Radacini.Dacia-Inainte, in timpul si dupa caderea statului dac

Rezumarea primului mesaj :

Dromichete-Deschizatorul, Burebista-Unificatorul, Decebal- Aparatorul.

Consider ca dupa caderea Daciei noi nu am mai existat ca neam....

Cel putin nu cu acele caracteristici ale neamului consemnate de istorie:
,,Dacii cei mai viteji si mai drepti dintre Traci "
Poate altul era destinul nostru, daca marele rege Decebal i-ar fi invins
pe romani, sau macar de-ar fi scos o remiza...
Asa ce mai pastram de atunci?
Doar teritoriul (nici acela intreg ) si cateva gene uitate pe ici , pe colo ...

Dacu a scris:Unii spun că Dacii aveau un mod de scriere....Citiți:

https://www.timpul.md/articol/s-a-descoperit-alfabetul-dacic-8924.html.

Ei da, incepe sa prinda sens! Bravo Dacule !
Virgil ai dreptate, cu scrierea asemanatoare cu alfabetul grecesc.
Si tablitele de la Sinaia erau scrise asemanator.
Dealtfel si numele capeteniilor dacice care s-au pastrat in istorie
au rezonante putin grecesti:
Dromihete,Zamoldegikos,Rhemaxos, Dapyx, Zyraxes,Cotiso,Rholes ...etc
Nume de ape Maris, Alutus,Donaris . Nume de munti Kogayon,Ceahlau -se pare ca este denumirea dacica.


Revenind la linkul lui Dacu este o descoperire extraordinara aceea a codexului  Rohonczi.
Pastrata in aceasta localitate pana in anul 1907.
Groful Batthyany Gusytav a daruit-o Academiei de Stiinte a Ungariei, in 1838.
Viorica Enachiuc a descoperit ca textele Codexului au fost redactate in secolele XI sau XII,
intr-o limba latina vulgara (daco-romana), cu caractere mostenite de la daci.
Se pare ca scrierea dacilor avea 150 de litere fiind o imbinare de doua alfabete.
Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 randuri.
In text sunt intercalate miniaturi cu scene laice si religioase.
E scris cu cerneala violet.
Cuprinde o culegere de discursuri, solii, cantece si rugaciuni, care include 86 de miniaturi.
Consemneaza infiintarea statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului Vlad,
intre anii 1064 si 1101. "
Din codex Viorica Enachiuc a tradus un text ,,Juramintul tinerilor vlahi'' care clar face aluzie la daci:
steagul dacic -sarpele sau dragonul, caciula dacica
Juramantul tinerilor blaki", care a fost tradus in felul urmator:
"O viata, taciunele Sarpelui, puternic veghetor,/
Inselator, sa nu primesti a te uni/
Cu prorocirile Sarpelui, anuale, pentru ca lovit/
Vei fi/
Cantecul cetatii aud indelung/
Mergeti vioi, jurati pe caciula, pe puternica caciula!/
Sa juri cu maturitate si cu convingere!/
Sa fiu tie putere vie, traiesc, in lupta sa fiu!/
Alesul juramant pretuieste soimul tau,
mergi cu juramant puternic.''
Dar cine este Viorica Enachiuc?
Viorica Enachiuc e absolventa a Facultatii de Filologie, sectia Romana-Istorie,
din cadrul Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, promotia 1963.
Lucrarea de licenta si-a luat-o in arheologie. E membra UNESCO din 1983.
Multi ani a condus santiere arheologice in Oltenia, Muntenia si Moldova.
A cercetat scrierile vechi din neoliticul mijlociu si epoca dacica.
Si-a prezentat lucrarile la conferinte in tara si in strainatate:
Austria, Franta, Germania, Italia, Israel.
Burse de studiu a primit in Italia, pe probleme de arheologie,
si in Danemarca, unde a studiat scrierea runica.
citat din linkul pus la dispozitie de Dacul.
Deci este un traducator autorizat.

Cartea aceea trebuie sa ajunga in biblioteca Academiei Romane.
Trebuie sa facem toate demersurile sa obtinem acea carte de la autoritatile maghiare,
avand in vedere ca istoria noastra ca popor la origini, a disparut (a fost indepartata)

Din ce observ eu, dacii au avut limba, dar nu au avut alfabet propriu.
Ei au folosit literele popoarelor vecine de-a lungul istoriei lor,
(intrand in relatii economice, politice si diplomatice cu acestia)
pe care le-au adaptat limbii lor.
Astfel au folosit literele grecesti, pentru ca au intrat in contact cu
grecii (orasele grecesti din Dobrogea : Histria 657 i.e.n., Tomis , Callatis etc)
Mai tarziu cand romanii au cucerit Dobrogea (Moesia Inferior)  
si au ajuns pana la Dunare, au introdus in alfabet si caractere latine,
iar dupa caderea Daciei s-au introdus si caracterele chirilice la contactul cu popoarele slave.

Începuturile literaturii slavilor ortodocși sunt legate de numele a doi greci,
frații Chiril (827-869) și Metodiu (d. în 885).
Originea lor din Salonic a dat naștere la ipoteza că acești apostoli ai slavonismului "ar fi putut"
să se tragă din românii macedoneni. citat Wiki

Din cauza aceasta Viorica Enachiuc a descoperit 150 de semne ( litere)
existente in alfabet la 1064 .
Zic si eu.

