiculare pe traiectorie. Astfel, influențele exterioare pot fi clasificate în funcție de parametrii elicei circulare pe care îi poate modifica, precum curbura, torsiunea, lancretianul (raportul dintre curbură și torsiune), darbuzianul (radicalul sumei pătratelor curburii și torsiunii), unghiul elicei sau viteza de rotație a triedrului lui Frenet. Legăturile existente între curbură și torsiune se reflectă în legăturile existente între interacțiuni. De exemplu, un câmp (care ar putea fi cel electromagnetic) ar putea modifica simultan atât curbura, cât și torsiunea (deci și darbuzianul), dar să lase invariant lancretianul (unghiul elicei), în timp ce un alt câmp (gravitațional) ar putea lăsa invariant darbuzianul și să modifice doar lancretianul. Primul tip de mișcare, cea care lasă unghiul constant, ar semăna cu mișcarea rectilinie, iar al doilea cu mișcarea circulară.
8. Salturi cuantice în Fizica elicoidală
Mai cred că interacțiunile elastice modifică doar unghiul elicei în intervalul $(0;\frac{\pi}{4})$, iar interacțiunile plastice modifică ordinul. La absorbția energiei (interacțiune plastică), trecerea de la o elice de ordinul $n$ la una de ordinul $n+1$ s-ar produce printr-un salt și ar avea loc atunci când unghiul elicei atinge valoarea critică de $\frac{\pi}{4}$.
2. De asemenea, se poate căuta o analogie a mișcării Sistemului Solar cu o mișcare turbulentă, în care planetele, sateliții și asteroizii au devenit ultimele vârtejuri (vârtejurile mici) în care s-a disipat energia de curgere.
Indicii de studiu pentru viitor
1. Teoreticianul Fizicii elicoidale trebuie să afle care sunt experimentele ce ar trebui făcute pentru adâncirea studiului. De exemplu, dacă Fizica elicoidală afirmă că masa depinde de curbura și torsiunea traiectoriei, înseamnă că studiul curgerii fluidelor masive prin țevi elicoidale de forme variabile ar putea scoate în evidență această dependență. Probabil, aici are un cuvânt greu de spus studiul turbulenței, curgere care are loc pe traiectorii foarte întortocheate ce ar putea fi considerate elice circulare de anumite ordine, ordine mari pentru curgerea turbulentă, ordine mici pentru curgerea laminară.2. De asemenea, se poate căuta o analogie a mișcării Sistemului Solar cu o mișcare turbulentă, în care planetele, sateliții și asteroizii au devenit ultimele vârtejuri (vârtejurile mici) în care s-a disipat energia de curgere.
3. Apoi, mai trebuie găsită o legătură între parametrii macroscopici ai unui gaz aflat la echilibru și parametrii elicei circulare pe care se deplasează moleculele sale. De exemplu, poate că presiunea trebuie asociată lancretianului (raportul dintre curbura elicei și torsiunea ei), volumul trebuie asociat torsiunii, iar temperatura trebuie asociată curburii. Așa o fi? Sau poate că volumul trebuie asociat pasului elicei, iar temperatura trebuie asociată razei elicei. Nu știu...
4. Conform Fizicii elicoidale molecula se deplasează pe o elice circulară și posedă o energie (deci și o masă) dependentă (numai) de parametrii elicei pe care se deplasează. Mai precis, energia moleculei este proporțională cu darbuzianul elicei sau cu torsiunea acesteia (de care ordin)? Acumularea energiei modifică unghiul elicei (deci modifică lancretianul?) sau modifică (numai) darbuzianul? Cât timp unghiul este mai mic decât 45 de grade, interacțiunea este elastică. La atingerea unghiului „critic” (de 45 de grade), molecula absoarbe energie și trece pe o elice circulară de ordin superior, iar unghiul se micșorează (căci crește torsiunea prin absorbția energiei). Ar putea însemna atunci că ciocnirile plastice modifică torsiunea, iar ciocnirile elastice modifică doar curbura.
