Marimi (fizico-matematice) fundamentale/ marimi (fizico-matematice) dependente una fata de alta/ etc.....

Rezumarea primului mesaj :

La baza TR, este ca, un sistem(obiect) nu poate capata o viteza infinita, ci foarte strict este o limita ce nu o poate depasi.

Acum, se spune ca un corp oarecare, nu poate fi racit pina la minus infinit, ci exista o limita (adica zero absolut, -273K).

Intrebare: Ce se intimpla cu timpul din acel sistem[ce tinde a capata aceste valori, de -273K] fata de altul, ce are sa spunem 20 C.
Exista dilatatii temporale (in acest caz, sau nu)?!

La fel, si pentru alte limite, ce se intimpla cu celelalte marimi, incep a deveni toate dependente una fata de alta, sau nu?!

Eu cred ca da, ba mai mult, in orice "transformare" micuta, toate marimile sunt dependenta una fata de alta, pur si simplu noi nu le putem percepe, si mai mult e ca mai sunt o droae de astfel de marimi "fundamentale, independente una fata de alta" (termenul din urma in rezultat nici nu prea ar avea sens...).

A esit un mama de titlu...

s- a scris:
Un alt exemplu e referitor la legile amestecului de gaze:
-Legea lui Dalton: într-un amestec de gaze perfecte, fiecare gaz component ocupă întreg volumul ocupat de amestec, ca şi cum celelalte gaze n-ar exista, iar presiunea totală a amestecului este egală cu suma presiunilor parţiale ale gazelor componente.
P0=P1+P2+...+Pn

Legea lui Amagat: volumul amestecului de gaze obţinut prin amestecarea componenţilor săi aflaţi la aceeaşi presiune şi temperatură este egal cu suma volumelor acestor componenţi.
V0=V1+V2+...+Vn

In opinia mea aceste doua legi raspund uneia singure.
Legea conservarii energiei interne:energia interna a unui sistem este egala cu suma energiiilor interne a componentelonentelor sistemului.

Avem:
energia interna =U,
i=grad de libertate

U=i/2 PV

U0=U1+U2+...+Un=> i/2 P0V0=i/2 P1V1+i/2 P2V2+...+i/2 PnVn
prin simplificare [cu 2/i, nu stiu daca e permis asa ceva prin fizica ] obtinem:
P0V0=P1V1+P2V2+...+PnVn
daca V0=V1=V2=...=Vn
avem P0=P1+P2+...+Pn (Dalton)
daca P0=P1=P2=...=Pn
avem V0=V1+V2+...+Vn (Amagat)

@Razvan, ce crezi?!

ca să îți faci o idee despre ce mărimile fizice și interdependențele dintre ele eu cred că cele mai importante sunt celebrele constante fizice fundamentale, recte CODATA
CODATA Internationally recommended values of the fundamental physical constants

astea sunt biblia de la care ar trebui să pleci woody!
cum îi place lui să spună, dovezile de pe masă!

plecînd e la acele numere, date brute, în principiu ar putea, dacă îl ține brăcinarul, să reformuleze și reinterpeteze toată fizica oficioasă!

de la g pînă la kg! v reformulat, metrul reconceptualizat ...

de fapt nu e vorba că ar fi ideal și recomandabil ... e vorba că el asta ar trebui să facă dacă vrea să îi bălegăm în seamă teoria geometrodinamică!

woody, ai acolo cîteva sute de CODATA ... cînd le potrivești pe toate într-un tot unitar te poți prezenta pentru următoarea serie de premii nobel!

mic detaliu lipsit de importanță:
știința oficioasă încă lucrează la asta! adică turmele de papagali colorați, macaci și cimpanzei neevoluați n-au terminat încă de potrivit toate numerele alea într-o teorie unică și coerentă!

deci ... poți ajunge tu primul la linia de final!

poți fi următorul ainstăin, orice e posibil conform celebrei teoreme a incompletitudinii!

papagalul colorat își poate iți căpșorul genial din orice direcție a viitorului! nu există limite!

-=Banueli=-

- Lumea cica, deseori poti comite greseli facind analogii dintre lumea macro si cea micro (paduchiasa).
Insa, voi incalca acest principiu.

- Cica fotonul permament vibreaza. De el vibreaza, cine ii da aceasta energie?! De ce viteza luminii nu este instantanee, cine o inpedica?!