Codul getic de pe statuia de la Adamclisi

https://www.national.ro/dezvaluiri/romania-mea/codul-getic-de-pe-statuia-de-la-adamclisi-91292.html/

"Matricea lingvistica de pe patrafir este unica in lume, ca vechime. Aceasta demonstreaza ca scrierea hieratica, codificata, era folosita de marii initiati care erau preotii geto-daci. Este primul document care dovedeste existenta codului getic, despre care se vorbeste adesea in deradere. Profesorul Tudor Diaconu din Pitesti este cel care a descifrat codul din matricea ligvistica a statuii, ordonand-o dupa ordinul 10, al castei regilor preoti IO !"

https://www.national.ro/dezvaluiri/romania-mea/codul-getic-de-pe-statuia-de-la-adamclisi-91292.html/



Din imagine nu prea imi pare a fi un zeu fara chip si un copil de dac cum se scrie in articol.
Arata mai degraba a fi un roman (de la Roma) cu un coif pe cap (se vad lateralele de piele)
si fusta din fasii de piele pe care o purtau romanii si un dac la picioarele lui (invinsul).
Cred ca istoricii nostrii mai exagereaza uneori...



In schimb matricea lingvistica este interesanta...
Cred ca literele fac parte  intr-adevar din alfabetul dac.
(Este un amestec de litere grecesti si latine).

Este bine sa nu uitam :
Orasele si Cetatile Daciei .
Dupa o munca de aproape 2 saptamani iata ca am reusit sa definitivez lista oraselor
dacice din perioada lui Burebista si Decebal.
Ca o observatie este faptul ca statul centralizat dac a cunoscut 2 perioade de inflorire maxime :
1.Perioada de sub conducerea marelui rege dac Burebista intre 82 i.e.n. si 44 i.e.n. cand  statul dac a atins a atins cea mai mare întindere, limitele sale situându-se, potrivit lui Strabon, la Nord,
în Carpații Păduroși, la Vest ,la Dunărea Mijlocie și actuala Slovacie, la Sud  în Munții Haemus (Balcani) iar la E la gurile Bugului și la Marea Neagră.
Conducerea statului era asigurata dintr-un nucleu de cetati aflate in Campia Munteniei ,Buridava ,Argedava (capitala)
si vechea cetate Helis capitala statului dac condus de Dromichete.
2.A doua perioada sub Decebal cand conducerea statului dac era asigurata din 6 cetati intarite aflate in Muntii Orastiei unde se afla si capitala Sarmizecetusa Regia mutata acolo de Deceneu (Mare Preot) din timpul lui Burebista
si devenit rege la moartea acestuia ) deoarece Imperiul Roman profitase de destramarea
regatului lui Burebista si se apropiase de granitele statului dac infiintand Provincia Moesia.
Dupa cum veti observa Statul Dac avea numeroase orase si asezari intarite cu valuri de pamant  in mijlocul carora se afla cate o cetate in care locuitorii si luptatorii daci se retrageau in caz de pericol.
Am cautat sa nu expun o simpla insiruire si sa adaug la fiecare din sursele cunoscute cateva cuvinte care sa arate insemnatatea istorica a acestora.

Lista de orase +cetati dacice :
Mai intai , sunt 6 cetati dacice aflate in Muntii Orastiei a caror constructie a inceput sub regele Burebista si care  sub Marele Preot  Deceneu -devenit ulterior  rege -
\(Deceneu era mana dreapta a lui Burebista) au devenit nucleul viitorului stat centralizat dac :
1.Sarmizegetusa Regia ,2. Costesti -cetatuie , 3.Costesti Blidaru, 4.Piatra Rosie ,5.Banita si 6. Capalna .
Toate sunt sub patrimoniu UNESCO  din anul 1999.
1.Acidava - cetate dacica si asezare aflata in judetul Olt la Enoșești langa raul Olt
2.Aedava sau Aedadeba cetate dacica si asezare  situata la sud de Dunare in Moesia (Bulgaria)
3.Aigizidava  sau Aizis a fost un oras dacic amintit  de  imparatul Traian in lucrarea Dacica.
(Orasul era situat lângă Dealul Ruieni - Farliug din judetul Caras-Severin)
4.Amutrium (Amutria) a fost o asezare daca si cetate romana in Oltenia.
A fost identificata in apropiere de  Racari, judeţul Dolj, pe langa raul Jiu.
5.Apoulon - Piatra Craivii judetul Alba  a fost construita pe culmea cu acelasi nume,
la poalele Muntilor Trascau, intre vaile Cricaului si Bucerzii si a fost mentionata in poemul lui Ptolomeu  “Consolatio ad Liviam” şi "Geographia" lui Ptolomeu.
A fost construita de Rubobostes regale dac din tribul apulilor.
6.Ardeu- cetate dacica si asezare descoperita la Ardeu la 395 m altitudine in jud.Hunedoara
7.Aquaedava oras dacic ce  se afla pe maulul stang al raului Strei, la altitudinea de 230 m de nivelul marii langa Calan Bai .
Se povesteşte că însuşi marele Decebal cobora din cetatea sa pentru
a-si intrema sanatatea deoarece localitatea dacica dispunea de izvoare termale.
La rasarit de cetate se pot vedea Muntii Sebesului, spre nord Muntii Metaliferi, spre apus Muntii Poiana Rusca, iar spre sud Muntii Retezat, cu piscurile cele mai inalte Peleaga (2509 m), Papusa (2508m) si Retezat (2482m), acoperite aproape 9 luni pe an cu zapada.
8.Arcidava -a fost o cetate (oras) daca si ulterior castru roman pe drumul imperial de la Lederata la Apulum, pe locul unde se gaseste astazi satul Varadia, langa Oravita, Caras-Severin.
Localitatea a fost mentionata de Ptolemeu sub numele Argidava, iar in Tabula Peutingeriana ca Arcidaba.
9.Arcinna oras cetate dacica strategica situata la Polovragi judetul Gorj acolo unde se gaseste si pestera lui Zamolxe (10 km lungime)
10.Arcobadara (Arkobadara, greaca veche: Ἀρκοβάδαρα) este un oras cu o cetate dacica mentionata in Geografia lui Ptolemeu sau în lucrarea anonima Tabula Peutingeriana.
Cetatea dacica unde ulterior s-a construit un castru roman, era situata in localitatea Ilisua  si a fost cea mai apropiata fortificatie militara de granita nordica a imperiului roman care trecea
dupa studiile dr. Corneliu Gaiu si Gheorghe Marinescu, pe aliniamentul Podu Milocoaiei-Gavojdenie, din hotarul satului Ciceu Poieni, comuna Caianu-Mic-Bistrita Nasaud.