4. Conform Fizicii elicoidale molecula se deplasează pe o elice circulară și posedă o energie (deci și o masă) dependentă (numai) de parametrii elicei pe care se deplasează. Mai precis, energia moleculei este proporțională cu darbuzianul elicei sau cu torsiunea acesteia (de care ordin)? Acumularea energiei modifică unghiul elicei (deci modifică lancretianul?) sau modifică (numai) darbuzianul? Cât timp unghiul este mai mic decât 45 de grade, interacțiunea este elastică. La atingerea unghiului „critic” (de 45 de grade), molecula absoarbe energie și trece pe o elice circulară de ordin superior, iar unghiul se micșorează (căci crește torsiunea prin absorbția energiei). Ar putea însemna atunci că ciocnirile plastice modifică torsiunea, iar ciocnirile elastice modifică doar curbura.
5. Forțele care pot acționa asupra moleculelor pot schimba darbuzianul. Dacă crește unghiul elicei, pare că acesta nu poate depăși 45 de grade.
6. Așadar, ce efect au influențele exterioare asupra formei traiectoriilor moleculelor? Ce modifică ele, curbura, torsiunea, lancretianul, darbuzianul, raza, pasul? Ce parametri ai elicei sunt modificați de un câmp electromagnetic? Dar de unul gravitațional?
7. Ce este lumina monocromă care se deplasează prin vid, este un flux de particule de curbură nulă?
8. Cum se transformă o elice circulară de la un observator la altul? Există o elice circulară invariantă? Care ar fi transformările care lasă invariantă elicea circulară?
Bineînțeles, asemenea liste nu sunt închise, ele reprezentând acum o simplă cărare plină de liane pe care am încercat eu de unul singur să înaintez de-a lungul anilor, lovind în dreapta și în stânga cu un topor primitiv și suportând cu stoicism rănile adânci care m-au însângerat și m-au ambiționat. În locul acestei cărări înguste, neprimitoare, plină de obstacole și animale sălbatice care mi se împotrivesc eu văd în viitor o autostradă pe care vor zburda veseli în mare viteză fizicienii mei dragi cu automobilele lor moderne...
Voi, cei care vă încredeți azi în asemenea frământări, va trebui să distribuiți aceste gânduri, pentru că s-ar putea ca în lista voastră de prieteni să aștepte vreun ciudat un imbold de acest tip și numai astfel poate afla de el.
Re: Un program pe termen lung pentru Fizica elicoidală
Deci trebuie să-ți explic și ce înseamnă libertate. De ce aș mai adăuga „libere” dacă ar fi suficient „corpuri”?virgil_48 a scris:Si formularea aceasta(corpuri libere) consideri ca exclude sau nu,
orice interventie a oricarui mediu ?
Păi, nici nu există. Postulatul nu este pentru cei care cred că există. Postulatele se referă la chestiuni abstracte, duse la extrem. Astfel, postulatul inerției ar trebui reformulat, pentru tutuluci:Pana de curand nici nu existau.
„Dacă ar exista corpuri libere”, atunci acestea s-ar deplasa pe traiectorii de curbură complexă constantă și nenulă.
Oare acum îți dai seama cât de inutile sunt conversațiile cu asemenea tutuluci, care ridică asemenea probleme?
Re: Un program pe termen lung pentru Fizica elicoidală
Acum intelege orice tutulici !Abel Cavaşi a scris:Deci trebuie să-ți explic și ce înseamnă libertate. De ce aș mai adăuga „libere” dacă ar fi suficient „corpuri”?virgil_48 a scris:Si formularea aceasta(corpuri libere) consideri ca exclude sau nu,
orice interventie a oricarui mediu ?Păi, nici nu există. Postulatul nu este pentru cei care cred că există. Postulatele se referă la chestiuni abstracte, duse la extrem. Astfel, postulatul inerției ar trebui reformulat, pentru tutuluci:Pana de curand nici nu existau.
