Și totuși...

Rezumarea primului mesaj :

Subiectul este despre teoria relativității.
Deși matematic ea pare să fie foarte solid construită și bine fundamentată, parcă totuși ceva scârțâie din anumite puncte de vedere.
Iar aceste puncte de vedere cel mai probabil sunt legate atât de o interpretare greșită a noțiunilor de spațiu și timp în percepția noastră, cât și de asocierea aparatului matematic care le "descriu".

Să începem cu relativitatea restrânsă și să începem cu timpul.

Am mai spus asta, ideea de timp "fizic", sau cel puțin ca proprietate a naturii, s-ar putea să NU EXISTE.
Timpul s-ar putea să fie o formă de percepție, relaționată cu mișcarea și construită de mintea noastră datorită modului în care percepem mișcarea, dar poate el este doar o formă de percepție, nu o proprietate intrinsecă a naturii.
Probabil veți gândi, da, dar corpurile se mișcă în timp, transformările și fenomenele fizice au loc în timp etc.
Tocmai asta e, că ele s-ar putea să nu se desfășoare în timp, ci timpul să fie doar o chestiune perceptuală asociată cu aceste aspecte.

Pe de altă parte, care să fie rolul "fizic" al timpului în natură?
Adică ce face timpul, care este "relația"  lui cu materia?
Adică dacă timpul se scurge mai încet viteza de desfășurare a evenimentelor este mai mică și invers, dacă timpul se scurge mai repede evenimentele se derulează cu viteză mai mare?
În niciun caz nu poate fi așa pentru că se ajunge la un "conflict" cu inerția newtoniana a corpurilor în primul rând, conservarea impulsului și a energiei, dar nu mă lungesc acum cu explicațiile.
Poate doar "la cerere", dar ideea în sine în ce privește subiectul este că scurgerea diferită a timpului într-un sistem de referință față de altul duce indiscutabil la o problemă inerțială la trecerea dintr-un sistem în altul.

Sau sa fie vorba mai degrabă cu faptul că timpul trece mai repede sau mai încet este doar o chestiune de percepție?
Pentru că altfel, dacă timpul ar fi ceva "fizic" o proprietate intrinsecă a naturii, el ar trebui obligatoriu să fie universal și absolut pentru orice sistem de referință dacă timpul este acel ceva din natură care determină viteză de desfășurare a evenimentelor.
Altfel, acceptând timpul relativist, o să trebuiască schimbat însuși principiul inerției newtoniene.
Deci, dacă timpul nu este aceea proprietate a naturii care să determine viteza de desfășurare a evenimentelor este foarte probabil ca timpul să fie o formă de percepție asociată și construită pe baza percepției asupra mișcării.
Ceasurile în niciun caz nu măsoară timpul, iar dacă rămân totuși în urmă explicația trebuie să fie una legată de comportamentul materiei la o viteză diferită sau la creșterea vitezei prin accelerare neinertiala.
Și s-ar putea să se comporte diferit din cauza...spațiului.
Și trecem la modificările de lungime prezise "matematic" de TRR.

Relativitatea descrie matematic o contracție a lungimii pe direcția deplasării față de un reper în funcție de viteza față de reper.
Dar dacă față de același reper două sau mai multe corpuri au viteze diferite pe aceeași direcție de deplasare?
Cum se contractă spațiul pe aceea direcție dacă l-am considera ca fiind același pentru toate acele corpuri care se mișcă cu viteze diferite pe aceea direcție și față de același reper?
În opinia mea, în condițiile în care presupunem că matematica relativității este corect asociată realității fizice intrinseci, nu mai vorbim de un spațiu absolut, universal comun tuturor corpurilor, ci fiecare corp cu spațiul său, chiar dacă în anumite locuri el pare comun, acesta putând fi atât diferit, cât și comun mai multor corpuri simultan.
Aceasta putând fi și una din explicațiile paradoxal newtoniene ale principiului constantei vitezei luminii.
Dacă ar fi așa atunci, cu foarte mare probabilitate, trăim intr-un spațiu neeuclidian, cu mai mult de 3 dimensiuni.
În sfârșit, un pic de Sf aici, dar ar putea fi.

O altă explicație, mai mult sau mai puțin relativistă, este faptul că modificarea lungimii este tot o chestiune de percepție, nu una fizică propriu-zisă, ca și în cazul timpului, dacă vorbim totuși de un spațiu universal și comun tuturor corpurilor.