11.Argedava sau Sargedava oras , era capitala statului dac in vremea lui Burebista.
Aceast oras  getic, a fost o resedinta  a statului dac incepand cu o capetenie daca  dinainte de Burebista.
Capitala a fost mentionata in decretul dyonisopolitan in cinstea lui Acornion din Dionysopolis.
Cetatea Argedava este situata in localitatea actuala Popesti , langa orasul Mihailesti, Giurgiu si a fost declarata rezervatie arheologica .
12.Ardan –oras cetate dacica descoperita la Ardan jud.Bistrita- Nasaud
13.Baleni-asezare  dacica fortificata  descoperita la Baleni jud.Dambovita
14.Banita- cetate dacica localizata la Banita jud.Hunedoara a fost construita sub Burebista .
A fost refacuta sub regele Decebal si distrusa în timpul razboaielor daco-romane.
Aici se gasesc numeroase fortificatii care cuprind constructii cu scop militar:
ziduri de incinta, turnuri, platforme de lupta, val de pamant pentru aparare.
Sarcina cetatii era de a bloca accesul dinspre sud spre Sarmizegetusa Regia.
Dacii au ridicat cetatea de la Banita pe un colt  calcaros de stanca .
Au ales acest loc pentru ca, practic, era imposibil de cucerit.
Dealul, inalt de 150 de metri, este total inabordabil pe versantii de Vest, Sud si Est, iar versantul Nordic este greu accesibil.
Istoricii sunt aproape convinsi ca romanii nu au cucerit la propriu aceasta cetate,
pentru ca le-ar fi fost imposibil sa ajunga la ea prin manevre de lupta, ci au procedat la fel ca in cazul cetatii de la Blidaru:
s-au postat la bazele ei si au izolat-o total vreme de indelungata, pana cand  nobilii (tarabostes)daci prezenti in cetate ori s-au sinucis, ori s-au predat.
15.Berzobis –oras si asezare dacica  mentionata in Tabula Peutingeriana, sub denumirea de Berzobia.
Numele asezarii apare in singurul fragment care a supravietuit din lucrarea  imparatului Traian Dacica, disparuta ulterior dupa moartea imparatului
“vom merge spre Berzobis si apoi spre Aizizis”.
Berzovia este si astazi o localitate situata in județul Caraș-Severin, Banat, Romania.
16.Bocsa –cetate dacica descoperita la Bocsa jud.Caras Severin .
Este de fapt o asezare dacica fortificata

17.Buridava- oras mentionat de  geograful  grec Ptolemeu, era capitala tribului geto-dac al burilor si este astazi localizata in orasul Ocnele Mari, judetul Valcea.
in traducere libera inseamna cetatea sau orasul burilor.
18.Buteridava –oras antic dac localizat langa puternica colonie greceasca Histria in Moesia Inferior (denumirea romana a Dobrogei).
Asezarea dacica descoperita este pozitionata langa localitatea Mihai Viteazul (Dobrogea)
19.(Costești - Blidaru)- Situată pe culmea Blidarului  la 750 m altitudine este una din cele mai puternice cetati dacice ocupand un platou de aproape 6000 mp.
Se gasea pe malul  stang al apei Gradistei, la fel ca și cetatea Costesti,
Cetatea  fortificata de la Blidaru cuprindea doua incinte, unite , avand laolalta 6 turnuri puternice.
Prima incinta, ce ocupa platoul superior al dealului, avea o forma trapezoidala, fiind prevazuta cu patru turnuri exterioare, plasate la colturile trapezului.
Intrarea se realiza prin turnul I, care era astfel construit incat impiedica
desfasurarea armatei inamicului, silindu-l sa coteasca spre dreapta si să-și expună flancul loviturilor.
In interior era construita un alt turn mult mai mare, in care probabil  erau soldatii daci si de unde se putea supraveghea zidurile cetatii .
Spre vest de prima cetate a fost construita o a doua cetate care avea forma pentagonala.
20.(Costești - Cetățuie)este situată pe valea Apei Gradistei langa satul Costesti jud. Hunedoara. Cetatea este situata pe platoul superior al dealului, la 514 m altitudine.
Numele din vechime la fel ca al cetatii de la Blidaru nu este cunoscut. Era o cetate puternica ce avea caracter defensiv, ea avea la baza o mare așezare civila si era una din resedintele  regilor daci .
Rolul ei era acela de a apara drumul spre cetatea Sarmizegetusa Regia.
21.Capalna-Cetate dacica de la Capalna, sat în comuna Sasciori din județul Alba, Transilvania, România. Fortificatia de la Capalna a fost inclusa in lista patrimoniului mondial UNESCO in 1999
si urmeaza sa fie restaurata de statul roman.
22. Clopotiva –cetate dacica situate la Varful Pietrei jud.Hunedoara
23.Capidava a fost un centru fortificat geto-dac.Ulterior romanii au construit un  castru roman, pe malul drept al Dunarii in Dobrogea, pe locul unde se afla astazi satul Capidava- judetul Constanta
Cetatea daca  a avut un rol important pe linia de aparare a Dunarii.
A fost distrusa de goti in sec. III recladita mai apoi de daci si arsa de cutriguri in 559 e.n. ,recladita iar de bizantini si distrusa definitiv de pencenegi in 1036.
24.Carsidava situate langa localitatea Horodistea botosani era un oras cetate dac aflata in regiunea dacilor liberi.