Banueala, spune asa:
Fotonul ala, vibreaza din cauza radiatiei de fond. Deci, toata aceasta energie el de acolo se alimenteaza.
De ce viteza luminii nu e instantanee?!
Trebue pusa altfel intrebarea: Cine ii da asa viteza ?!
Raspunsul ar fi ca este - radiatia de fond.

Mai apare o banueala, caci daca se modifica valorile radiatiei de fond, se modifica si valoarea constantei c.
Aceasta inseamna, ca TR e valabila doar per valorile cutare ale radiatiei, daca ele se modifica, ar tribui valorile (poate si legile) TR sa se modifice.

Deci, la temperaturi foarte forte joase (sub 2.7 K), viteza luminii posibil sa fie mai mica.

-La fel ar mai insemna ca viteza luminii nu este absolut independenta de alte marimi, ci , e dependenta de radiatia de fond.

Laci craci !
Viteza luminii cel putin dupa capul meu este o constanta de calare intre doua unitati de marimi fundamentale definite de specia umana. Metrul si secunda.Fiind o constanta de calare in sisteme de referinta diferite la aceleasi unitati de masura folosite normal sa obtinem o valoare identica.
Se poate arata ca aceasta constanta de calare in cazul unei adunari relativiste repetative corespunde unui maxim.
Nu este nimic mistic in comportamentul vitezei luminii,erorile de interpretare apar din cauza ca avand unitatea de masura m/s exista tentatia de a o considera o viteza clasica comuna

- Cica fotonul permament vibreaza. De el vibreaza, cine ii da aceasta energie?! De ce viteza luminii nu este instantanee, cine o inpedica?!

Fotonul nu are nevoie de energie ca sa oscileze. Fotonul insusi poate fi numit particula de energie.
Viteza de propagare a unei unde, deci si a fotonului, depinde de proprietatile vidului adica de permeabilitatea si permitivitatea acestuia.

Fotonul ala, vibreaza din cauza radiatiei de fond. Deci, toata aceasta energie el de acolo se alimenteaza.

Insasi radiatia de fond este compusa din fotoni de joasa energie.
Energia inseamna vibratie electromagnetica, fie ca se numesc fotoni, cuante, radiatii sau unde.

Deci, la temperaturi foarte forte joase (sub 2.7 K), viteza luminii posibil sa fie mai mica.

Nu ai nici un temei sa afirmi acest lucru. Nu are nici o legatura radiatia de fond, cu viteza luminii. Temperatura influienteaza doar frecventa unei radiatii, nu si viteza de propagare a ei.

Mezei Geza a scris:
Viteza luminii cel putin dupa capul meu este o constanta de calare intre doua unitati de marimi fundamentale definite de specia umana. Metrul si secunda.Fiind o constanta de calare in sisteme de referinta diferite la aceleasi unitati de masura folosite normal sa obtinem o valoare identica.
Se poate arata ca aceasta constanta de calare in cazul unei adunari relativiste repetative corespunde unui maxim.
Nu este nimic mistic in comportamentul vitezei luminii,erorile de interpretare apar din cauza ca avand unitatea de masura m/s exista tentatia de a o considera o viteza clasica comuna

Cel putin asa ar rezulta din calculele efectuate de mine.
Poate cineva constrazice argumentat o astfel de ipoteza ?

Eu am o alta intrebare, de ce cind exprimam viteza o exprimam ca distanta inpartita la timp si nu invers (cu atit mai mult daca cam pe acolo is una si aceeasi)?! Nu e gresit, corect spun?!
Derivata unei functii o exprimam ca tangenta [derivata functiei e punctul fundamental in anaiza matematica, aceasta(analiza matematica) domina aproape intreaga lume stiintifica, insa, dupa cum vedeti si ea apartine problemii mileniilor, adica mama stiintei- faimoasa trigonometrie] acelei functii.
Aceasta derivata caracterizeaza felul cum creste functia mama.
Insa, merge foarte bine, daca caracterizam functia mama dupa cotangenta, sau dupa sinus, cosinus, etc.
Atit cotangenta, sinusul, etc. tot este o caracteristica a functiei mama, doar trebue corect citita (va avea fi sub alte exprimari).
La fel exista si aici antiderivate(cotangentiale, sinusoidale, etc.) [adica integrale diochete].