„Dacă ar exista corpuri libere”, atunci acestea s-ar deplasa pe traiectorii de curbură complexă constantă și nenulă.
Oare acum îți dai seama cât de inutile sunt conversațiile cu asemenea tutuluci, care ridică asemenea probleme?
Din cele doua propozitii subliniate in citatul tau, rezulta ca
neexistand corpuri libere, care sa se deplaseze pe traiectorii de
curbura complexa, toate corpurile existente se deplaseaza pe
traiectorii rectilinii !
Este putin exagerat, dar oricum este mai bine !
Nu trebuie sa pierzi din vedere relatia miscarii cu actiunea
mediului !
virgil_48- Foarte activ
- Numarul mesajelor : 11380
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Un program pe termen lung pentru Fizica elicoidală
Păi, da, un tutuluc asta înțelege. Unul mai atent înțelege că restul corpurilor nu se mai mișcă pe traiectorii cu curbură (complexă) constantă, ci doar pe traiectorii cu curbură (complexă) variabilă.virgil_48 a scris:
Acum intelege orice tutulici !
Din cele doua propozitii subliniate in citatul tau, rezulta ca
neexistand corpuri libere, care sa se deplaseze pe traiectorii de
curbura complexa, toate corpurile existente se deplaseaza pe
traiectorii rectilinii !
Re: Un program pe termen lung pentru Fizica elicoidală
Ideea ca formele traiectoriilor le determina mecanica si nu geometria,Abel Cavaşi a scris:Păi, da, un tutuluc asta înțelege. Unul mai atent înțelege că restul corpurilor nu se mai mișcă pe traiectorii cu curbură (complexă) constantă, ci doar pe traiectorii cu curbură (complexă) variabilă.virgil_48 a scris:
Acum intelege orice tutulici !
Din cele doua propozitii subliniate in citatul tau, rezulta ca
neexistand corpuri libere, care sa se deplaseze pe traiectorii de
curbura complexa, toate corpurile existente se deplaseaza pe
traiectorii rectilinii !
o pierzi mereu din vedere. Geometria poate numai sa descrie diverse
traiectorii, nu si modul cum apar/ce le produce .
Asa ca o intoarcere la oile mecanicii pare necesara chiar si pentru
fizica elicoidala ! Pe miristea geometriei poti umbla, dar nu poti
confirma traiectorii !
Ultima editare efectuata de catre virgil_48 in Mier 12 Iul 2023, 16:18, editata de 1 ori
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44933
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Un program pe termen lung pentru Fizica elicoidală
Înțeleg că ăsta e postulatul tău. Poartă-l sănătos!virgil_48 a scris:Geometria poate numai sa descrie diverse traiectorii, nu si modul cum apar/ce le produce .
Re: Un program pe termen lung pentru Fizica elicoidală
Ca sa intelegem cum se obtine cea mai simpla traiectorie sa ne imaginam un univers timpuriu in care s-au format primele doua corpuri, care desigur, aflate in miscare se ciocnesc si ricoseaza in doua directii opuse intr-un spatiu lipsit de alte campuri care sa le influienteze traiectoria. In acest caz nu putem vorbi decat despre doua traiectorii liniare ale celor doua corpuri, doar ca masele diferite si vitezele initiale diferite, cat si unghiul dintre directiile de deplasare initiale si dreapta care uneste centrele de masa in momentul ciocnirii, vor determina directiile traiectoriilor si unghiurile dintre acestea. Pana aici nici o traiectorie elicoidala. Insa daca masa unui corp este mai mare astfel incat campul gravitational sa poata atrage masa celuilalt corp, ambele corpuri vor forma un sistem binar care se va roti in jurul centrului comun de masa, si in acelasi timp intregul sistem se va deplasa pe o traiectorie liniara dictata de traiectoria corpului cu masa mai mare. Insa daca analizam in acest caz traiectoriile individuale ale celor doua corpuri vom observa ca ambele au traiectorii elicoidale cu acelasi pas dar cu diametre invers proportionale cu masele lor.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12466
Puncte : 57013
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Un program pe termen lung pentru Fizica elicoidală
Nu. Întregul sistem (nu doar particulele componente) se va deplasa pe o elice circulară, pentru că are masă. Încă n-ați înțeles asta niciunul, cu toate eforturile mele. N-ați reușit să pricepeți că AM DEMONSTRAT că dreapta este o curbă imposibilă în natură, că natura nu alege mișcare pe curbe de lancretian nul sau infinit.virgil a scris:intregul sistem se va deplasa pe o traiectorie liniara dictata de traiectoria corpului cu masa mai mare.