  25.Crizbav –cetate dacica descoperita la Crizbav judetul Brasov.
Numele locului ,,La Cetate”

26.Cedonie  oras cetate daca aflata langa Sibiu devenita ulterior castru roman.
27.Comidava  oras si asezare dacica situate langa Rasnov judetul Brasov resedinta a dacilor cumidavens.
28.Danedebai-este un vechi oras dac mentionat de Ptolomeu in geografia sa
29.Dacidava –oras cetate mentionata de Ptolomeu in geografia sa si situata in judetul Satu Mare
30.Diacum -cetate dacica nelocalizata pe teritoriu Romaniei insa  pomenita de Ptolomeu
31.Dinogetia – oras si  așezare geto-dacica, apoi fortareata romana, mentionata de Ptolemeu (Geogr., III, 8, 2, 10, 1)pe malul stang al Dunarii, la varsarea Siretului
(pe teritoriul actualei localităti Jijila sat Garvan, judetul Tulcea, la 11 km de orașul Galati) si la aproximativ 20 de kilometri de orasul Macin.
Aici s-au gasit mai multe caramizi cu stampila legiunii I Iovia Scythica si in apropierea cetatii, un cuptor de ars tigla si monede cu chipurile lui  Diocletian si Maximilian.
Tot aici s-au gasit si caramizi cu stampilele legiunii a V-a Macedonica, Cohorta I Cilicum, Cohorta a II-a Mattiacorum si Classis Flavia Moesica precum si  numeroase fragmente ceramice si monede din sec. I — III d.C.
32.Docidava-cetate dacica aflata in Simleul Silvaniei.
33.Drajna –oras cetate dacica (posibil Ramidava  consemnata de Ptolomeu) descoperita la Drajna de Sus jud.Prahova
.Pe ruinele romanii au construit ulterior un castru posibil Ramidava
34.Genucla –important oras  cetate daco getica capitala unuia din vechii conducatori geto-daci din Dobrogea -Zyraxes.
Este localizata undeva  pe malul Dunarii sau pe o insula  care exista pe fluviu.
Este menționată de Dio Cassius in lucrarea sa „Historia Romana”,
in cartea LI (51), capitolul 26. Acesta descrie campania lui Marcus Licinius Crassus de cucerire a Moesiei, campanie in timpul careia ataca si cetatea Genucla, care era condusă de regele get Zyraxes.
Textul tradus in romana este urmatorul :

„Dupa  acest succes el (Marcus Licinius Crassus) nu i-a lasat in pace pe restul Getilor, desi ei nu aveau nici o legatura cu Dapyx,
si a marsaluit spre Genucla, cea mai puternic fortificata cetate a regatului lui Ziraxes, pentru ca auzise ca stindardele, pe care Bastarnii le capturasera de la Gaius Antonius (Hybrida nt.) langa orasul Istrienilor, erau acolo.
Asaltul sau a fost purtat atat de pe uscat cat si de pe Istru (orasul este construit pe fluviu), si intr-un timp scurt, desi cu multa stradanie, in ciuda absenței lui Ziraxes, el a cucerit locul.
Regele, se pare ca, de cum a auzit de apropierea Romanilor,
a plecat cu bani la Sciti pentru a cauta o alianta si nu s-a intors la timp”
Numele acestei cetati, , apare si in textele de pe placile de plumb descoperite la Sinaia la începutul secolului al-XX-lea, cunoscute ca Tablitele de la Sinaia sub forma „Genuklo”.
35.Germisara –oras si fosta asezare dacica la Gioagiu Bai asezata intr-o depresiune formata de ultimile ramificatii ale Muntilor Metaliferi, pe un afluent al Muresului-raul  Geoagiu.
Dupa infrangerea dacilor romanii au descoperit cetatea dacica GERMISARA  bogata in ape minerale si termale ,construind aici castrul roman cu acelasi nume.
Se spune ca insusi regele Decebal vizita aceasta localitate.Ulterior in castrul roman construit pe locul vechii cetati dacice a fost cantonata unitatea militara
Numerus Singulariorum Britannicianorum ,precum și subunități ale Legiunii a XIII-a Gemina.
36.Gildova sau Gildoba vechi oras dac pomenit de Ptolemeu in Geografia sa nelocalizat.
http://www.targuocna-portal.ro/media/k2/items/cache/e17c186eb9077cbeac8526f7738e2917_L.jpg
37.Giridava vechi oras dac pomenit de Ptolemeu in Geografia sa ,nelocalizat
38.Helis –Capitala statului geto-dac in vremea lui Dromichete –atestata cu anul 300 i.e.n.
Reputatul arheolog  si istoric roman Vasile Pârvan, este cel care a descoperit cetatea Helis (a fost discipol al marelui Nicolae Iorga)  
si este de asemenea cel care a pus ceatea Helis pe harta celor mai importane comori arheologice din tara noastră.
• Helis sau „Cetatea Soarelui“ se afla amplasata in zona localitatii Balaciu, pe malul stang al raului Ialomita.
Cercetările arheologice au scos la iveală faptul ca Helis a reprezentat in vechile vremuri ale istoriei un adevarat centru comercial.
Populatia geto-daca din interiorul cetatii Helis realiza numeroase schimburi comerciale pe raul Ialomita, care avand un debit de apa mult mai mare decat in zilele noastre ,
la vremea respectiva era considerat  cea mai importanta artera navigabila a zonei de sud – est din stravechea Dacie.
39. Itadava-asezare dacica nelocalizata pomenita de Ptolomeu
40.Lizisis –oras cetate dacica situate in Banat sau pe Cris
41.Malva -veche asezare dacica care s-a numit Romula dupa curerirea romana era situata  pe valea Tesluiului, in apropiere de malul drept al Oltului.
A fost capitala provinciei Dacia Malvensis, ridicata la rang de municipium in
timpul imparatului Hadrian si la cel de colonia in timpul lui Septimiu Sever.
42.Marca - cetate dacica situata in judetul Salaj .
Sapaturile arheologice efectuate  la cetatea dacica  au dat la iveala  numeroase fragmente ceramice care aduc precizari importante cu privire la  civilizatia dacica de dinaintea cuceriri romane.
,,Situată în partea vestică a Țării Silvaniei, în apropierea râului Barcău pe o culme deluroasă la 270 m , această fortificație avea rolul de a veghea Valea Barcăului, poarta de acces dinspre vest în Țara Silvaniei”.