Mezei, privitor la formula aia a lui h bar, mii foarte interesant cuum raportul de aur apare in formula aceea. Spune daca doresti in o propozitie care e nucleul.
Daca se dovedeste ca e adevarat, atunci e foarte frumos.
Citind-adormind mai demult documentul cel al tau, am vazut ca ai apus ca exista si o viteza minima posibila in Univers, ea fiind egala cu 1/c m/s.
Intrebarea e, poate fi corect asa ceva, adica intradevar exista o viteza minima, la prima vedere parca mi se pare ca nu.

meteor a scris:Eu am o alta intrebare, de ce cind exprimam viteza o exprimam ca distanta inpartita la timp si nu invers (cu atit mai mult daca cam pe acolo is una si aceeasi)?! Nu e gresit, corect spun?!

Buna
Sper ca am inteles intrebarea.
Da intradevar,pana la un moment dat (atata timp cand sunt in planul x,ct) as putea face si alegerea inversa dar in momentul in care desfac viteza pe componente in cazul in care as definii viteza invers in cel mai fericit caz ar trebui sa accept trei directii temporale si o singura directie spatiala,fapt ce contrazice experienta si un astfel de calcul ramane unul pur teoretic nu duce nicaieri.

Citind-adormind mai demult documentul cel al tau, am vazut ca ai apus ca exista si o viteza minima posibila in Univers, ea fiind egala cu 1/c m/s.
Intrebarea e, poate fi corect asa ceva, adica intradevar exista o viteza minima, la prima vedere parca mi se pare ca nu.

Deriva continentelor se petrece cu cativa centimetri pe an, asa ca sunt si viteze mai mici ca 1cm/s.

virgil a scris:

Citind-adormind mai demult documentul cel al tau, am vazut ca ai apus ca exista si o viteza minima posibila in Univers, ea fiind egala cu 1/c m/s.
Intrebarea e, poate fi corect asa ceva, adica intradevar exista o viteza minima, la prima vedere parca mi se pare ca nu.

Deriva continentelor se petrece cu cativa centimetri pe an, asa ca sunt si viteze mai mici ca 1cm/s.

Nu are legatura Aceasta deriva nu se face constant -banuiesc
Practic nu este o viteza minima 1/c acuma iti scriu raspunsul

meteor a scris:
Citind-adormind mai demult documentul cel al tau, am vazut ca ai apus ca exista si o viteza minima posibila in Univers, ea fiind egala cu 1/c m/s.
Intrebarea e, poate fi corect asa ceva, adica intradevar exista o viteza minima, la prima vedere parca mi se pare ca nu.

Intradevar este definita o viteza minima de forma 1/c m/s
Logica eu deriva din c=Xmax/Tmin, unde cele doua valori Xmax ,Tmin trebuie sa fie obligatoriu valori finite.
Din izotropia spatiului (x,ct)
am considerat ca Xmax=Tmax si Xmin=Tmin in modul fara unitati de masura.
Automat o viteza de forma Vmin=Xmin/Tmax va fi 1/c
1-Am aratat ca o suprapunere a axelor temporale si o egaliate a valorilor temporale de pe aceste axe implica si Vx=Vy=Vz (fig1.2)
Acceptam ca viteza minima este 1/c
Vitezele fiind foarte mici folosesc relatia nerelativista
Vrmin^2=Vxmin^2+Vymin^2+Vzmin^2 de unde rezulta
Rmin^2=Xmin^2+Ymin^2+Zmin^2 triedrul axelor spatiale este intr-o pozitie speciala daca rotesc acest triedru pot obtine si valori mai mici decat 1/c
Deci exista viteze mai mici decat 1/c
2-Dar pe Vrmin intradevar nu il pot modifica
Asta ar insemna ca totusi ar exista o viteza minima radiala.Care este strict legata de o valoare minima a energiei in cazul in care as putea definii o masa minima.
O rezolvare de mana a doua ar fi ca aceasta masa minima poate sa fie oricat de apropiata de zero si atunci si energia poate sa fie oricat de mica.
Bineinteles fara zero.
La aceast aspect am anumite rezerve.

Problema mai interesanta este ca pentru a nu banaliza ecuatiile teoriei globale trebuie sa suprimam starea de repaus.