În ce privește principiul principal din TRG, dacă un corp urmează "linia spațiului" în mișcarea sa, atunci SPATIUL INTERACȚIONEAZĂ CU MATERIA.
Corpul, în mișcarea sa, este cumva "prins" în spațiu, acesta dirijandu-i mișcarea în funcție de liniaritatea/curbura și viteza lui.
Dar ceea ce-l ține pe traiectoria dictată de spațiu și nu liniar euclidian ignorând curbura spațiului, atunci tot acel ceva nu poate tine cont de viteza lui.
Chestia cu tensorul energie-impuls nu prea este corect conectată cu faptul că ceva din proprietățile spațiului, sau din interacțiunea spațiului cu materia, "ancorează" materia și îi dictează traiectoria.
Pentru că ceea ce din interacțiuneaspațiului cu materia "curbează" traiectoria unui corp ignora din start principiul inerției newtoniene, iar ignorarea acestui principiu trebuie ignorat total, nu preferențial în funcție de viteză și de vreun aspect "tensorial", ceea ce face ca indiferent de viteză corpul trebuie să urmeze aceeași linie de curbura dacă spațiul dictează traiectoria.

În concluzie, eu cred că relativitatea încă trebuie supusă îndoielii.
S-ar putea să fie incorectă, nu incompletă.
Ea este bine fundamentată pe o matematică ce descrie niște percepții, dar s-ar putea să nu reflecte o realitate fizică obiectivă.

eugen a scris:
Ca sa avem o unda sferica echipotentiala la distanta data , ar trebui sa avem o entitate gen " inima" care se contracta si dilata ritmic in volum. Dar poate fi acesta un model realist pentru o particula reala in vibratie ?

Exact, eugen!
De altfel, dacă stau să îmi amintesc, totul a plecat de la faptul că mă întrebam la un moment dat cum se produc, în primul rând, și se propagă radial (cred că ăsta e cuvântul mai corect) undele sonore, vibrațiile în aer când pocnim din degete?
Că se pare că intr-un mediu cu densitate mai mare undele sonore se propagă mai rapid.
De ce totuși, care e explicația?
Dar cum se produc vibrațiile în mediu, înainte de toate?
Dar când un ciocan lovește o nicovală ce anume se întâmplă de se produc vibrații, unde?
Cum se produc undele sonore, nu cum se propagă.
La fel de bine, tot analogic vorbind, dacă viteza de propagare a undelor este direct proporțională cu densitatea mediului, probabil că vidul/eterul, are o anumită "densitate" de propagă undele de lumină cu viteză mare, ceea ce mă și determina la un moment dat să cred că materia este un "gol" în mediu, nu ceva ce "umple" mediul, în locurile în care există materie, scăzând densitatea vidului/spațiului/eterului, atât timp cât lumina are viteză mai mică printr-un mediu "material".
Dar asta e discutabil deocamdată.

Un videoclip care mi se pare foarte interesant și sugestiv:

În videoclip o singură bilă este pusă în mișcare, iar prin intermediul undelor formate de mișcarea bilei antrenează în mișcare celelalte bile.
Ar putea fi la fel atât micro, cât și macro.
Dar asta presupune existența a cel puțin unui mediu în care se produc unde, aceste unde antrenând în mișcare corpurile vecine.
Ar putea fi.
Destul de sugestiv și interesant videoclipul.

Dacă în videoclipul de mai sus ar fi vorba despre un transfer de impuls în tija de care sunt legate bilele unde ar fi conservarea impulsului per total?
Cum sunt antrenate în mișcare celelalte bile?

curiosul a scris:Un videoclip care mi se pare foarte interesant și sugestiv:

În videoclip o singură bilă este pusă în mișcare, iar prin intermediul undelor formate de mișcarea bilei antrenează în mișcare celelalte bile.
Ar putea fi la fel atât micro, cât și macro.
Dar asta presupune existența a cel puțin unui mediu în care se produc unde, aceste unde antrenând în mișcare corpurile vecine.
Ar putea fi.
Destul de sugestiv și interesant videoclipul.

Daca experienta s-ar desfasura in vid acest lucru ar arata clar ca teoria lui Einstein e validata:
masa deformeaza spatiul si il transforma in unde, iar miscarea se transmite din aproape in aproape  celorlalte bile.
Acum nu avem decat sa intuim ca miscarea celorlate bile se transmite datorita undelor propagate de  aer care urmaresc fidel miscarea primei bile.
Asa se transmite si sunetul.
Intr-adevar foarte interesanta experienta.