43.Marcodava - a fost un oras dacic  aflat, potrivit lui Ptolemeu, in partea centrala a Transilvaniei.
Numele original in limba daca ar putea fi Morodava si Marisiodava , dupa numele riului Maris (Mures).
Numele ar proveni de la  antroponimul Marcus dupa istorici si arata o tema  dacica sau tracica  daca nu chiar ilyrica daca asociem geneza cuvantului marc.
Numele ar insemna: „rădăcină”, „cal (de luptă)”, „adâncitură”, „loc mlăștinos”
44.Mosna-Fortificatia dacica dateaza din secolele al III-lea–al II-lea i.e.n. (perioada Latčne).
Aceasta fortificatie dacica situate in punctual denumit generic  „Cetatuia” de langa satul Mosna se gaseste la  1 km nord de satul de resedinta al comunei Mosna din sud-estul judetului Iasi .

45.Napuca, a fost așezare dacică din apropierea Somesului Mic ulterior a devenit orasul Napoca ridicat la rang de municipiu si apoi de colonie  de romani devenind capitala  Daciei Porolissensis.
46.Nentinava  localizat langa Slobozia. Nentidava (Netindava, Nentidaua, Netindaua greacă veche :
Νεντίδαυα, Νετίνδαυα) a fost un dac oras mentionat de Ptolemeu in Geografia
47.Patridava oras si asezare dacica mentionata de Ptolomeu in Geografia
48.Patruissadava oras si  asezare dacica nelocalizata mentionat de Ptolemeu
49.Pelendava –localizata in Craiova judetul Dolj.Despre orasul cetate dacica Pelendava, legenda spune ca ar fi fost construita in totalitate din marmură, iar vechile sale ruine s-ar gasi in adancurile unui lac localizat in Lunca Jiului -Craiova.
In anul 102 d.Hr., cetatea a fost cucerita de legiunile romane care au construit
si un castru in zona actualului cartier craiovean Mofleni.
50.Petrodava- localizata in Piatra Neamt este un oras cetatea dacica de pe muntele Batca Doamnei asezata in partea de sud-vest a orasului pe creasta unui deal, la o altitudine de 457 m.
51.Pinum -localitate dacica mentionata de Ptolomeu.
52.Piroboridava o fost o cetate (Dava)  situate mai jos de confluenta riurilor Trotus si Siret ,pe malul Stang al Siretului , la nord-vest  de satul Poiana, Galati .
Situata pe un  pinten desprins din terasa inalta a Siretului, așezarea dacica era aparata pe trei laturi de rapi abrupte si deosebit de inalte iar pe cea de a patra latura de un val de pamant  cu santul de aparare corespunzator.
53.Pirum oras cetate dacica mentionata de Ptolomeu localizata la Peretu –Teleorman.
Pe baza descoperirilor arheologice, dar şi a unor informaţii scrise (Ptolemeu) localitatea geto-daca ce a existat aici se numea Pirum, care este probabil forma prescurtata a numelui (Statio) Ad Pirum.
http://www.enciclopedia-dacica.ro/img.php?imgpath=imagini-site/piroboridava_05.jpg
54.Piatra Rosie –Luncani Hunedoara Muntii Orastiei .
Cetatea dacica avea de forma patrulatera, cu laturile de 102x45m, avea  patru turnuri, dispuse pe colţuri, iar al cincilea pe mijlocul laturii rasaritene si era din piatra
In interior avea un edificiu din lemn construit pe o fundatie de piatra .
Cetatea a luat denumirea de “Piatra Rosie” pentru ca zidurile acestei cetati  au fost ridicate din piatra rosie.
Langa de cetate s-au descoperit urmele a doua sanctuare dacice , de tipul celor de la Costesti.
Cetatea dacica este situata la 832 m altitudine si aflat pe teritoriul comunei Bosorod din Muntii Orastiei, a fost ridicata si a functionat intre secolul I i.Hr. si secolul I dupa Hr.
Platoul este situat pe varful unui deal, fiind inconjurat aproape din toate partile de prapastii. Singura cale de acces este din directia estica.
Cetatea Piatra Rosie a facut parte din sistemul de fortificatii dacice, avand rolul de a stopa patrunderea unui eventual dusman spre Valea Streiului, catre capitala statului dac centralizat condus de Deceneu la acea vreme , Sarmizegetusa Regia, de un eventual atac dinspre nord. Astfel, cetatea a fost prevazuta cu două incinte
fortificate ridicate în etape diferite. Cea mai veche, are un plan patrulater (102×45 m), cu turnuri interioare
la colturi si cu inca un turn pe mijlocul laturii estice, care avea rol de poartă de intrare.
Pe aici trecea un drum lat pavat cu lespezi de piatra. Zidurile au fost construite din piatra rosie (murus Dacicus).
Drumul de piatra era supravegheat de trei din  turnuri de aparare ale cetatii.