Nu stiu daca m-am facut inteles in totalitate

meteor a scris:
Derivata unei functii o exprimam ca tangenta [derivata functiei e punctul fundamental in anaiza matematica, aceasta(analiza matematica) domina aproape intreaga lume stiintifica, insa, dupa cum vedeti si ea apartine problemii mileniilor, adica mama stiintei- faimoasa trigonometrie] acelei functii.
Aceasta derivata caracterizeaza felul cum creste functia mama.
Insa, merge foarte bine, daca caracterizam functia mama dupa cotangenta, sau dupa sinus, cosinus, etc.
Atit cotangenta, sinusul, etc. tot este o caracteristica a functiei mama, doar trebue corect citita (va avea fi sub alte exprimari).
La fel exista si aici antiderivate(cotangentiale, sinusoidale, etc.) [adica integrale diochete].

La Capitolul I am probleme elementare legate de definitiile si notatiile pe care le-am introdus. O sa trebuiasca sa refac si nu am idee ce forma sa-i dau
1-Ar fi sa aduc transformarile mai in fata si doar pe urma sa definesc adunarea vitezelor
2-sa fac doar legatura dintre derivata si tangenta (care nu este definita nicaieri doar este trantita acolo,este ea corecta dar nu este explicita) si sa nu modific alceva nimic.
Help

meteor a scris:
Spune daca doresti in o propozitie care e nucleul.
Daca se dovedeste ca e adevarat, atunci e foarte frumos.
Citind-adormind......

Pe maine pomaine o sa am un si un rezumat de doua max trei pagini a ce este important la fiecare capitol in parte

In microcosmos, exista o viteza minima Vo, numita impropriu viteza de reoaus, deoarece la aceasta viteza este definit momentul cinetic h, adica constanta lui Planck. Aceasta viteza Vo=2,188*10^6 m/s; si corespunde vitezei electronului corespunzand atomului de hidrogen. Pentru macrocosmos, dupa calculele mele exista o astfel de viteza avand valoarea de aproximativ 90 m/s. Adica intr-un sistem macrocosmic de tip hidrogenoid, planeta sau satelitul ar avea aceasta minima viteza de orbitare. Desigur este doar un calcul teoretic.

Mezei Geza a scris:

meteor a scris:
Derivata unei functii o exprimam ca tangenta [derivata functiei e punctul fundamental in anaiza matematica, aceasta(analiza matematica) domina aproape intreaga lume stiintifica, insa, dupa cum vedeti si ea apartine problemii mileniilor, adica mama stiintei- faimoasa trigonometrie] acelei functii.
Aceasta derivata caracterizeaza felul cum creste functia mama.
Insa, merge foarte bine, daca caracterizam functia mama dupa cotangenta, sau dupa sinus, cosinus, etc.
Atit cotangenta, sinusul, etc. tot este o caracteristica a functiei mama, doar trebue corect citita (va avea fi sub alte exprimari).
La fel exista si aici antiderivate(cotangentiale, sinusoidale, etc.) [adica integrale diochete].

La Capitolul I am probleme elementare legate de definitiile si notatiile pe care le-am introdus. O sa trebuiasca sa refac si nu am idee ce forma sa-i dau
1-Ar fi sa aduc transformarile mai in fata si doar pe urma sa definesc adunarea vitezelor
2-sa fac doar legatura dintre derivata si tangenta (care nu este definita nicaieri doar este trantita acolo,este ea corecta dar nu este explicita) si sa nu modific alceva nimic.
Help

Pentru Meteor : Tangenta se defineste ca perpendiculara la normala pe curbã într-un singur punct. iar derivata e gradul de crestere al unei curbe între douã puncte alãturate. Tangenta nu caracterizeazã cresterea functiei.
Pentru Mezei Geza : Dacã legãtura între derivatã si tangentã se referã la unghiul pe care le fac cele douã în comparatie cu unghiul între douã normale consecutive, are ceva sens. Nu am studiat încã teoria ta, am înteles cã nu e gata. Probabil pot fi exprimate o sumedenie de functii legate de tangentã si derivatã. Nu sunt asa tare la matematicã sã spun eu.

negativ a scris:Pentru Meteor : Tangenta se defineste ca perpendiculara la normala pe curbã într-un singur punct. iar derivata e gradul de crestere al unei curbe între douã puncte alãturate. Tangenta nu caracterizeazã cresterea functiei.
Pentru Mezei Geza : Dacã legãtura între derivatã si tangentã se referã la unghiul pe care le fac cele douã în comparatie cu unghiul între douã normale consecutive, are ceva sens. Nu am studiat încã teoria ta, am înteles cã nu e gata. Probabil pot fi exprimate o sumedenie de functii legate de tangentã si derivatã. Nu sunt asa tare la matematicã sã spun eu.