De acord, CAdi, foarte interesant experimentul.

CAdi a scris:

curiosul a scris:Un videoclip care mi se pare foarte interesant și sugestiv:

.

.

Si totusi...
Am revazut de mai multe ori experienta.
Miscarea asta a bilelor, dupa ce prima bila penduleaza, se pare ca are o hiba :

Daca va uitati atent se pare ca bilele sunt legate cu ate de o tabla subtire care oscileaza la miscarea primei bile!
S-ar putea sa ma insel, dar uitati-va si voi poate observati ondulatia tablei...

CAdi a scris:
. . . . .
Daca experienta s-ar desfasura in vid acest lucru ar arata clar ca teoria lui Einstein e validata:
masa deformeaza spatiul si il transforma in unde, iar miscarea se transmite din aproape in aproape  celorlalte bile.
Acum nu avem decat sa intuim ca miscarea celorlate bile se transmite datorita undelor propagate de  aer care urmaresc fidel miscarea primei bile.
Asa se transmite si sunetul.
Intr-adevar foarte interesanta experienta.

Chiar si in vid, experienta nu ar valida decat mecanica elementara.
Pendulele care au aceeasi lungime se influenteaza reciproc datorita
elasticitatii suportului lor comun. Dece nu le suspenda pe suporturi
separate ? Orice prostioara poate valida clar marea teorie...
Iar ai cazut in năvodul pentru papagali.

Desigur miscarea periodica se transmite prin suport si prin ata de suspendare a bilelor. Acest fapt ne intareste ideia ca orice oscilatie a unei particule se transmite direct prin mediul inconjurator la celelalte particule din jurul ei. Asa se intampla si cu undele sonore, la care spatiul intermolecular  (vidul electromagnetic) transmite miscarea moleculelor din jur, pentru ca nu exista ciocnirea directa a moleculelor.

virgil a scris:Desigur miscarea periodica se transmite prin suport si prin ata de suspendare a bilelor. Acest fapt ne intareste ideia ca orice oscilatie a unei particule se transmite direct prin mediul inconjurator la celelalte particule din jurul ei. Asa se intampla si cu undele sonore, la care spatiul intermolecular  (vidul electromagnetic) transmite miscarea moleculelor din jur, pentru ca nu exista ciocnirea directa a moleculelor.

La limita, putem accepta ca miscarea bilei stationare este amorsata
de miscarea aerului produsa de bila in miscare. Acest efect mi se
pare ca poate fi ignorat in cazul bilelor, dar el are ceva comun cu
transmiterea sunetului. Insa faptul ca miscarea se transmite numai
bilei de la acelasi nivel, sustine ideea de rezonanta, care este de
natura mecanicii elementare.

virgil_48 a scris:
Iar ai cazut in năvodul pentru papagali.

Nu intelegi nimic din ce scriu doar te dai rotund. Asa ca nu imi fac probleme

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:
Iar ai cazut in năvodul pentru papagali.

Nu intelegi nimic din ce scriu doar te dai rotund. Asa ca nu imi fac probleme

Ma intereseaza sa inteleg realitatea si Universul, nicidecum
cunostinte false preluate din biblioteca conspiratiei.
Asa ca nu-ti face probleme !

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:
Iar ai cazut in năvodul pentru papagali.

Nu intelegi nimic din ce scriu doar te dai rotund. Asa ca nu imi fac probleme

Ma intereseaza sa inteleg realitatea si Universul, nicidecum
cunostinte false preluate din biblioteca conspiratiei.
Asa ca nu-ti face probleme !

Nu imi fac probleme cu cunostiintele tale...de acum 350 de ani !
Sa traiesti sanatos cu ele , lumea evolueaza nu sta pe loc.

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:
Nu intelegi nimic din ce scriu doar te dai rotund. Asa ca nu imi fac probleme

Ma intereseaza sa inteleg realitatea si Universul, nicidecum
cunostinte false preluate din biblioteca conspiratiei.
Asa ca nu-ti face probleme !

Nu imi fac probleme cu cunostiintele tale...de acum 350 de ani !
Sa traiesti sanatos cu ele , lumea evolueaza nu sta pe loc.

Nu-ti faci probleme, dar ai deja unele ! Credinta ca evolutia
lumii si a stiintei este intr-un sens bun, s-ar putea sa te
înșele. Dar mai bine crede si nu cerceta !