55.Polonda / Polondava –oras cetate dacica atestata de Ptolemeu
56.Ramidava oras cetate dacica consemnata de Ptolemeu Claudius care  a consemnat atât triburile ce
formau poporul de la nord de Dunăre cât și principalele orase, amintind și despre cetatea dacică Ramidava
construita de tribul stăpânilor Ramaes, nelocalizată cu certitudine pana in prezent.
• Din punct de vedere al localizarii acesteia, unii arheologi si istorici considera ca cetatea Ramidava ar fi fost construita in zona Rupea, in locul unde de gasesc ruinele incintei cetatea de susa Cetatii Rupea,
altii o pun in legatura cu Ramnicul Sarat sau cu Drajna de Sus (Hadrian Daicoviciu si alti autori, conform unor rationamente arheologice si strategice, plaseaza Ramidava pe Valea Teleajenului).
57.Ranisstorum cetate dacica localizata la Piatra Craivii jud.Alba.
In acest loc s-a sinucis Decebal dupa ce a fost urmarit si inconjurat de romani(Epitaful lui  Claudius Maximus de la Philippi –Macedonia) .
58.Recidava  oras cetate dacica amintita de Ptolemeu in Geografia .
Localizata undeva in judetul Cluj
59.Romboses oras cetate dacica pomenita de Ptolemeu in Geografia -nelocalizata
60.Rucconium-cetate dacica (oras) situata undeva in regiunea Satu Mare sau pe valea Somesului la Rodna jud Bistrita Nasaud (Ptolemeu –Geografia)
61.Rusidava- cetate dacica devenita ulterior castru roman, situata langa cartierul Gardesti ,orasul Dragasani –Valcea.
62.Sacidava-localitatea dacica Sacidava de la Dunareni - dealul Muzait - este situata la cca 5 km N-E de sat, pe malul Dunarii, spre Est.
Este o asezare civila cu cetate dezvoltata ulterior de romani din epoca romana si apoi de localnici  pana in epoca medievala  sec.  VI.
Sacidava s-a aflat in zona de supraveghere a marii unitati militare de la Troesmis (Legiunea a V-a Macedonica), ulterior intrind sub controlul legiunii de la Durostorum (Legiunea a  XI-a Claudia).
Dupa reformele lui Diocleţian, Sacidava era cuprinsa in provincia Scythia, la limita de sud a acesteia.
In sec. 4, aici era cantonată o unitate de cavalerie: cuneus equitum scutariorum
63.Salinae-asezarea dacica de la Ocna Mures.Aici s-au descoperit numeroase unelte dacice de lemn cu ajutorul carora dacii prelucrau sarea .
64. Sandava-in locul unde se afla astazi Sighisoara in trecut se gasea cetatea dacica Sandava ,existand dovezi ca aceasta dateaza din anul 100 dupa Hristos.
65.Sangidava - se presupune ca se afla in zona Toplita, judetul Harghita
66.Sarmizegetusa Regia (uneori scrisa Sarmisegetuza) - Gradistea de Munte, jud. Hunedoara, a fost cea mai fortificata cetate dacica , capitala lui Decebal.
Sarmisegetuza se afla situate in partea de vest a Tarii Hategului, la aproximativ 8 km de “Porţile de Fier ale Transilvaniei”.
67. Setidava, mentionata de Ptolemeu in lucrarea sa Geografia , a fost un oras avanpost dac  situate in nord-centrul Europei.
Acest oras dacic cu numele tipic de  Dava , a fost mentionat de mai multe ori de Ptolemeu. Manuscrisul lui  Ptolemeu a inclus,
de asemenea, varianta ortografica Getidava.
Setidava este considerata a fi locul de origine al tribului Costoboci (de asemenea, cunoscut sub numele de  
Koistobokoi, care ocupa teritorii intinse in nordul Daciei o parte situate in present  in Polonia .
Actual capitala dacica Setidava se banuieste ca ar fi la Malaia Kopania o asezare din  regiunea Transcarpatia, din Ucraina la granite cu judetul Satu Mare in „buza” comunitatii romanesti de acolo. In cursul campaniei de sapaturi din 2008,
la Malaia Kopania s-au descoperit piese de podoabe din argint, bronz si fier, unsprezece spade indoite specific dacilor , trei sabii curbe dacice (sica) si  mai multe varfuri de lance si pinteni care se gasesc in present intr-un Muzeu Ucrainian.
Cimitirul dacic descoperit acolo este  considerat drept cel mai mare cimitir din arealul dacic.
Aici a fost descoperita cea mai mare si reprezentativa  cantitate de bijuterii dacice dupa vestitele bratari din aur din arealul Sarmizegetusa Regia.
Potrivit directorului Muzeului Judetean Satu Mare, Viorel Ciubota, „în cimitirul dacic de la Malaia Kopania au fost descoperite mai multe obiecte din aur, un torques (colan) si o brăţară.
Torques-ul a fost purtat la gât, fiind confecţionat din trei sârme groase din aur şi capete de îmbinare lucrate minuţios, ornamentate printr-o reţea de sârmuliţe”.
Cand a fost descoperit colanul era rupt in numeroase fragmente, cel mai mare  cu  o greutate de peste 400 de grame, ulterior fiind reconstituit.
În forma completa avea o greutate de peste un kilogram.
Foarte probabil că torques-ul a fost purtat de un aristrocat dac de rang inalt. Bratara este ornamentata prin siruri de globule si are o greutate de peste 70 de grame”