Sã mã corectez, pentru cã am impresia cã m-am exprimat gresit :"derivata într-un punct x reprezintă panta tangentei la grafic în punctul x". Deci e doar o caracteristicã a tangentei , dependentã de douã puncte de pe graficul acesteia. Faptul cã funcțiile nu au derivate în punctele în care au o tangentă verticală, în punctele de discontinuitate și în punctele de întoarcere, face diferenta între cele douã.
Aici trebuie cunostintele unui matematician mai de soi ca mine. M-a surprins însã faptul cã derivata a fost identificatã cu tangenta, cînd de fapt trebuie doar asociatã cu ea.

negativ a scris:

negativ a scris:Pentru Meteor : Tangenta se defineste ca perpendiculara la normala pe curbã într-un singur punct. iar derivata e gradul de crestere al unei curbe între douã puncte alãturate. Tangenta nu caracterizeazã cresterea functiei.
Pentru Mezei Geza : Dacã legãtura între derivatã si tangentã se referã la unghiul pe care le fac cele douã în comparatie cu unghiul între douã normale consecutive, are ceva sens. Nu am studiat încã teoria ta, am înteles cã nu e gata. Probabil pot fi exprimate o sumedenie de functii legate de tangentã si derivatã. Nu sunt asa tare la matematicã sã spun eu.

Sã mã corectez, pentru cã am impresia cã m-am exprimat gresit :"derivata într-un punct x reprezintă panta tangentei la grafic în punctul x". Deci e doar o caracteristicã a tangentei , dependentã de douã puncte de pe graficul acesteia. Faptul cã funcțiile nu au derivate în punctele în care au o tangentă verticală, în punctele de discontinuitate și în punctele de întoarcere, face diferenta între cele douã.
Aici trebuie cunostintele unui matematician mai de soi ca mine. M-a surprins însã faptul cã derivata a fost identificatã cu tangenta, cînd de fapt trebuie doar asociatã cu ea.

Buna,merci pentru raspuns.

Problema expusa de tine este in cazul general,in calculele despre care amintea Meteor situatia este mult mai simpla deoarece viteza este constanta,derivata este constanta in orice punct de pe "presupusa functie" Se poate reface si un caz general dar nu are relevanta deoarece "presupusa functie" nu este o functie oarecare este de fapt norma unui numar complex reprezentat in planul complex care este o dreapta.

Lucrarea este in principiu este gata,nu poate suferii modificari majore in logica ei.Mai urmeaza sa mai introduc anumite precizari in anumite capitole si vreau sa o restructurez prin folosirea de anexe pentru a fi mai usor de parcurs si de a evidentia mai bine esentialul din sumedenia de calcule.
Mai multi mi-au reprosat ca este exagerat de lungita,pe buna dreptate asa si este. In dorinta mea de a clarifica orice aspect s-a rotunjit exagerat si se pierde firul logic dar in principiu te invit sa dai o parere si pe varianta asta

Mezei Geza a scris:Lucrarea este in principiu este gata,nu poate suferii modificari majore in logica ei.Mai urmeaza sa mai introduc anumite precizari in anumite capitole si vreau sa o restructurez prin folosirea de anexe pentru a fi mai usor de parcurs si de a evidentia mai bine esentialul din sumedenia de calcule.

Asteptam varianta finalã pentru a o scoate la imprimantã, pentru cã nu mã mai tin nervii si ochii sã citesc mult pe monitor. Plus cã am prostul obicei (si învechit desigur) sã fac note pe marginea foilor, ca sã nu pierd ideile.
Nu voi putea urmãri în detaliu calculele, pentru cã nu stiu asa multã matematicã, si nici nu cred cã e prea important calculul. El poate fi refãcut de cei priceputi si pasionati, si foarte posibil, simplificat. Mai importantã e logica lui, si încadrarea în normele impuse de sistemul fizic.