Laborator-sa construim impreuna

eugen a scris:Simularea comportarii unui transformator bobinat pe magnet, in inalta frecventa

Doru,
Nu stiu la ce frecventa ai lucrat pentru generatorul Jnaudin ( inspirat dupa Bearden).Nu  am  lucrat   cu un  oscilator  pentru   asa   ceva  . Doar   am  studiat   din  punct  de  vedere   teoretic   inventia.
Am fost curios sa vad cum se comporta un magnet in inalta frecventa. Din  cate  am  vazut  pe cele  doua  imagini   ale    osciloscopului   ai  pierderi  insemnate   de  energie  .

In poza 1, pe o bara magnetica, 2 bobinaje:
- primarul, cu galben; inseriat cu o capacitate de 0,25 microFarazi, intra in rezonanta cam pe la 60 kilohertzi ( curent maxim in circuit serie LC).
- secundarul, cu rosu.

In poza 2, pe osciloscop:
- cu albastru, forma curentului pe primar, la o frecventa de 60 kilohertzi, curent efectiv aproximativ 2 amperi; sursa oscilatoare, impulsuri patratice alternative;
- cu galben, forma tensiunii pe secundar; se observa impulsuri foarte ascutite, Aceste   virfuri   masurate  cu  un   voltametru  sau  ampermetru  digital  dau  erori   foarte  mari ,  de  aceia  este   bine   de  vazut   pe   osciloscop  forma   curbelor  .[/b] in genul celor prezentate de Bearden in descrierea la patentul lui:

Generator Bearden
http://www.rexresearch.com/meg/meg.htm
Patent Bearden
http://www.rexresearch.com/meg/meg.htm#usp

Forma ascutita a tensiunii induse arata si variatii foarte cazatoare ale fluxului magnetic, variatie utila la obtinere de tensiuni induse mari   Da  ,  pe  timp   foarte   scurt  ,  dar   au  energie   mica ,  deoarece   forta  magnetomotoare   este   mica.  Cum  se   spune  ,in   sarcina   moare.   Sunt  diferente  mari  de  energie intre   cele   doua,  asa  cum  am  scris  si mai  sus.   ( Legea lui Faraday).
Una din aplicatii, poate fi utila la circuite comandate cu impulsuri ascutite, etc.

eugen a scris:Doru,
1-In cazul ca primarul nu este alimentat , curentul pe primar este zero.  Da , nu mi-am dat   seama  ca pe  osciloscop  ai  forma   curentului   din  primar   .  Daca  se  poate  vreau sa  vad   forma  curbelor  in  situatia  cand  nu  ai  in  consumator  un  magnet permanent.  
Deci nu am ce sa masor in acest caz, dar voi fi mai atent la alte masuratori.

2- Mersi de solutia ta. O retin cu apreciere.
Deocamdata dau prioritate la alt gen de masuratori.
Oricum, daca voi repeta masuratori cu camp suprapus alternativ plus continuu, voi incerca si la alte frecvente cu un oscilator mai performant.
Si sursa alternativa de curent introduce regim deformant, nu numai fluxul asimetric.
O sursa sinusoidala si una cu impulsuri dreptunghiulare se comporta diferit. Normal sa  fie  asa  in  prezenta  unui  magnet  permanent .
Eu am folosit a doua varianta.

Ceea ce mi se parea interesant in versiunea Bearden/ Jnsudin era o posibilitate de schimbare cat mai rapida a unui flux magnetic de pe un circuit magnetic pe altul, prin deviere cu o bobina speciala a fluxului magnetului permanent, pentru obtinerea unei tensiuni / puteri electromotoare cat mai mari intr-un bobinaj, dar nu mai intru in detalii.

eugen a scris:Mi-am facut o minima datorie de a prezenta minimal patentul Bearden, din respect pentru colegii forumisti , eventual interesati, dar necunoscatori de engleza.

eugen a scris:Doru,
Cand ai liniste si timp, uite-te peste masuratorile mele si scrie-mi ( eventul pe PM) daca vezi " anomalia ".
Mersi.

eugen a scris:Alte date

Doru,

Motorul are eticheta de putere nominala 150 w.  Mi se   pare  puterea  cam mica  pentru  un  polizor  .  Poate   si  el este  mic  ca  dimensiune.
Masuratorile le-am facut cu pietrele demontate, intrucat am folosit motorul la alta destinatie decat polizor.OK.
Schema este reala, probata, din schema lipseste un condensator incorporat interior, in paralel cu motorul. Daca  nu  exista   condensatorul montat  in  paralel  cu  bobinajul   secundar  din   motor   acesta  nu  se  roteste  . Trebuie  sa-i  dai  un  impuls  mecanic   . Deci , de   el  stiu.

Alte date:
- rezistenta ohmica a statorului, la cald , in jur de 100 ohm; Acum  nu   ma  intereseaza ,   poate   mai   tarziu  , vreau  sa  determin   fenomenele   fizice  diferite   in  cele   doua   situatii  ,  intrerupatorul     paralel cu  condensatorul ,  inchis /  deschis  .
- curentul prin condensatorul paralel incorporat, 0,24 amperi, la alimentare la 220, direct retea ; Daca-i maresti  capacitatea   ii   cresti   forta   dar  ii  reduci     viteza  de   rotatie. Cel   putin  asa  se  intampla   in  cazul  electromotoarelor   trifazate  ,(  stea  )   care   sunt   alimentate   de  la  220 v
- curentul absorbit cu motorul blocat, 1,1 amperi, alimentare 220 direct retea;  Consum  in  scurt  242 W ,  mi  se  pare   cam   mic .  In  mod  noarmal  un   electromotor  la  pornire    absoarbe    de  3-4   ori mai mult   curent,   decat    cel  nominal .   Cine   crezi  ca-i  limiteaza     curentul ?

Obs: sursa mea variabila nu scoate perfect sinusoidal. Asta  stiu .
Pentru date mai fidele ar trebui un autotransformator ( tensiune variabila ca amplitudine, sinusoidala)? Pentru  date  corecte  , daca   tot  trebuie  sa   gasesti    raspuns   la  intrebarea  care  regim  de   lucru   este   mai  eficient mai  ai nevoie   si  de  masuratori  mecanice  ,   viteza  ,   cuplu ,  vibratii .Doar   masuratorile   electrice  nu   sunt   suficiente.

Ar fi interesant de urmarit comportarea in frecventa mai ridicata.
Nu am inca un oscilator performant la frecvente de sute de hertzi. De   fapt   ce   doresti  sa  faci .  Vrei  sa-i   maresti  randamentul , puterea   pe  unitatea   de  masa  , sau   doar  sa-i  schimbi   regimul   de  lucru  .

eugen a scris:Adica la fiecare watt pe rezistenta sarmei, cati mai multi " watti " ( volt x amperi = putere reactiva) magnetici

gafiteanu a scris:Oare poate lucra si reversibil, adica daca pui deasupra o oala cu apa fierbinte sa dea curent ?

gafiteanu a scris: Pui in loc alt material izolator lipit cu silicon, ca sa mentina vidul.