Seful Sect iei Arheologie din cadrul Muzeului Judeţean Satu Mare, Robert Gindele: „Este vorba despre un cimitir de incineraţie, în care am descoperit până acum zeci de morminte. Defuncţii au fost puşi pe rug, osemintele calcinate depuse în urne
şi îngropate în pământ.
În mormintele de femei au fost descoperite bijuterii, fibule, catarame, inele şi verigi,
în timp ce în mormintele bărbaţilor au fost descoperite arme, printre care şi unele foarte spectaculoase, precum spade îndoite, o armă specială numită sica – un fel de sabie cu un singur tăiş, pinteni, vârfuri de lance şi
alte obiecte. Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât ritualul de înmormântare al dacilor este foarte puţin cunoscut, la Malaia Kopania descoperindu-se mai multe morminte decât au fost descoperite vreodată în tot arealul Marii Dacii!”.
68.Singidava-este o cetate dacica de pamant care dupa coordonatele date de Ptolomeu in harta sa era situate in vestul Daciei.
A fost localizata  pe culoarul Muresului, in orașul Cugir judetul Alba.
In 1868 pe acest loc s-a descoperit un tezaur compus din cateva  mii de monede de argint. O descoperire importanta este de asemenea un mormant al unui nobil dac .
Mormantul continea  oasele incinerate ale acestuia si a trei cai, un coif, o armura din zale, un scut, o sabie , un pumnal ,o lance, de asemenea  toate din fier; piese de podoaba din argint si aur si anexele din bronz ale unui car de lupta.
Mormantul a fost atribuit unui conducator razboinic dac din sec. I î.e.n. de pe vremea regelui dac Burebista.
(Din pacate nu s-a gasit nici o inscriptie daca nu cumva ar fi cele de la Sinaia…n.a.)
69.Sornum-oras cetate dacica localizata undeva in Muntenia ,mentionata de Ptolemeu.
70.Sucidava –aceasta cetate dacica era vechea capitală a tribului dacic al sucilor, si era situată în vatra orașului
Corabia (județul Olt), pe teritoriul fostului sat Celeiu.
71.Tamasidava -cetate dacica situate in Pâncești, jud. Bacău
72.Tapae- system defensiv dacic localizat la inceput de istorici in Portile de Fier ale Transilvaniei si mai apoi in Lunca Bistrei .
Argumente în favoarea localizarii luptelor de la Tapae in acea zona pot fi de ordin geografic sau toponimic.
“Tapa” insemna in limba geto-dacilor “crestătură” sau “jgheab”. Un afluent al Bistrei se numeşte paraul Jgheabu, alte denumiri gasite zonal  fiind Valea Jgheabului, Poiana Scorilo sau Scorilet.
Daca Tapae (cu variatiunile Tapa, Tapia sau Tapia)
era raul Bistra, aşezarea dacica avand acelasi nume s-ar fi putut situa pe dealul Chiciora. Pe valea Bistrei dacii ridicasera un sistem defensiv de amploare, cu punctele principale la Obreja, la Otelu Rosu (confluenţa dintre Bistra Ruscai si Bistra Marului) si la Bucova.
73.Tiason-oras cu cetate dacica localizata de Ptolomeu in vestul Munteniei (Prahova)
74.Tibiscum a fost o asezare dacica apoi a devenit oras in Dacia romana, cunoscut ca municipiu (municipium Tibiscensium) pe vremea imparatului roman Gallienus (253-268).
Orasul Tibiscum a capatat acest rang probabil, sub Septimiu Sever (193-211).
Orasul se gasea la iesirea raului Timis din munti si varsarea raului Bistra, lângă Caransebes, azi localitatea Jupa, județul Caraș-Severin.
75.Tirista nelocalizata
76.Triphulum / Trifulon oras  cetate dacica mentionata de Ptolemeu in Geografia si localizata undeva in nordul Moldovei
77.Troesmis  a fost o cetate getica  aflata undeva in nord-vestul Dobrogei de astăzi (județul Tulcea), pe malul Dunării,langa Balta si fostul catun Iglita.
78.Tsierna , ulterior castru si oraselul roman  Dierna (etimologia cuvantului este dacica) a fost o asezare dacica aflata pe vatra veche a orasului Orsova.
79.Utidava- cetate dacica situate la Tisesti-Tg.Ocna, jud. Bacău
80.Zaldapa –asezare dacica situate linga Dobromir –Constanta
81.Zargidava oras dacic situate la Brad, com. Negri, jud. Bacău.
Aceasta localitate geto-dacică, a fost mentionată de geograful Ptolemeu ca fiind situate in Dacia libera în Moldova centrala, la est de Siret,
si descoperita  arheologic de profesorul Vasile Ursachi pe teritoriul satului Brad (comuna Negri-jud. Bacau).
Este prima asezare care atesta inceputurile urbanizarii la daci, fiind dotata cu piata centrala, un sanctuar, un palat al sefului militar si o constructie deosebita privind fortificatia. S-au descoperit acolo peste 200.000 de piese arheologice.
82.Zeugma oras cetate dacica nelocalizata
83.Zimnicea este o asezare urbana si totodata o fosta cetate dacica (etimologia cuvantului este dacica )
Asezarea geto-dacica de tip dava de la Zimnicea dateaza  din secolele IV - I î.Hr. şi are o suprafaţă totală de 9.3 ha.
Este o zona protejata ce se gaseste la 1.2 km vest de centrul orasului Zimnicea, in punctul "Dealul Cetăţii".
Cetatea de la Zimnicea era fortificata cu un val de pamant si sant de aparare. Istoricii cred ca acesta este cetatea depre care scria Arrianus ca a fost distrusa de generalul Lisimachos
un general al lui Alexandru Macedon, in timpul expeditiei sale impotriva dacilor  tribali, in anul 335 î.Hr.
84.Ziridava-Pecica, jud. Arad Ziridava a fost un oras cu  cetate dacica.
Astazi se crede ca cetatea Ziridava se afla pe teritoriul judetului Arad.
Enumerand orasele Daciei, geograful grec Ptolemeu (Claudius Ptolaemeus),
in lucrarea sa "Geographia" mentioneaza orasul Ziridava in extremul vest al Daciei.
85.Zisnedeva, Zisnudeva sau Zisnudeba oras dacic situat de Ptolemeu in Dacia Moesia
86.Zurobara asezare dacica situate de Ptolemeu undeva in Banat dar neidentificata inca.
87.Zusidava- asezare dacica situate la Grădiștea, jud. Brăila
88.Cetatea Zânelor neindentificata.
Toate fortaretele dace din Muntii Orastiei au intrat în patrimoniul mondial UNESCO din anul 1999.
Obs.
Multe din orasele dacice  aparate de cetati fortificate au fost consemnate de Ptolemeu in lucrarea sa ,,Geografia” .
Ptolemeu care a fost un astronom si geograf de origine greaca, nascut in anul 87 d.H. , care a trait in Alexandria (Egipt) si este autorul unui indreptar geografic in opt volume
si al unui atlas al lumii amandoua operele fiind foarte cunoscute  in vremea lui.
In aceasta lucrare sunt localizate si atestate  circa 8000 de orase ale lumii antice.
Ptolemeu a folosit un vast material documentar, izvorul sau de baza fiind harta geografului grec Marianus din Tyr, care, la randul sau, se pare ca a studiat comentariile geografice si harta generalului roman M. Vepsanius Agrippa,
intocmita prin anii 26-23 i.e.n., din ordinul imparatului  Augustus.