Re: Un program pe termen lung pentru Fizica elicoidală
Din pacate demonstratia ta teoretica nu este confirmata practic. Nici macar teoretic nu poti determina care este pasul elicei in functie de masa si viteza corpului studiat, asa ca am rezerve intemeiate asupra demonstratiei tale.Abel Cavaşi a scris:Nu. Întregul sistem (nu doar particulele componente) se va deplasa pe o elice circulară, pentru că are masă. Încă n-ați înțeles asta niciunul, cu toate eforturile mele. N-ați reușit să pricepeți că AM DEMONSTRAT că dreapta este o curbă imposibilă în natură, că natura nu alege mișcare pe curbe de lancretian nul sau infinit.virgil a scris:intregul sistem se va deplasa pe o traiectorie liniara dictata de traiectoria corpului cu masa mai mare.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 12466
Puncte : 57013
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, ma preocupa o teorie a unificarii universale a interactiunii electromagnetice, gravitationale, cat si la niveluri de organizare inferioare acestora. Studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice sta la baza teoriei unificarii universale.
Re: Un program pe termen lung pentru Fizica elicoidală
Crezi, nu crezi, dar măcar să ȘTII ce spun. Și eu am milioane de rezerve la ceea ce se spune. Fiecare cu rezervele lui. Vedem cine râde la urmă...virgil a scris:Din pacate demonstratia ta teoretica nu este confirmata practic. Nici macar teoretic nu poti determina care este pasul elicei in functie de masa si viteza corpului studiat, asa ca am rezerve intemeiate asupra demonstratiei tale.
Re: Un program pe termen lung pentru Fizica elicoidală
Tot bătrânul Galilei, până dispare omenirea !Abel Cavaşi a scris:Crezi, nu crezi, dar măcar să ȘTII ce spun. Și eu am milioane de rezerve la ceea ce se spune. Fiecare cu rezervele lui. Vedem cine râde la urmă...virgil a scris:Din pacate demonstratia ta teoretica nu este confirmata practic. Nici macar teoretic nu poti determina care este pasul elicei in functie de masa si viteza corpului studiat, asa ca am rezerve intemeiate asupra demonstratiei tale.
Principiul I al mecanicii sau principiul inerției a fost formulat pentru prima dată de Galilei și este cunoscut sub forma:
Orice corp își menține starea de repaus sau de mișcare rectilinie uniformă atât timp cât asupra sa nu acționează alte forțe sau suma forțelor care acționează asupra sa este nulă.
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44933
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Un program pe termen lung pentru Fizica elicoidală
Galilei, sărăcuțul, a dat tot ce a putut mai bun la vremea aceea și îl respect enorm pentru asta.virgil_48 a scris:Tot bătrânul Galilei, până dispare omenirea !
Dar el habar nu avea de curbură și de torsiune și de valorile absurde ale acestora pentru mișcarea rectilinie și pentru repaus. Frenet, Seret, Lancret, Darboux, au venit mult după el.