Dupa cum vedeti sunt 88 de orase dacice atestate si tinand cont ca Romania are actual 94 de municipii avem o imagine
de ce a insemnat in istorie statul centralizat  Dac in vremea regilor Burebista si Decebal .
Dupa uniunea triburilor tracice Burebista spun istoricii putea ridica oricand o armata de 100.000 de luptatori ,iar Decebal a ridicat aproximativ 30.000 de luptatori in timpul razboaielor daco-romane
(armata romana numara insa peste 120.000 de legionari aproximativ 20 de legiuni din totalul de 30 de legiuni active cate avea la dispozitie Traian)
Deci 2/3 din trupele imperiului au fost aduse de Traian in Dacia
Satatul centralizat dac avea prin urmare 88 de orase atestate si cine stie cate mai sunt inca nedescoperite ceea ce  denota
o puternica dezvoltare a statului dac din vremea marilor regi  .
[img][/img]

http://cultural.bzi.ro/cetatea-dacica-piroboridava-5390
Surse:
Radu Vulpe, Piroboridava. Consideraţiuni archeologice şi istorice asupra cetăţuii de la Poiana în Moldova de Jos, Bucureşti, 1931;
Radu Vulpe, La civilisation dace et ses problemes a la lumiere des dernieres fouilles de Poiana, en Basse Moldavie, în Dacia, NS, I, 1957, p.143-165;
Radu Vulpe, Silvia Teodor, Piroboridava, aşezarea geto-dacică de la Poiana, Biblioteca Thracologica, XXXIX, 2003.

Bibliografie suplimentară:

Nicolae Gostar, Cetăţile dacice din Moldova şi cucerirea romană la nordul Dunării de Jos, în Apulum, V, 1965, p.137-147;
Vasile Pârvan, Getica. O protoistorie a Daciei, ediţie îngrijită de Radu Florescu, Bucureşti, 1982 (p.240; 267; 285).

CAdi, ești sigur că ai drept de autor să publici această listă?

Abel , sunt informatii luate din mai multe surse .
Din pacate nu am exact lincurile este un material pe care il am de ceva timp iar sursele sunt de pe internet eu le-am centralizat.
Ce probleme ar fi ?

Sperăm să nu fie probleme...

Oricum, mesaje atât de lungi sunt ineficiente.

Sursele sunt pe internet, nu aveti decat sa luati cetate cu cetate, eu le-am centralizat. Prezentarea si concluziile si unele adaosuri imi apartin.
Nu imi aloc niciun merit la prezentarea acestor asezari, poate doar ca am realizat o imagine scurta, de ansamblu, ca sa se vada ca Dacia nu era un stat de barbari
oarecare, ci era un stat intarit, infloritor ,cu multe orase si cetati , cu o conducere centralizata in Ialomita - Cetatea Helis (Dromichete), Giurgiu -Cetatea Argedava (Burebista)
si Muntii Orastiei - Sarmizegetusa Regia (Deceneu si Decebal).