Problema mare este cu contemporanii mei tutuluci, care, deși le-am pus mură-n gură noile rezultate, încă n-au priceput mai nimic.
Re: Un program pe termen lung pentru Fizica elicoidală
Galilei nu avea nici o obligatie sa tina cont de cei enumerati fiindcaAbel Cavaşi a scris:Galilei, sărăcuțul, a dat tot ce a putut mai bun la vremea aceea și îl respect enorm pentru asta.virgil_48 a scris:Tot bătrânul Galilei, până dispare omenirea !
Dar el habar nu avea de curbură și de torsiune și de valorile absurde ale acestora pentru mișcarea rectilinie și pentru repaus. Frenet, Seret, Lancret, Darboux, au venit mult după el.
Problema mare este cu contemporanii mei tutuluci, care, deși le-am pus mură-n gură noile rezultate, încă n-au priceput mai nimic.
miscarea nu este guvernata de geometrie.
Geometria poate descrie multe curbe dar acelea nu sunt traiectorii
pana nu arati cum anume sunt generate. In esenta, contribuie factorii
de mediu sau autopropulsia.
Daca vrei neaparat ca miscarea sa urmeze anumite curbe, ai nevoie
de mijloace de propulsie. Asa pot curbele sa devina traiectorii.
Poti incerca sa stabilesti cum trebuie sa fie propulsia ca sa obtii acele
traiectorii elicoidale !
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44933
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Un program pe termen lung pentru Fizica elicoidală
Cat despre "aprecierea" care o acorzi contemporanilor tai tutulici/tutuluci(?)Abel Cavaşi a scris:Galilei, sărăcuțul, a dat tot ce a putut mai bun la vremea aceea și îl respect enorm pentru asta.virgil_48 a scris:Tot bătrânul Galilei, până dispare omenirea !
Dar el habar nu avea de curbură și de torsiune și de valorile absurde ale acestora pentru mișcarea rectilinie și pentru repaus. Frenet, Seret, Lancret, Darboux, au venit mult după el.
Problema mare este cu contemporanii mei tutuluci, care, deși le-am pus mură-n gură noile rezultate, încă n-au priceput mai nimic.
care nu pricep nimic, considera si varianta ca nu este nimic de priceput !
Cand sustii o descoperire radicala in Univers/mecanica cu argumente din
alte discipline sau dintr-o disciplina legata de "informatie", ai motive serioase
sa fii mai retinut in incercarea de a o impune.
Mai ales ca nu ai cu ideea elicoidala vreo legatura de paternitate.
Pana acum nu am vazut nici un argument cu adevarat stiintific in sprijinul
teoriei pe care o sustii. Ai reusit numai sa constientizezi contributia mediului
la curbarea traiectoriilor in urma discutiilor de aici, ceace este totusi un pas
inainte prin furtuna de entuziasm cu care ai pornit.
Nu este nevoie aici de mura in gura, de rezultate noi sau de masuri pe
termen lung. Vino cu argumente din mecanica/dinamica sau afirma si
demonstreaza ca aceasta se abroga. Fiindca acolo duce fizica elicoidala.
Ultima editare efectuata de catre virgil_48 in Mar 18 Iul 2023, 09:18, editata de 1 ori
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44933
Data de inscriere : 03/12/2013
Re: Un program pe termen lung pentru Fizica elicoidală
Deci glumeai cu fizica elicoidala ! Imi pare bine ca m-ai lamurit !Abel Cavaşi a scris:
virgil_48- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 11380
Puncte : 44933
Data de inscriere : 03/12/2013
Pagina 2 din 2 • 1, 2
Subiecte similare
» Deosebirea fundamentală dintre Fizica elicoidală şi Fizica actuală
» Antimateria în Fizica elicoidală
» Nedumerire la fizica elicoidala
» Antimateria în Fizica elicoidală
» Nedumerire la fizica elicoidala
Pagina 2 din 2
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum