De ce tara noastra nu poarta numele de Dacia ?

De ce tara noastra nu poarta numele de Dacia noi fiind continuatorii vechiului popor dac ?

In plus de asta, de ce este pomenit si numele lui Traian, in imnul national , un cuceritor si un jefuitor
al vechii Dacii (la cat aur ne-a luat) , in loc de numele viteazului rege dac, Decebal ?

Este timpul sa avem un nou imn nationa,l care sa oglindeasca adevarata origine a poporului nostru,
nu un fals .

Asa e in istorie. Uite, in Egipt acum nu mai sunt vechii egipteni cu pielea neagra, dar arabii invadatori isi zic egipteni.
Nici in Israel nu mai sunt vechii evrei negrii, actualii invadatori de 65 de ani provin din vechea Khazaria, din sud-estul Europei.
Inca nu suntem in majoritate, dar in curand intreaga Europa va fi rroma, o mare Rromanie.
Fugi D`acii cu dacii.  "Noi suntem urmasii Rromei".  Asa se va chema imnul Europei.
In prezent cucerim Europa, suntem peste tot si facem pui. Ce puii mei.

Extraordinara idee, CAdi! Sper ca vei face demersurile necesare pentru a pune in practica acest deziderat, al unui imn care sa reflecte adevarul istoric si nu minciunile scrise in carti de conspirationisti cu interese obscure.

omuldinluna a scris:Extraordinara idee, CAdi! Sper ca vei face demersurile necesare pentru a pune in practica acest deziderat, al unui imn care sa reflecte adevarul istoric si nu minciunile scrise in carti de conspirationisti cu interese obscure.

Omuledinluna ,stiu ca esti patriot si tii la tara si popor,te las pe tine sa faci asta .

Deocamdata ,de ce crezi ca tara noastra nu s-a numit Dacia ?

@CAdi

Din cate stiu eu din sursele oficiale, dacii au fost exterminati/asimilati civilizatiei romane pana la disparitia identitatii lor culturale. Populatia ramasa in urma retragerii aureliene s-a amestecat ulterior cu popoarele migratoare care au tranzitat regiunea, astfel ca a ramas foarte putin din cultura dacica in afara unui fond lingvistic. Cu toate astea, inca avem uzinele Dacia! E ceva!

Totodata, nu cred ca exista termen de comparatie intre Decebal, care domnea peste bataturile Daciei, si Traian, care a fost unul dintre cei mai destoinici imparati romani. Traian s-a remarcat nu numai prin succesele sale militare (a dus Imperiul la maxima intindere din intreaga sa istorie) ci si prin reforme administrative si sociale.

Pentru ca asa au inregistrat-o la OSIM, sub acest nume. Asa era atunci scrisa si predata istoria.
Nici America nu se cheama Columbia.
Nici Franta nu se cheama Galia.
Nici Bulgaria nu mai e Tracia.
Nici Italia nu mai e Roma sau Imperiul Romei.

Genul asta de texte au mai mult de-a face cu un talibanism de tipul partidului romania mare si al reprezentantilor sai decat cu orice bruma de gandire rationala cu un minim de argumente bazate pe dovezi istorice. Afirmatia cu "leaganul civilizatiei europene" de pe aceste meleaguri e o tampenie absoluta, de clasa parerilor de tipul "dacii au construit piramidele din Egipt", sau "astronomii NASA folosesc harti lasate din vremea dacilor".

Dar dacii de unde au aparut aici in Europa si de cand?
Ca cu totii suntem urmasii celor ce au coborat din Arboreea, acum cateva sute de mii de ani.  Stramosii comuni erau din Africa, asa se dovedeste de la Darwin, din Lucy, Lucyan, Lucifer, etc.  Erau cu totii "pui de drrac", dar cum rr se rosteste cam greu, am devenit "pui de dac".
Studiile recente dovedesc ca dacii au cucerit Dacia acum 2500 max 3000 de ani. Pana atunci domneau ghetarii si nu exista hrana.
Tracii si illirii deja erau la sudul Dunarii, iar Grecii veniti din Asia ii invadau.
Cam tot pe atunci multe triburi invadau Italia.

omuldinluna a scris:@CAdi

Din cate stiu eu din sursele oficiale, dacii au fost exterminati/asimilati civilizatiei romane pana la disparitia identitatii lor culturale. Populatia ramasa in urma retragerii aureliene s-a amestecat ulterior cu popoarele migratoare care au tranzitat regiunea, astfel ca a ramas foarte putin din cultura dacica in afara unui fond lingvistic. Cu toate astea, inca avem uzinele Dacia! E ceva!

Totodata, nu cred ca exista termen de comparatie intre Decebal, care domnea peste bataturile Daciei, si Traian, care a fost unul dintre cei mai destoinici imparati romani. Traian s-a remarcat nu numai prin succesele sale militare (a dus Imperiul la maxima intindere din intreaga sa istorie) ci si prin reforme administrative si sociale.

Eu stiu ca tii la poporul roman si ca iti iubesti tara , dar dacii nu au fost exterminati !
A fost cucerit o parte din teritoriul Daciei e adevarat , dar cealalta parte din Dacia
in care traiau dacii liberi nu a fost cucerita .
De altfel marturie sta portul din Maramures si Oas ,adevaratul port al dacilor.
In plus de asta ,carpii o ramura a dacilor liberi de unde vine denumirea de Muntii Carpati ,
atacau mereu la granitele Daciei Romane.
Se stie si sunt consemnate in cronicele romane, ca dacii au fost recrutati in diverse legiuni ,
altii au fost facuti gladiatori,iar altii au lucrat in minele din Dacia .
In plus de acest lucru ,romanii care au parasit Dacia in 272 e.n. au lasat in urma lor o Dacie,
a carei limba oficiala a devenit latina ,si care mai tarziu a pus bazele formarii poporului roman.

Pentru a-ti reinsufleti sentimentele patriotice si pentru a-ti arata ca 1/3 din Dacia nu a fost cucerita iata
una din hartile vremii ,actualizata cei drept :


Deci esti un pui de dac omule, nu te mai considera victima istoriei !

De ce am fi victime ale istoriei? N-am facut decat sa mentionez motivele pentru care nu consider corecta (lasand glumele la o parte) propunerea ta. Etnogeneza poporului roman implica elemente de cultura dacica, romana, slava + posibil altele de care nu am cunostinte.

Si tocmai mi-am adus aminte de o propunere (iarasi fara nici o gluma) care contrazice ideile din textul lui eugen. Exista propunerea pentru construirea unui monument dacic in fata parlamentului Romaniei. Iata macheta:

Eu nu am facut nici o propunere ,doar am intrebat de ce tara noastra
nu poarta numele de Dacia ?
De ce ne mandrim ca am fost cuceriti de romani , cand de fapt acestia ne-au
tarat in sclavie si ne-au jefuit de aproape tot aurul din Muntii Apuseni ?
In plus l-am introdus si pe imparatul lor ,cel care s-a purtat atat de crud cu noi,
in imnul national !!!.
Romanii au stapanit doar ~ 165 de ani pe teritoriul nostru ,dar acest interval
mic de ani nu poate sa schimbe traditiile si caracteristicile unui popor .
E drept ne-au lasat mostenire limba lor ,de care era nevoie in acele vremi ,tinand cont
ca eram inconjurati pe trei laturi de o lume romana .
(Imperiul Roman de Apus a cazut la 476 e.n.)
Cred ca daca ne-am fi pastrat numele de Dacia ,acest lucru ar inspaimanta cateva
popoare din jurul nostru ...

Ultima ta afirmatie m-a facut sa rad. Pe gandirea asta, Macedonia de azi ar trebui sa fie spaima Europei.

Legat de prima parte a mesajului, motive de mandrie sunt destule. Ca provincie romana, Dacia a fost o regiune infloritoare, cu infrastructura la standarde romane (cele mai avansate ale vremii!), cu agricultura si excavatii miniere de top. Barbarii care au cotropit-o ulterior n-au fost in stare decat sa distruga ceea ce romanii cladisera. Ar fi impropriu sa ne numim in continuare daci, sau sa numim acest teritoriu Dacia, avand in vedere ca toate dovezile istorice (oficiale) indica faptul ca pe acest teritoriu a ramas o populatie romanizata (daco-romanii) vorbitoare de limba latina, care in urma amestecului ulterior cu diverse triburi migratoare a format poporul român, vorbitor de limba română.

Iar ca tot vorbeam de mandrie, eu personal gasesc destule motive de mandrie in faptul ca am facut parte din cel mai trainic si bine organizat imperiu pe care omenirea l-a vazut.

E vorba de spaima care i-a facut pe romano-catolici ,sa nu accepte denumirea de Dacia
la 24 ianuarie 1859.
Toate popoarele care ne inconjoara au teritorii care ne-au apartinut si asupra carora
avem drepturi istorice .Ceilalti au venit pe aceste teritorii dupa noi ...
Acum migram si noi spre imperiul romano-catolic .Suntem spaima Europei

Da, i-au cotropit bine gipsanii nostri. Lasa ca se razbuna europenii acum, cu situatia din Mediterana. Sa nu te surprinda daca pentru a "responsabiliza" toate statele Uniunii fata de problema, nu ne trezim cu vreo 10 mii de egipteni/libieni/magrebieni in port la Constanta, cu dedicatie de la Merkel & co. Macar o sa aiba Mazare, daca scapa de bulau, cu cine sa faca viitorul carnaval.

Uau. Sare ura si veninul din eugen mai ceva ca lumina din Soare.

Gata eugen, ce-a fost a fost. Tu te poti duce si angaja oriunde in Vest, la Vatican, la Banca Romei, etc. Bine platit, sa recuperezi astfel avutia dacilor.
In tara nu mai e nimic de furat. Cei ce au tradat si jefuit vor ajunge in curand la sapa de lemn, la fundul sacului si vor trebui sa purceada din nou la drum, sa jefuiasca acolo unde mai e ceva. Sa nu ii lasi sa intre in Cetatea Eterna.  Sa faci ca gastele, care au salvat Roma.
Apropo, aurul se mananca, tine de cald, da energie, se fac case din el ?  Sau e doar ceva de pacalit, de momit, de pus lumea la treaba ? Parca a fost inlocuit cu hartii, iar acum cu un card.
Sa ne inchipuim ca nu s-ar fi ajuns niciodata si nici unde sa se foloseasca omenirea de aur.

Istoria omisa a Daciei ,faptele massagetilor:

O atestare tip document despre inceputurile Daciei ne este prezentata
de Iordanes in opera lui ,,Getica" sau ,,Despre originea si faptele getilor":

“Tunc Tomyris regina, aucta victoria tantaque praeda de inimicis potita,
in partem Moesiae, quae nunc a magna Scythia nomine mutuato, "minor Scythia"
appellatur, transiens, ibi in Ponti Moesiaco litore Tomes civitatem suo nomine aedificavit”.

(Jordanes, “Getica sive De origine Actibusque Getarum”)

Traducere :

“Dupa ce a obtinut aceasta victorie si dupa ce a luat asa de multa prada
de la dusmanii ei, regina Tomiris a trecut spre acea parte din Moesia,
care acum se numeste Scitia Minor (Dobrogea) un nume care vine de la Scitia Mare,
si a construit cetatea Tomis pe tarmul moesian al Pontului, după numele ei”.
Iordanes “Getica sau Despre originea si faptele getilor”.  

Se pare ca Iordanes s-a inspirat din cele 12 carti scrise de Cassiodorus.

Marturia lui atesta ca  regina Tomiris a pus bazele cetatii Tomis si nu grecii.

Tomiris, mai scrie Iordanes ,era regina Massagetilor care se mai numeau si sciti .
Massageţii  sau scitii spune Iordanes , erau daci nomazi.
Ei au ajuns astfel la nord de Marea Caspica si au purtat razboaie cu persii cam
pe la anul 530 i.e.n.

Cirus cel Mare imparatul persilor a vrut sa cucereasca Massagetia spun si
istoricii greci (Herodot si Histaspes ).
Sub comanda lui Spargapises massagetii au obtinut o prima victorie.
Spargapises era fiul reginei Tomiris, si urmarindui pe persi au dat peste o tabara abandonata
in care persii au lasat mult vin dupa cum spune  Herodot.
Massagetii s-au imbatat ,iar armata persana a navalit peste ei si i-au macelarit .
Spargapises a fost luat prizonier .
Regina Tomiris afland ca fiul ei a cazut prizonier  i-a trimis o solie lui Cirus, rugandu-l
sa-l elibereze din robie pe fiul ei .
Cand s-a trezit din betie Spargapises a constatat ca armata lui a fost
invinsa si ca el era prizonier. Neputand suporta umilinta s-a sinucis.
Crezand ca fortele massagetilor erau slabite dupa recenta lui victorie ,
Cirus Cel Mare a trecut cu armata persana  fluviul Daria in urmarirea lui Tomiris,
insa a cazut intr-o ambuscanta a massagetilor si a fost invins.
Regina Tomiris i-a taiat capul si l-a aruncat intr-un vas plin cu sange .
Mesajul era urmatorul: duşmanul lacom sa se sature de sange.

Iata textul in engleza :

Herodotus:
Queen Tomyris of the Massagetai and the Defeat of the Persians under Cyrus

I.201: When Cyrus had achieved the conquest of the Babylonians, he conceived the desire of bringing the Massagetai under his dominion. Now the Massagetai are said to be a great and warlike nation, dwelling eastward, toward the rising of the sun, beyond the river Araxes, and opposite the Issedonians. By many they are regarded as a Scythian race.

I.215: In their dress and mode of living the Massagetai resemble the Scythians. They fight both on horseback and on foot, neither method is strange to them: they use bows and lances, but their favorite weapon is the battle-axe. Their arms are all either of gold or brass. For their spear-points, and arrow-heads, and for their battle-axes, they make use of brass; for head-gear, belts, and girdles, of gold. So too with the caparison of their horses, they give them breastplates of brass, but employ gold about the reins, the bit, and the cheek-plates. They use neither iron nor silver, having none in their country; but they have brass and gold in abundance.

I.216: The following are some of their customs: Each man has but one wife, yet all the wives are held in common; for this is a custom of the Massagetai and not of the Scythians, as the Hellenes wrongly say. Human life does not come to its natural close with this people; but when a man grows very old, all his kinsfolk collect together and offer him up in sacrifice; offering at the same time some cattle also. After the sacrifice they boil the flesh and feast on it; and those who thus end their days are reckoned the happiest. If a man dies of disease they do not eat him, but bury him in the ground, bewailing his ill-fortune that he did not come to be sacrificed. They sow no grain, but live on their herds, and on fish, of which there is great plenty in the Araxes. Milk is what they chiefly drink. The only god they worship is the sun, and to him they offer the horse in sacrifice; under the notion of giving to the swiftest of the gods the swiftest of all mortal creatures.

I.205: At this time the Massagetai were ruled by a queen, named Tomyris, who at the death of her husband, the late king, had mounted the throne. To her Cyrus sent ambassadors, with instructions to court her on his part, pretending that he wished to take her to wife. Tomyris, however, aware that it was her kingdom, and not herself, that he courted, forbade the men to approach. Cyrus, therefore, finding that he did not advance his designs by this deceit, marched towards the Araxes, and openly displaying his hostile intentions; set to work to construct a bridge on which his army might cross the river, and began building towers upon the boats which were to be used in the passage.

I.206: While the Persian leader was occupied in these labors, Tomyris sent a herald to him, who said, "King of the Medes, cease to press this enterprise, for you cannot know if what you are doing will be of real advantage to you. Be content to rule in peace your own kingdom, and bear to see us reign over the countries that are ours to govern. As, however, I know you will not choose to hearken to this counsel, since there is nothing you less desirest than peace and quietness, come now, if you are so mightily desirous of meeting the Massagetai in arms, leave your useless toil of bridge-making; let us retire three days' march from the river bank, and do you come across with your soldiers; or, if you like better to give us battle on your side the stream, retire yourself an equal distance." Cyrus, on this offer, called together the chiefs of the Persians, and laid the matter before them, requesting them to advise him what he should do. All the votes were in favor of his letting Tomyris cross the stream, and giving battle on Persian ground.

I.207: But Croesus the Lydian, who was present at the meeting of the chiefs, disapproved of this advice; he therefore rose, and thus delivered his sentiments in opposition to it: "Oh! my king! I promised you long since, that, as Zeus had given me into your hands, I would, to the best of my power, avert impending danger from your house. Alas! my own sufferings, by their very bitterness, have taught me to be keen-sighted of dangers. If you deem yourself an immortal, and your army an army of immortals, my counsel will doubtless be thrown away upon you. But if you feel yourself to be a man, and a ruler of men, lay this first to heart, that there is a wheel on which the affairs of men revolve, and that its movement forbids the same man to be always fortunate.

"Now concerning the matter in hand, my judgment runs counter to the judgment of your other counselors. For if you agree to give the enemy entrance into your country, consider what risk is run! Lose the battle, and therewith your whole kingdom is lost. For, assuredly, the Massagetai, if they win the fight, will not return to their homes, but will push forward against the states of your empire. Or, if you win the battle, why, then you win far less than if you were across the stream, where you might follow up your victory. For against your loss, if they defeat you on your own ground, must be set theirs in like case. Rout their army on the other side of the river, and you may push at once into the heart of their country. Moreover, were it not disgrace intolerable for Cyrus the son of Cambyses to retire before and yield ground to a woman?

"My counsel, therefore, is that we cross the stream, and pushing forward as far as they shall fall back, then seek to get the better of them by stratagem. I am told they are unacquainted with the good things on which the Persians live, and have never tasted the great delights of life. Let us then prepare a feast for them in our camp; let sheep be slaughtered without stint, and the wine cups be filled full of noble liquor, and let all manner of dishes be prepared: then leaving behind us our worst troops, let us fall back towards the river. Unless I very much mistake, when they see the good fare set out, they will forget all else and fall to. Then it will remain for us to do our parts manfully."

I.208: Cyrus, when the two plans were thus placed in contrast before him, changed his mind, and preferring the advice which Croesus had given, returned for answer to Tomyris that she should retire, and that he would cross the stream. She therefore retired, as she had engaged; and Cyrus, giving Croesus into the care of his son Cambyses (whom he had appointed to succeed him on the throne), with strict charge to pay him all respect and treat him well, if the expedition failed of success; and sending them both back to Persia, crossed the river with his army.

I.209: The first night after the passage, as he slept in the enemy's country, a vision appeared to him. He seemed to see in his sleep the eldest of the sons of Hystaspes, with wings upon his shoulders, shadowing with the one wing Asia, and Europe with the other. Now Hystaspes, the son of Arsames, was of the race of the Achaimenidai, and his eldest son, Darius, was at that time scarce twenty years old; wherefore, not being of age to go to the wars, he had remained behind in Persia. When Cyrus woke from his sleep, and turned the vision over in his mind, it seemed to him no light matter. He therefore sent for Hystaspes, and taking him aside said, "Hystaspes, your son is discovered to be plotting against me and my crown. I will tell you how I know it so certainly. The gods watch over my safety, and warn me beforehand of every danger. Now last night, as I lay in my bed, I saw in a vision the eldest of your sons with wings upon his shoulders, shadowing with the one wing Asia, and Europe with the other. From this it is certain, beyond all possible doubt, that he is engaged in some plot against me. Return you then at once to Persia, and be sure, when I come back from conquering the Massagetai, to have your son ready to produce before me, that I may examine him."

I.210: Thus Cyrus spoke, in the belief that he was plotted against by Darius; but he missed the true meaning of the dream, which was sent by God to forewarn him, that he was to die then and there, and that his kingdom was to fall at last to Darius. Hystaspes made answer to Cyrus in these words: "Heaven forbid, sire, that there should be a Persian living who would plot against you! If such an one there be, may a speedy death overtake him! You found the Persians a race of slaves, you have made them free men: you found them subject to others, you have made them lords of all. If a vision has announced that my son is practicing against you, I resign him into your hands to deal with as you will." Hystaspes, when he had thus answered, recrossed the Araxes and hastened back to Persia, to keep a watch on his son Darius.

I.211: Meanwhile Cyrus, having advanced a day's march from the river, did as Croesus had advised him, and, leaving the worthless portion of his army in the camp, drew off with his good troops towards the river. Soon afterwards, a detachment of the Massagetai, one-third of their entire army, led by Spargapises, son of the queen Tomyris, coming up, fell upon the body which had been left behind by Cyrus, and on their resistance put them to the sword. Then, seeing the banquet prepared, they sat down and began to feast. When they had eaten and drunk their fill, and were now sunk in sleep, the Persians under Cyrus arrived, slaughtered a great multitude, and made even a larger number prisoners. Among these last was Spargapises himself.

I.212: When Tomyris heard what had befallen her son and her army, she sent a herald to Cyrus, who thus addressed the conqueror: "You bloodthirsty Cyrus, pride not yourself on this poor success: it was the grape-juice---which, when you drink it, makes you so mad, and as you swallow it down brings up to your lips such bold and wicked words---it was this poison by which you ensnared my child, and so overcame him, not in fair open fight. Now hear what I advise, and be sure I advise you for your good. Restore my son to me and get you from the land unharmed, triumphant over a third part of the host of the Massagetai. Refuse, and I swear by the sun, the sovereign lord of the Massagetai, bloodthirsty as you are, I will give you your fill of blood."

I.213: To the words of this message Cyrus paid no manner of regard. As for Spargapises, the son of the queen, when the wine went off, and he saw the extent of his calamity, he made request to Cyrus to release him from his bonds; then, when his prayer was granted, and the fetters were taken from his limbs, as soon as his hands were free, he destroyed himself.

I.214: Tomyris, when she found that Cyrus paid no heed to her advice, collected all the forces of her kingdom, and gave him battle. Of all the combats in which the barbarians have engaged among themselves, I reckon this to have been the fiercest. The following, as I understand, was the manner of it: First, the two armies stood apart and shot their arrows at each other; then, when their quivers were empty, they closed and fought hand-to-hand with lances and daggers; and thus they continued fighting for a length of time, neither choosing to give ground. At length the Massagetai prevailed. The greater part of the army of the Persians was destroyed and Cyrus himself fell, after reigning nine and twenty years. Search was made among the slain by order of the queen for the body of Cyrus, and when it was found she took a skin, and, filling it full of human blood, she dipped the head of Cyrus in the gore, saying, as she thus insulted the corpse, "I live and have conquered you in fight, and yet by you am I ruined, for you took my son with guile; but thus I make good my threat, and give you your fill of blood." Of the many different accounts which are given of the death of Cyrus, this which I have followed appears to me most worthy of credit.

Source:

From: Herodotus, The History, George Rawlinson, trans., (New York: Dutton & Co., 1862).

Scanned by: J. S. Arkenberg, Dept. of History, Cal. State Fullerton. Prof. Arkenberg has modernized the text.

This text is part of the Internet Ancient History Sourcebook. The Sourcebook is a collection of public domain and copy-permitted texts related to medieval and Byzantine history.

Unless otherwise indicated the specific electronic form of the document is copyright. Permission is granted for electronic copying, distribution in print form for educational purposes and personal use. No representation is made about texts which are linked off-site, although in most cases these are also public domain. If you do reduplicate the document, indicate the source. No permission is granted for commercial use.

Adevaruri tulburatoare :
Istoria pierduta a Daciei.

Romania ar trebui sa faca demersuri diplomatice pe langa Vatican.
Multe din documentele istorice disparute despre Dacia
ar putea sa se gaseasca in biblioteca ascunsa in catacombele
Vaticanului:

Ce a reusit sa faca Burebista ?
A unit toate triburile traco-geto-dace intr-o mare familie :

Pentru ca dacii erau doar unul din marile triburi tracice, asimilati cu oltenii de azi (in sens larg) Denumirea corecta e oricum de TRACI.

Stimate negativ,

Denumirea corecta e totusi cea de daci, din moment ce, asa cum spui tu, au fost unul dintre numeroasele triburi tracice. Si getii si bastarnii tot traci au fost. Trebuie sa existe un fel de a-i deosebi.

Cu multa consideratie,

omuldinluna

negativ a scris:Pentru ca dacii erau doar unul din marile triburi tracice, asimilati cu oltenii de azi (in sens larg) Denumirea corecta e oricum de TRACI.

Dacii din regiunea olteniei de astazi ,daca ai fi urmarit filmul de mai sus
se numeau buri.
O cetate daca infiintata de ei se numea Buridava si este localizata in regiunea Ocnele Mari judetul Valcea.
Nu este exclus ca si numele lui Burebista sa se traga tot din aceasta regiune...

Tracii din teritoriul actual al tarii noastre erau numiti in general, daci de romani si geti de greci .

Dupa o munca de aproape 2 saptamani iata ca am reusit sa definitivez lista oraselor
dacice din perioada lui Burebista si Decebal.
Ca o observatie este faptul ca statul centralizat dac a cunoscut 2 perioade de inflorire maxime :
1.Perioada de sub conducerea marelui rege dac Burebista intre 82 i.e.n. si 44 i.e.n. cand  statul dac a atins
a atins cea mai mare întindere, limitele sale situându-se, potrivit lui Strabon, la N, în Carpații Păduroși, la V,
la Dunărea Mijlocie și actuala Slovacie, la S în Munții Haemus (Balcani) iar la E la gurile Bugului și la Marea Neagră.
Conducerea statului era asigurata dintr-un nucleu de cetati aflate in Campia Munteniei ,Buridava ,Argedava (capitala)
si vechea cetate Helis capitala statului dac condus de Dromichete.
2.A doua perioada sub Decebal cand conducerea statului dac era asigurata din 6 cetati intarite aflate
In Muntii Orastiei unde se afla si capitala Sarmizecetusa Regia mutata acolo de Deceneu (Mare Preot
sub Burebista si devenit rege la moartea acestuia ) deoarece Imperiul Roman profitase de destramarea
regatului lui Burebista si se apropiase de granitele statului dac infiintand Provincia Moesia.
Dupa cum veti observa Statul Dac avea numeroase orase si asezari intarite cu valuri de pamant  in mijlocul
Carora se afla cate o cetate in care locuitorii si luptatorii daci se retrageau in caz de pericol.
Am cautat sa nu expun o simpla insiruire sis a adaug la fiecare din sursele cunoscute cateva cuvinte care
Sa arate insemnatatea istorica a acestora.

Lista de orase +cetati dacice :
Mai intai , sunt 6 cetati dacice aflate in Muntii Orastiei a caror constructie a inceput sub
regele Burebista si care  sub Marele Preot  Deceneu devenit ulterior  rege ,(Deceneu era
mana dreapta a lui Burebista) au devenit nucleul viitorului stat centralizat dac :
1.Sarmizegetusa Regia ,2. Costesti -cetatuie , 3.Costesti Blidaru, 4.Piatra Rosie ,5.Banita si 6. Capalna .
Toate sunt sub patrimoniu UNESCO  din anul 1999.
1.Acidava - cetate dacica si asezare aflata in judetul Olt la Enoșești langa raul Olt
2.Aedava sau Aedadeba cetate dacica si asezare  situata la sud de Dunare in Moesia (Bulgaria)
3.Aigizidava  sau Aizis a fost un oraș dacic menționat de către împăratul Traian în Dacica.
(Orasul era situat lângă Dealul Ruieni - Fârliug din judetul Caraș-Severin)
4.Amutrium (Amutria) a fost o aşezare dacă şi cetate romană în Oltenia.
A fost identificată în apropiere de satul Răcari, judeţul Dolj, pe râul Jiu.
5.Apoulon - Piatra Craivii judetul Alba  a fost construita pe culmea cu acelasi nume,
la poalele Muntilor Trascau,
intre vaile Cricaului si Bucerzii si a fost mentionata in poemul lui Ptolomeu  “Consolatio ad Liviam”
şi "Geographia" lui Ptolomeu.
A fost construita de Rubobostes regale dac din tribul apulilor.
6.Ardeu- cetate dacica si asezare descoperita la Ardeu la 395 m altitudine in jud.Hunedoara
7.Aquaedava oras dacic ce  se afla pe maulul stang al raului Strei, la altitudinea de 230 m
de nivelul marii langa Calan Bai .Se povesteşte că însuşi marele Decebal cobora din cetatea sa pentru
a-si intrema sanatatea deoarece localitatea dacica dispunea de izvoare termale.
La răsărit de cetate se pot vedea Munţii Sebeşului, spre nord Munţii Metaliferi, spre apus Munţii Poiana Ruscă,
iar spre sud Munţii Retezat, cu piscurile cele mai înalte Peleaga (2509 m), Păpuşa (2508m) şi Retezat (2482m),
acoperite aproape 9 luni pe an, cu zăpadă.
8.Arcidava -a fost o cetate (oras) daca si ulterior castru roman pe drumul imperial de la Lederata la Apulum,
pe locul unde se gaseste astazi satul Varadia, langa Oravita, Caras-Severin.
Localitatea a fost mentionata de Ptolemeu sub numele Argidava, iar in Tabula Peutingeriana ca Arcidaba.
9.Arcinna oras cetate dacica strategica situata la Polovragi judetul Gorj acolo unde se gaseste
si pestera lui Zamolxe (10 km lungime)
10.Arcobadara (Arkobadara, greaca veche: Ἀρκοβάδαρα) este un oras cu o cetate dacică
menționată în Geographia lui Ptolemeu sau în lucrarea anonimă Tabula Peutingeriana.
Cetatea dacica ,unde ulterior s-a construit un castru roman, era situata in localitatea Ilişua,
 si a fost cea mai apropiată fortificaţie militară de graniţa nordică a imperiului roman care trecea,
după studiile dr. Corneliu Gaiu şi Gheorghe Marinescu, pe aliniamentul Podu Milocoaiei-Găvojdenie,
din hotarul satului Ciceu Poieni, comuna Căianu-Mic-Bistrita Nasaud.

11.Argedava sau Sargedava oras , era capitala statului dac in vremea lui Burebista.
 Aceast oras  getic, a fost reședință a statului dac începând cu o căpetenie daca  dinainte de Burebista.
Menționată în decretul dyonisopolitan în cinstea lui Acornion din Dionysopolis.
Cetatea Argedava este situată în localitatea actuală Popești , lângă orașul Mihăilești, Giurgiu,
și a fost declarată rezervație arheologică .
12.Ardan –oras cetate dacica descoperita la Ardan jud.Bistrita- Nasaud
13.Baleni-asezare  dacica fortificata  descoperita la Baleni jud.Dambovita
14.Banita- cetate dacica localizata la Banita jud.Hunedoara A fost construita sub Burebista .
A fost refăcuta sub regele Decebal si distrusă în timpulrăzboaielor daco-romane.
Aici se gasesc numeroase fortificatii care cuprind constructii cu scop militar:
ziduri de incinta, turnuri, platforme de lupta, val de pamant pentru aparare.
Sarcina cetatii era de a bloca accesul dinspe sud spre Sarmizegetusa Regia.
Dacii au ridicat cetatea de la Banita pe un colt  calcaros de stanca .
Au ales acest loc pentru ca, practic, era imposibil de cucerit.
Dealul, inalt de 150 de metri, este total inabordabil pe versantii de Vest, Sud si Est, iar versantul Nordic
este greu accesibil.
Istoricii sunt aproape convinsi ca romanii nu au cucerit la propriu aceasta cetate,
pentru ca le-ar fi fost imposibil sa ajunga la ea prin manevre de lupta, ci au procedat la fel
ca in cazul cetatii de la Blidaru:
s-au postat la bazele ei si au izolat-o total vreme de indelungata, pana cand  nobilii (tarabostes)daci prezenti in cetate
ori s-au sinucis, ori s-au predat.
15.Berzobis –oras si asezare dacica  mentionata în Tabula Peutingeriana, sub denumirea de Berzobia.
Numele său apare în singurul fragment care a supraviețuit al împăratului Traian în Dacia:
“vom merge spre Berzobis și apoi spre Aizizis”.
Berzovia este si astazi o localitate situata în județul Caraș-Severin, Banat, România.
16.Bocsa –cetate dacica descoperita la Bocsa jud.Caras Severin .Este de fapt o asezare dacica fortificata

17.Buridava,- oras mentionat de  geograful  grec Ptolemeu, era capitala tribului geto-dac al burilor,
si este astazi localizată în orașul Ocnele Mari, județul Vâlcea. În traducere liberă înseamna cetatea sau orașul burilor.
18.Buteridava –oras antic dac localizat langa puternica colonie greceasca Histria in Moesia Inferior
(denumirea romana a Dobrogei).
Asezarea dacica descoperita este pozitionata langa localitatea Mihai Viteazul (Dobrogea)
19.(Costești - Blidaru)- Situată pe culmea Blidarului  la 750 m altitudine este una din cele mai puternice cetati dacice
ocupand un platou de aproape 6000 mp.
Se gasea pe malul  stang al apei Grădiștei, la fel ca și cetatea Costești,
Cetatea  fortificata de la Blidaru cuprindea doua incinte, unite , avand laolalta 6 turnuri puternice.
Prima incinta, ce ocupa platoul superior al dealului, avea o forma trapezoidală, fiind prevazuta cu patru turnuri exterioare,
plasate la colturile trapezului.Intrarea se realiza prin turnul I, care era astfel construit incat impiedica
 desfasurarea armatei inamicului, silindu-l sa coteasca spre dreapta și să-și expună flancul loviturilor.
In interior era construita un alt turn mult mai mare ,in care probabil  erau cazati soldatii daci si de unde
se putea supraveghea zidurile cetatii .
Spre vest de prima cetate a fost construita o a doua cetate care avea forma pentagonala.
20.(Costești - Cetățuie)este situată pe valea Apei Grădiștei lângă satulCostești,
comuna Orăștioara de Sus din județul Hunedoara. cetatea este situata pe platoul superior al dealului la 514 m altitudine.
Numele din vechime la fel ca al cetatii de la Blidaru nu este cunoscut. Era o cetate puternică ce avea caracter defensiv,
ea avea la bază o mare așezare civilă și era una din reședințele  regilor daci .Rolul ei era acela de a apara drumu
l spre cetatea Sarmizegetusa Regia.
21.Capalna-Cetatea dacică de la Căpâlna va fi restaurată printr-un proiect finanţat de la
bugetul statului în valoare de 24 milioane de lei (peste 5 milioane de euro). Documentaţia a fost finanţată
de Consiliul Judeţean Alba cu 130.000 de lei, iar de la Ministerul Culturii au fost solicitată suma totală
necesară finanţării lucrărilor de restaurare.... Fortificaţia de la Căpâlna a fost inclusă în lista patrimoniului mondial UNESCO în 1999.
22. Clopotiva –cetate dacica situate la Varful Pietrei jud.Hunedoara
23.Capidava a fost un centru fortificat geto-dac, alterior romanii au construit un  castru roman,
pe malul drept al Dunării dobrogene, pe locul unde se află astăzi satul cu același nume Capidava, județul Constanța
.Cetatea daca  a avut un rol important pe linia de aparare a Dunarii.A fost distrusa de goti in sec. III recladita mai apoi ,
arsa de cutriguri in 559 e.n.recladita iar de bizantini si distrusa definitiv de pencenegi in 1036.
24.Carsidava situate langa localitatea Horodistea botosani era un oras cetate dac aflata in regiunea dacilor liberi.

   25.Crizbav –cetate dacica descoperita la Crizbav judetul Brasov.Numele locului ,,La Cetate”

26.Cedonie  oras cetate daca aflata langa Sibiu devenita ulterior castru roman.
27.Comidava  oras si asezare dacica situate langa Rasnov judetul Brasov resedinta a dacilor cumidavens.
28.Danedebai-este un vechi oras dac mentionat de Ptolomeu in geografia sa
29.Dacidava –oras cetate mentionata de Ptolomeu in geografia sa si situata in judetul Satu Mare
30.Diacum -cetate dacica nelocalizata pe teritoriu Romaniei insa  pomenita de Ptolomeu
31.Dinogetia – oras si  așezare geto-dacică, apoi fortăreață romană, menționată de Ptolemeu (Geogr., III, 8, 2, 10, 1)
pe malul stâng al Dunării, la vărsarea Siretului (pe teritoriul actualei localități Jijila sat Garvan, ,
județul Tulcea, la 11 km de orașul Galați) si la aproximativ 20 de kilometri de orasul Măcin.
Aici s-au găsit mai multe cărămizi cu ștampila legiunii I Iovia Scythica și în apropierea cetății,
un cuptor de ars țiglă si monede cu chipurile lui  Dioclețian și Maximian.
Tot aici s-au gasit si cărămizi cu ștampilele legiunii a V-a Macedonica, Cohorta I Cilicum,
Cohorta a II-a Mattiacorum și Classis Flavia Moesica precum si  numeroase fragmente ceramice și monede din sec. I — III d.C.
32.Docidava-cetate dacica aflata in Simleul Silvaniei.
33.Drajna –oras cetate dacica (posibil Ramidava  consemnata de Ptolomeu) descoperita la Drajna de Sus jud.Prahova
.Pe ruinele romanii au construit ulterior un castru posibil Ramidava
34.Genucla –important oras  cetate daco getica capitala unuia din vechii conducatori geto-daci din Dobrogea ,Zyraxes.
Este localizata  pe malul Dunării sau pe o insulă de pe fluviu. Este menționată de Dio Cassius în lucrarea sa „Historia Romana”,
în cartea LI (51), capitolul 26. Acesta descrie campania lui Marcus Licinius Crassus de cucerire a Moesiei,
campanie în timpul căreia atacă și cetatea Genucla, care era condusă de regele get Zyraxes.[1]
Textul tradus in romana este urmatorul :

„După acest succes el (Marcus Licinius Crassus nt.) nu i-a lăsat în pace pe restul Geților, deși ei nu aveau nici o legătură cu Dapyx,
și a mărșăluit spre Genucla, cea mai puternic fortificată cetate a regatului lui Ziraxes, pentru că auzise că stindardele, pe care Bastarnii
le capturaseră de la Gaius Antonius (Hybrida nt.) lângă orașul Istrienilor, erau acolo. Asaltul său a fost purtat
atât de pe uscat cât și de pe Istru (orașul este construit pe fluviu), și într-un timp scurt, deși cu multă strădanie,
în ciuda absenței lui Ziraxes, el a cucerit locul. Regele, se pare că, de cum a auzit de apropierea Romanilor,
a plecat cu bani la Sciți pentru a căuta o alianță și nu s-a întors la timp”
Numele acestei cetati, , apare și în textele de pe plăcile de plumb descoperite la Sinaia la începutul secolului al-XX-lea,
cunoscute ca Tăblițele de la Sinaia sub forma „Genuklo”.
35.Germisara –oras si fosta asezare dacica la Gioagiu Bai asezata intr-o depresiune formata de ultimile ramificatii
ale Muntilor Metaliferi, pe    un afluent al Muresului,raul  Geoagiu.Dupa infrangerea dacilor romanii au descoperit c
etatea dacica GERMISARA  bogata in ape minerale si termale ,construind aici castrul roman cu acelasi nume.
Se spune ca insusi regele Decebal vizita aceasta localitate.Ulterior in castrul roman construit pe locul
vechii cetati dacice a fost cantonata unitatea militara Numerus Singulariorum Britannicianorum ,
precum și subunități ale Legiunii a XIII-a Gemina.
36.Gildova sau Gildoba vechi oras dac pomenit de Ptolemeu in Geografia sa nelocalizat.
http://www.targuocna-portal.ro/media/k2/items/cache/e17c186eb9077cbeac8526f7738e2917_L.jpg
37.Giridava vechi oras dac pomenit de Ptolemeu in Geografia sa ,nelocalizat
38.Helis –Capitala statului geto-dac in vremea lui Dromichete –atestata cu anul 300 i.e.n.
Reputatul arheolog  si istoric roman Vasile Pârvan, este cel care a descoperit cetatea Helis (a fost discipol al marelui Nicolae Iorga)  
si este de asemenea cel care a pus ceatea Helis pe harta celor mai importane comori arheologice din ţara noastră.
• Helis sau „Cetatea Soarelui“ se afla amplasată în zona localităţii ialomiţene Balaciu, pe malul stâng al râului Ialomiţa.
Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că Helis a reprezentat în vechile vremuri ale istoriei un adevărat
centru comercial. Populaţia geto-dacă din interiorul cetăţii Helis realiza numeroase schimburi comerciale pe râul Ialomiţa,
care la vremea respectivă era considerată cea mai importantă arteră navigabilă a zonei de sud – est din străvechea Dacie.
39. Itadava-asezare dacica nelocalizata pomenita de Ptolomeu
40.Lizisis –oras cetate dacica situate in Banat sau pe Cris
41.Malva -veche asezare dacica care s-a numit Romula după curerirea romana era situată  pe valea Tesluiului,
în apropiere de malul drept al Oltului. A fost capitala provinciei Dacia Malvensis[3], ridicat la rang de municipium în
timpul împăratului Adrian și la cel de colonia în timpul lui Septimiu Sever.
42.Marca - cetate dacica situata in judetul Salaj .Sapaturile arheologice efectuate  la cetatea dacica  au dat
la iveala  numeroase fragmente ceramice care aduc precizari importante cu privire la  civilizația dacica de dinaintea cuceriri romane.
,,Situată în partea vestică a Țării Silvaniei, în apropierea râului Barcău pe o culme deluroasă la 270 m
, această fortificație avea rolul de a veghea Valea Barcăului, poarta de acces dinspre vest în Țara Silvaniei”.

43.Marcodava - a fost un oras dacic  aflat, potrivit lui Ptolemeu,[1] în partea centrala a Transilvaniei.
Numele original in limba daca ar putea fi Morodava și Marisiodava , după numele rîului Maris (Mureș) Toponimul
ar proveni de la  antroponimul Marcus dupa istorici si arata o tema  dacică sau tracică daca nu chiar ilyrica
daca asociem geneza cuvantului marc. Numele ar insemna: „rădăcină”, „cal (de luptă)”, „adâncitură”, „loc mlăștinos” localizata
44.Mosna-Fortificația dacica datează din secolele al III-lea–al II-lea î.e.n. (perioada Latčne).
Aceasta fortificatie dacica situate in punctual denumit generic  „Cetățuia” de lângă satul Moșna se gaseste la
 1 km nord de satul de reședință al comunei Moșna din sud-estul județului Iași .

45.Napuca, a fost așezare dacică din apropierea Somesului Mic ulterior a devenit orasul Napoca
ridicat la rang de municipiu si apoi de colonie  de romani devenind capitala  Daciei Porolissensis.
46.Nentinava  localizat langa Slobozia. Nentidava (Netindava, Nentidaua, Netindaua greacă veche :
Νεντίδαυα, Νετίνδαυα) a fost un dac oraș menționat de Ptolemeu in Geografia
47.Patridava oras si asezare dacica mentionata de Ptolomeu in Geografia
48.Patruissadava oras si  asezare dacica nelocalizata
49.Pelendava –localizata in Craiova jud .Dolj.Despre orasul cetate dacică Pelendava, legenda spune
ar fi fost construită în totalitate din marmură, iar vechile sale ruine s-ar găsi în adâncurile unui lac localizat
in Lunca Jiului -Craiova. În anul 102 d.Hr., cetatea a fost cucerită de legiunile romane care au construit
si un castru în zona actualului cartier craiovean Mofleni.
50.Petrodava- localizata in Piatra Neamt este un oras cetatea dacica de pe muntele Bâtca Doamnei
asezata in partea de sud-vest a orasului pe creasta unui pinten, la o altitudine de 457 m.
51.Pinum -localitate dacica mentionata de Ptolomeu.
52.Piroboridava o fost o DAVA situată putin mai jos de Confluenta râurilor Trotuș ȘI Siret ,
pe malul Stang al Siretului , la NV de satul Poiana, Galați . [1]
Situată pe ne pinten desprins din terasa inalta a Siretului, așezarea dacica era apărată pe trei laturi de
rapi abrupte sI deosebit de înalte iar pe cea de a patra latura de un val de pamant  cu șanțul corespunzător,
53.Pirum oras cetate dacica mentionata de Ptolomeu localizata la Peretu –Teleorman.
Pe baza descoperirilor arheologice, dar şi a unor informaţii scrise (Ptolemeu) localitatea geto-dacă
ce a existat aici se numea Pirum, care este probabil forma prescurtată a numelui (Statio) Ad Pirum.
http://www.enciclopedia-dacica.ro/img.php?imgpath=imagini-site/piroboridava_05.jpg
54.Piatra Rosie –Luncani Hunedoara Muntii Orastiei .Cetatea dacica avea de forma patrulatera,
cu laturile de 102x45m, avea  patru turnuri, dispuse pe colţuri, iar al cincilea pe mijlocul laturii răsăritene si era din piatra .
In interior avea un edificiu din lemn construit pe o fundatie de piatra .
Cetatea a luat denumirea de “Piatra Rosie” pentru ca zidurile acestei cetati  au fost ridicate din piatra rosie.
Langa de cetate s-au descoperit urmele a doua sanctuare dacice , de tipul celor de la Costesti.
Cetatea dacica este situata la 832 m altitudine si aflat pe teritoriul comunei Bosorod din Muntii Orastiei,
a fost ridicata si a functionat intre secolul I i.Hr. si secolul I dupa Hr. Platoul este situat pe varful unui deal,
fiind inconjurat aproape din toate partile de prapastii. Singura cale de acces este din directia estica.
Cetatea Piatra Rosie a facut parte din sistemul de fortificatii dacice, avand rolul de a stopa patrunderea unui
eventual dusman spre Valea Streiului, catre capitala statului dac centralizat condus de Deceneu la acea vreme ,
Sarmizegetusa Regia, de un eventual atac dinspre nord. Astfel, cetatea a fost prevazuta cu două incinte
fortificate ridicate în etape diferite. Cea mai veche, are un plan patrulater (102×45 m), cu turnuri interioare
la colturi si cu inca un turn pe mijlocul laturii estice, care avea rol de poartă de intrare.
Pe aici trecea un drum lat pavat cu lespezi de piatra. Zidurile au fost construite din piatra rosie (murus Dacicus).
Drumul de piatra era supravegheat de trei din  turnuri de aparare ale cetatii.

55..Polonda / Polondava –oras cetate dacica atestata de Ptolemeu
56.Ramidava oras cetate dacica consemnata de Ptolemeu Claudius care  a consemnat atât triburile ce
formau poporul de la nord de Dunăre cât și principalele orase, amintind și despre cetatea dacică Ramidava
construita de tribul stăpânilor Ramaes, nelocalizată cu certitudine până în prezent.
• Din punct de vedere al localizării acesteia, unii arheologi și istorici consideră că cetatea Ramidava ar fi fost construită
în zona Rupea, în locul unde de găsesc ruinele incintei cetatea de susa Cetății Rupea, alții o pun în legătură cu
Râmnicul Sărat sau cu Drajna de Sus (Hadrian Daicoviciu și alți autori, conform unor raționamente arheologice și
strategice, plasează Ramidava pe Valea Teleajenului).
57.Ranisstorum cetate dacica localizata la Piatra Craivii jud.Alba.In acest loc s-a sinucis Decebal dupa ce
a fost urmarit si inconjurat de romani.(Epitaful lui  Claudius Maximus de la Philippi –Macedonia) .
58.Recidava  oras cetate dacica amintita de Ptolemeu in Geografia .Localizata undeva in judetul Cluj
59.Romboses oras cetate dacica pomenita de Ptolemeu in Geografia -nelocalizata
60.Rucconium-cetate dacica (oras) situata undeva in regiunea Satu Mare sau pe valea Somesului la
Rodna jud Bistrita Nasaud (Ptolemeu –Geografia)
61.Rusidava- cetate dacica devenita ulterior castru roman, situate langa cartierul Gardesti ,orasul Dragasani –Valcea.
62.Sacidava-localitatea dacica Sacidava de la Dunăreni - dealul Muzait - este situată la cca 5 km N-E de sat,
pe malul Dunării, spre Est. Este o asezare civilă cu cetate dezvoltata ulterior de romani din epoca romană până în epoca medievală
/ sec. II - VI. Sacidava s-a aflat în zona de supraveghere a marii unităţi militare de la Troesmis (Legio V Macedonica), ulterior intrînd sub controlul legiunii de la Durostorum (Legio XI Claudia).
După reformele lui Diocleţian, Sacidava era cuprinsă în provincia Scythia, la limita de sud a acesteia.
In sec. 4, aici era cantonată o unitate de cavalerie: cuneus equitum scutariorum
63..Salinae-asezarea dacica de la Ocna Mures.Aici s-au descoperit numeroase unelte dacice de lemn
cu ajutorul carora dacii prelucrau sarea .
64. Sandava-in locul unde se afla astazi Sighisoara in trecut se gasea cetatea dacica Sandava
,existand dovezi ca aceasta dateaza din anul 100 dupa Hristos.
65.Sangidava - se presupune că se află în zona Toplița, județul Harghita
66.Sarmizegetusa Regia (uneori scrisa Sarmisegetuza) - Grădiștea de Munte, jud. Hunedoara,capitala lui Decebal.
Sarmisegetuza se află situată în partea de vest a Ţării Haţegului, la aproximativ 8 km de “Porţile de Fier ale Transilvaniei”.
67. Setidava, menționata de Ptolemeu în lucrarea sa Geografia , a fost un oras avanpost dac  situate in nord-centrul Europei.
Acest oras dacic cu numele tipic de  Dava , a fost menționat de Ptolemeu. Manuscrisul lui  Ptolemeu a inclus,
de asemenea, varianta ortografica Getidava.
Setidava este considerata a fi locul de origine al tribului Costoboci (de asemenea, cunoscut sub numele de  
Koistobokoi, care ocupa teritorii intinse in nordul Daciei o parte situate in present  in Polonia .
Actual capitala dacica Setidava se banuieste ca ar fi la Malaia Kopania o asezare din  regiunea Transcarpatia,
din Ucraina la granite cu judetul Satu Mare in „buza” comunitatii romanesti de acolo. In cursul campaniei de săpături din 2008,
la Malaia Kopania s-au descoperit piese de podoabă din argint, bronz şi fier, unsprezece spade îndoite ritual,
trei săbii curbe dacice (sica), mai multe vârfuri de lance şi pinteni.
Cimitirul dacic descoperit acolo este  considerat drept cel mai mare cimitir din arealul dacic.
Aici a fost descoperita cea mai mare şi reprezentativă cantitate de bijuterii dacice după vestitele brăţări din aur.
Potrivit directorului Muzeului Judeţean Satu Mare,Viorel Ciubotă, „în cimitirul dacic de la Malaia Kopania
au fost descoperite mai multe obiecte din aur, un torques (colan) şi o brăţară. Torques-ul a fost purtat la gât,
fiind confecţionat din trei sârme groase din aur şi capete de îmbinare lucrate minuţios, ornamentate printr-o reţea de sârmuliţe.
Obiectul a fost descoperit în stare fragmentară, având o greutate de peste 400 de grame.
În forma completă avea o greutate de peste un kilogram.
Foarte probabil că torques-ul a fost purtat de un aristrocat dac de rang înalt. Brăţara este ornamentată prin şiruri de globule
şi are o greutate de peste 70 de grame”

Şeful Secţiei Arheologie din cadrul Muzeului Judeţean Satu Mare, Robert Gindele: „Este vorba despre un cimitir de incineraţie,
în care am descoperit până acum zeci de morminte. Defuncţii au fost puşi pe rug, osemintele calcinate depuse în urne
şi îngropate în pământ. În mormintele de femei au fost descoperite bijuterii, fibule, catarame, inele şi verigi,
în timp ce în mormintele bărbaţilor au fost descoperite arme, printre care şi unele foarte spectaculoase,
precum spade îndoite, o armă specială numită fica – un fel de sabie cu un singur tăiş, pinteni, vârfuri de lance şi
alte obiecte. Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât ritualul de înmormântare al dacilor este foarte
puţin cunoscut, la Malaia Kopania descoperindu-se mai multe morminte decât au fost descoperite vreodată în tot arealul Marii Dacii!”.
68.Singidava-este o cetate dacică de pământ care dupa coordonatele date de Ptolomeu in harta sa era situateain vestul Daciei
A fost localizata  pe culoarul Muresului, in orașul Cugir judetul Alba. In 1868 pe acest loc s-a descoperit un tezaur compus din cateva
 mii de monede de argint. O descoperire importatnta este de asemenea un mormant al unui nobil dac .
Mormantul continea  oasele incinerate ale acestuia si a trei cai, un coif, o armura din zale, un scut, o sabie , un pumnal ,
o lance, de asemenea  toate din fier; piese de podoabă din argint si aur si anexele din bronz ale unui car de lupta.
Mormantul a fost atribuit unui conducator războinic dac din sec. I î.e.n. de pe vremea regelui dac Burebista.
(Din pacate nu s-a gasit nici o inscriptie daca nu cumva ar fi cele de la Sinaia…n.a.)
69.Sornum-oras cetate dacica localizata undeva in Muntenia ,mentionata de Ptolemeu.
70.Sucidava –aceasta cetate dacica era vechea capitală a tribului dacic al sucilor, si era situată în vatra orașului
Corabia (județul Olt), pe teritoriul fostului sat Celeiu.
71.Tamasidava -cetate dacica situate in Pâncești, jud. Bacău (eronat, plasată la Răcatău, com. Horgești)
72.Tapae- system defensiv dacic localizat la început de istorici in Portile de Fier ale Transilvaniei si mai apoi in Lunca Bistrei .
Argumente în favoarea localizării luptelor de la Tapae în acea zonă pot fi de ordin geografic sau toponimic.
“Tapa” însemna în limba geto-dacilor “crestătură” sau “jgheab”. Un afluent al Bistrei se numeşte pârâul Jgheabu,
alte denumiri întâlnite în zonă fiind Valea Jgheabului, Poiana Scorilo sau Scorilet. Dacă Tapae (cu variaţiunile Tapa, Tapia sau Tăpia)
era râul Bistra, aşezarea dacică având acelaşi nume s-ar fi putut situa pe dealul Chiciora. Pe valea Bistrei dacii ridicaseră
un sistem defensiv de amploare, cu punctele principale la Obreja, la Oţelu Roşu (confluenţa dintre Bistra Ruscăi şi Bistra Mărului) şi la Bucova.
73.Tiason-oras cu cetate dacica localizata de Ptolomeu in vestul Munteniei (Prahova)
74.Tibiscum a fost o asezare dacica apoi a devenit oras in Dacia romana, cunoscut ca municipiu (municipium Tibiscensium)
pe vremea imparatului roman Gallienus (253-268)
Orasul Tibiscum a capatat acest rang probabil, sub Septimiu Sever (193-211).
Orasul se gasea la iesirea raului Timis din munti si varsarea raului Bistra, lângă Caransebes, azi localitatea Jupa, județul Caraș-Severin.
75.Tirista nelocalizata
76.Triphulum / Trifulon oras  cetate dacica mentionata de Ptolemeu in Geografia si localizata undeva in nordul Moldovei
77.Troesmis  a fost o cetate getica  aflata undeva in nord-vestul Dobrogei de astăzi (județul Tulcea), pe malul Dunării,
langa Balta si fostul catun Iglita.
78.Tsierna , ulterior castru si oraselul roman  Dierna (etimologia cuvantului este dacica) a
fost o asezare dacica aflata pe vatra veche a orasului Orsova.
79.Utidava- cetate dacica situate la Tisesti-Tg.Ocna, jud. Bacău
80.Zaldapa –asezare dacica situate linga Dobromir –Constanta
81.Zargidava oras dacic situate la Brad, com. Negri, jud. Bacău. Aceasta localitate geto-dacică,
a fost mentionată de geograful Ptolemeu ca fiind situate in Dacia libera în Moldova centrală, la est de Siret,
si descoperita  arheologic de profesorul Vasile Ursachi pe teritoriul satului Brad (comuna Negri, județul Bacău).
Este prima asezare care atestă începuturile urbanizării la daci, fiind dotată cu piată centrală, un sanctuar,
un palat al sefului militar si o constructie deosebită privind fortificatia. S-au descoperit acolo peste 200.000 de piese arheologice.
82.Zeugma oras cetate dacica nelocalizata
83.Zimnicea este o asezare urbana si totodata o fosta cetate dacica (etimologia cuvantului este dacica )
Aşezarea geto-dacică de tip davă de la Zimnicea datează din secolele IV - I î.Hr. şi are o suprafaţă totală de 9.3 ha.
Este o zonă protejată ce se găseste la 1.2 km vest de centrul oraşului Zimnicea, în punctul "Dealul Cetăţii".
Cetatea de la Zimnicea era fortificată cu un val de pământ şi şanţ de apărare. Istoricii cred că acesta este
cetatea depre care scria Arrianus că a fost distrusă de generalul Lisimachos un general al lui Alexandru Macedon, ,
în timpul expeditiei sale împotriva tribalilor, în anul 335 î.Hr.
84.Ziridava-Pecica, jud. Arad Ziridava a fost un oras cu  cetate dacică. Astăzi se crede că cetatea Ziridava
se afla pe teritoriul judetului Arad. Enumerând orasele Daciei, geograful grec Ptolemeu (Claudius Ptolaemeus),
în lucrarea sa "Geographia" mentionează orasul Ziridava în extremul vest al Daciei.
85.Zisnedeva, Zisnudeva sau Zisnudeba oras dacic situat de Ptolemeu in Dacia Moesia
86.Zurobara asezare dacica situate de Ptolemeu undeva in Banat dar neidentificata inca
87.Zusidava> asezare dacica situate la Grădiștea, jud. Brăila
88.Cetatea Zânelor neindentificata
Toate fortaretele dace din Muntii Orastiei au intrat în patrimoniul mondial UNESCO din anul 1999.
Obs.
Multe din orasele dacice  aparate de cetati fortificate au fost consemnate de Ptolemeu in lucrarea sa
,,Geografia” Ptolemeu care a fost un astronom si geograf de origine greacă, nascut in anul 87 d.H.
a trait in Alexandria (Egipt) si este autorul unui indreptar geografic in opt volume si al unui atlas al lumii
cunoscute in vremea lui. In aceasta lucrare sunt localizate si atestate  circa 8000 de orase ale lumii antice.
Ptolemeu a folosit un vast material documentar, izvorul său de bază fiind harta geografului grec Marianus din Tyr,
care, la rândul său, se pare ca a studiat comentariile geografice si harta generalului roman M. Vepsanius Agrippa,
intocmita prin anii 26-23 i.e.n., din ordinul imparatului  Augustus.

Dupa cum vedeti sunt 88 de orase dacice atestate si tinand cont ca Romania are actual 94 de municipii avem o imagine
de ce a insemnat in istorie statul centralizat  Dac in vremea regilor Burebista si Decebal .
Dupa uniunea triburilor tracice Burebista spun istoricii putea ridica oricand o armata de 100.000 de luptaori ,iar
Decebal a ridicat aproximativ 30.000 de luptatori in timpul razboaielor daco-romane (armata romana numara insa
peste 120.000 de legionari aproximativ 20 de legiuni din totalul de 30 de legiuni active cate avea la dispozitie Traian)
Deci 2/3 din trupele imperiului au fost aduse de Traian in Dacia
Satatul centralizat dac avea prin urmare 88 de orase atestate si cine stie cate mai sunt inca nedescoperite ceea ce  denota
o puternica dezvoltare a statului dac din vremea marilor regi  .
Si atunci nu este legitima intrebarea :

De ce tara noastra nu se numeste Dacia ?

CAdi a scris

Dupa o munca de aproape 2 saptamani iata ca am reusit sa definitivez lista oraselor
dacice din perioada lui Burebista si Decebal.

 
Am cautat sa nu expun o simpla insiruire sis a adaug la fiecare din sursele cunoscute cateva cuvinte care 
Sa arate insemnatatea istorica a acestora.

Felicitari! Un adevarat spirit enciclopedist. Sunt uimit cum in numai 2 saptamani, a putut lua nastere o astfel de enciclopedie comentata a "oraselor" dacice. Cred ca multi istorici acum isi musca buzele de necaz, ca nu au fost pe "faza".
Nu sunt istoric si evident eram curios sa vad sursele cercetate de CAdi. Ma asteptam, ca la sfarsitul acestei impresionante lucrari sa apara Bibliografia studiata.


De aceea , curios fiind am folosit un sit ce detecteaza plagierile(...copiatul): 


www.plagscan.com cu speranta de a identifica ceva surse folosite.
 
Iata un exemplu despre Piroboridava:

Textul lui CAdi a scris:Piroboridava o fost o DAVA situată putin mai jos de Confluenta râurilor Trotuș ȘI Siret ,
pe malul Stang al Siretului , la NV de satul Poiana, Galați . [1]
Situată pe ne pinten desprins din terasa inalta a Siretului, așezarea dacica era apărată pe trei laturi de
rapi abrupte sI deosebit de înalte iar pe cea de a patra latura de un val de pamant  cu șanțul corespunzător,

Fraza se termina in " , " virgula...copierea nefiind completa.


Sursa folosita:
 
http://cultural.bzi.ro/cetatea-dacica-piroboridava-5390
 

 

Situata pe un pinten desprins din terasa inalta a Siretului, asezarea era aparata pe trei laturi de rapi abrupte si deosebit de inalte iar pe cea de a patra, de un val cu santul corespunzator, care o separa de restul terasei. 

Bibliografie istorie veche, arheologie, etc

Cadi,
Esti cu un pas inainte , felicitari pentru munca de cercetare.

Instoria asezarilor vechi, cetatilor, oraselor, etc arata o civilizatie autohtona carpatica asezata, construita pe piatra cum ar zice Isus...

Exista insa si civilizatiile de cort care ne-au ...vizitat, in cautare, vorba lui Eminescu, de apa si pamant: civilizatii militare, civilizatii pe cal, civilizatii religioase, etc, toate prezente ca mentalitate si azi...
Din acele civilizatii de cort, au emanat gornisti care au incercat sa ne faca o istorie de parveniti migratori, dupa chipul lor ( Rösler, etc).

Exista si  civilizatia-buldozer care sapa de exemplu in Apuseni dupa aur...
Dacii adevarati au aurul sub talpi, tronand pe munti.
Migratorii cu buldozere il vor in...banci.
Asa se civilizeaza oficial Romania azi : prin furt international .
Asa civiliza si Roma...
Astfel, nu pot intelege nostalgia  unora dupa Roma, nostalgia victimei , indragostite de calau !
Sa ne uitam la Legiunile Gold Corporation, Chevron si alte legiuni mandre...
Fala Noului Imperiu Roman.
Ce unelte falnice de razboi au: buldozere, dinamita, cianura, masini de sfredelit pamantul...
Ele pregatesc " romanizarea" moderna a Daciei.
Sa nu uitam de Legiunea de jandarmi de la Pungesti, batausi de daci! , colaboratore cu Legiunea Chevron.
Acestia sunt...legionarii !

Tot ce avem azi ca urme ale civilizatiei noastre, este amenintat de buldozer.
Ramane o problema de supravietuire a urmelor noastre, conservarea patrimoniului national arheologic, impotriva curentului salbatic de desertificare a Romaniei.

Mi-aduc aminte ca mai demult, citind pe  Xenopol, in cartea respectiva era o harta de asezari si cetati dacice ca un triunghi cu laturile dincolo de Romania de azi...
Un alt capitol interesant este despre cimentul dacic.
Cadi, daca ai sau afli informatii importante despre acest subiect te rog da un semn.
Am inteles ca un inginer roman ar fi facut analize si ar fi aflat rezultate extraordinare dar nu mai gasesc deocamdata sursa.
Succes.

Dau mai jos o bibliografie, din care reies preocuparile cercetatorilor pentru istoria noastra veche:

Antonescu 1984 : ANTONESCU (I.).- Introducere în arhitectura dacilor , Editura Tehnică, Bucureşti.

Babeş 1983 : BABEŞ (M.).- Paftalele Latčne târzii din sud-estul Europei, SCIVA 34, 3, Bucureşti, p. 196-221

Babeş 1988: BABEŞ (M.).- Descoperirile funerare şi semnificaţia lor în contextul culturii geto-dace clasice, SCIVA 39, 1, 1988, p. 3-32.

Babeş 2001 : BABEŞ (M.).- Spaţiul carpato-dunărean în sec. III-II a. Chr. In: Istoria României, I. Editura Enciclopedică, Bucureşti, p. 511-528.

Berciu 1934 : BERCIU (D.). - Materiale pentru preistoria Olteniei, Craiova, 1934.

Berciu 1981: BERCIU (D.). - Buridava dacicăI, Editura Academiei R. S. R., Bucureşti, 1981.

Berciu, D., Iosifaru, M., Diaconescu, M., 1993 .- Descoperiri şi însemnări de la Buridava dacică, Thraco-Dacica XIV, 149-156.

Bonev, Alexandrov 1996: Bonev (Al. G.), Alexandrov (G.) .- Bagačina. Selišče ot kăsnata, kamenno - medna epoha i trakijski kultov centăr (III - I hiljadoletie pr. Xp.), Montana, 2000.

Boroneanţ, Davidescu 1968 : BORONEANŢ (V.), DAVIDESCU (M.).- Două bordeie dacice de la Schela Cladovei, Turnu Severin, Apulum VII/1, 1968, p. 253-260.

Božič 1984 : BOŽIC, D.- O starosti konjeniškega groba št. 16 z latenskega grobišča na beograjski Karaburmi (About the dating of the horseman's grave 16 from Karaburma in Belgrade), Keltski Voz (M. Guštin, L. Pauli eds.), Brežice, p. 133-139

Ciugudean 1980 : CIUGUDEAN (H.).- Mormântul tracic de la Blandiana , ActaMN XVIII, 1980, p. 425-432.

C omşa 1972  : Comşa (E.).- Contribuţie la riturile funerare din secolele II–I î.e.n. din sud-estul Olteniei (Mormintele de la Orlea), Apulum 10, 65-78.

Crăciunescu 1999 : CRĂCIUNESCU (I.).- Découvertes de l’âge du Fer dans le Sud-Ouest de l’Olténie. In : Le Djerdap/Les Portes de Fer ŕ la deuxičme moitié du premier millénaire av. J.-C. jusqu’aux guerres daciques, Kolloquium in Kladovo-Drobeta-Turnu Severin (September-October 1998), Beograd, 1999, p. 41-46.

Crişan 1975 : CRIŞAN (I. H.).- Burebista şi epoca sa, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1975.

Crişan 1980 : CRIŞAN (I. H.). - Necropola dacică de la Cugir, Apulum XVIII, 1980, p. 81-87.

Daicoviciu 1954  : DAICOVICIU (C.).- Cetatea dacică de la Piatra Roşie , Editura Academiei R. P. R., Bucureşti, 1954.

Dimitrova, Gizdova 1974 : DIMITROVA, (A.), GIZDOVA, (N.).- Der Charakter der Thrakischen Kultur Während der Jungeren Vorrömischen Eisenzeit in dem Gebiet des Sredna-Gora-Gebirges, Thracia III, Serdicae, p. 321-331

Dimitrova, Gizdova 1975 : DIMITROVA, (A.), GIZDOVA, (N.).- Trakijski mogilni nekropoli v Panagjuriskite Kolonii pri gr. Panagjurište (Thracian Hillock Necropolises in the Panagyurishte Camps at the Town of Panagyurishte , Izvestija na Muzeite ot Bălgarija IV, p. 39-87

Ferencz, Ciută 2000 : FERENCZ (I.V.), CIUTĂ (M.).- Finds from Şeuşa (Alba county) belonging to middle Latčne. In: Les Celtes et les Thraco-Daces de l’est du bassin des Carpates, Accent, Cluj-Napoca, p. 22-29.

Fettich 1953 : FETTICH, (N.).- Beiträge zur Geschichte der sarmatisch-dakischen Beziehungen, ActaArchHung III, p. 127-178.

Gavela 1952 : GAVELA (B.).- Oppidum Židovar. Prilog kulturnoj istoriji nase zemlje protoistoriskog doba (L’oppidum celtique Židovar. Sur le protohistorique yugoslave), Beograd.

Gherghe 1978 : GHERGHE (P.).- Cercetările arheologice de salvare efectuate în necropola şi aşezarea geto-dacică de la Turburea-Spahii, Litua I, 1978, p. 15-31.

Glodariu 1983 : GLODARIU (I.).- Arhitectura dacilor. Civilă şi militară (sec. II î. e. n. –I e. n.), Cluj-Napoca.

Glodariu et al. 1996  : GLODARIU (I.), IAROSLAVSCHI (E.), RUSU-PESCARU (A.), STĂNESCU (F.). - Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei preromane, Deva.

Gumă, Rustoiu, Săcărin 1997 : GUMĂ (M.), RUSTOIU (A.), SĂCĂRIN (C.).- Raport preliminar asupra cercetărilor arheologice efectuate în cetatea dacică de la Divici între anii 1988-1994 , CAANT I, p. 401-426

Milčev 1973: MILČEV (A.).- Novootkrito sreb’rno trakijsko săkrovišče ot s. Jakimovo III, Mihajlovgradskogo , ArheologijaSofija XV, 1, p. 1-14.

Moga 1982 : MOGA (V.). - Mormintele dacice de incineraţie de la Teleac, Apulum XX, 1982, p. 87-91.

Moscalu 1977 : MOSCALU (E.).- Sur les rites funéraires des Géto-Daces de la Plaine du Danube, Dacia N. S. XXI, 1977, p. 32-340.

Najdenova 1967 : NAJDENOVA (V.).- XII Otčetna arheologičeska konferencija, ArheologijaSofija 9, 3, Sofia, p. 70-74

Nicolăescu-Plopşor 1945-1947 : NICOLĂESCU-PLOPŞOR (C.S.). – Antiquités celtiques d’Olténie, Dacia XI-XII, 1945-1947 (1948), p. 17-33.

Nikolov 1990 : NIKOLOV (B.).- Trakijski nahodniki ot Severozapadna Bălgaria, ArheologijaSofija, XXXII, 4, p. 14-26.

Pârvan 1924 : PÂRVAN (V.).- Considération sur les sépultures celtiques de Gruia , Dacia I, 1924, p. 35-50.

Popa, Simina 2004 : POPA (I. P.), SIMINA (N.-M.).- Cercetări arheologice la Lancrăm-Glod, Alba Iulia, 2004.

Popescu 1963 : POPESCU (D.).- Două descoperiri celtice din Oltenia, SCIV 14, 2, p. 403-412.

Popilian, Nica 1998: POPILIAN, (GH.), NICA, (M.).- Gropşani. Monografie arheologică , Bucureşti.

Popović 1989-1990 : POPOVIĆ (P.). - The Late Iron Age on the Territory of Djerdap, Starinar XL-XLI, 1989-1990, p. 165-176.

Popović 1991 : POPOVIĆ (P.). - „Orlea-Maglavit” Fibula Types, Zbornik Narodnog Muzeja – Beograd, 14.1, p. 319-324.

Popović 2000 : POPOVIĆ (P.). - La céramique de La Tčne finale sur le territoire des Scordisces (Ier sičcle av. n. č – Ier sičcle de n. č), Starinar L 2000 (2001), p. 83-111.

Preda 1986 : PREDA (C).- Geto-dacii din bazinul inferior al Oltului. Dava de la Sprîncenata , Bucureşti, 1986.

Rustoiu 1994 : RUSTOIU (A.). - Observaţii privind înmormântările tumulare din Dacia preromană. In: Studii de istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1994, p. 33-37.

Rustoiu 2002 : RUSTOIU (A.).- Războinici şi artizani de prestigiu în Dacia preromană, Cluj-Napoca.

Rustoiu 2005 : RUSTOIU (A.).- Repere arheologice şi istorice privind începutul colonizării celtice a spaţiului intra-carpatic, Istros XII, p. 45-64.

Rustoiu, Sîrbu, Ferenczi 2001-2002 : RUSTOIU (A.), SÎRBU (V.), FERENCZ (Al. I.).- Mormântul tumular dacic de la Călan (jud. Hunedoara), Sargetia XXX, p. 111-127.

Sîrbu 1985  : SÎRBU (V.).- V. Sîrbu, Ritualuri şi practici funerare la geto-daci în secolele II î.e.n.-I e.n., Istros 4, p.89-126.

Sîrbu 1986 : SÎRBU, (V.).- Rituels et pratiques funéraires des Géto-Daces (II e sičcle av.n.č.-I er sičcle de n.č.), Dacia, N.S. 30, 1-2, p.91-108.

Sîrbu 1993  : SÎRBU (V.).- Credinţe şi practici funerare, religioase şi magice în lumea geto dacilor , Brăila-Galaţi, 1993.

Sîrbu 1994 : SÎRBU (V.).- Mormintele tumulare din zona carpato-dunăreană (sec.I î. Chr.-I d. Chr.), Istros VII, 1994, p.123-160.

Sîrbu 1977  : SÎRBU (V.).- Sacrifices humains et pratiques funéraires insolites dans l’aréal thrace du Hallstatt et du La Téne . In: Actes du Colloque International Ť Premier âge du Fer aux bouches du Danube et dans les régions autour de la Mer Noire ť, Tulcea, 1993 (1997), p.193-221, 295-296.

Sîrbu 2002: SÎRBU (V.).- Funeral and Sacrificial Beliefs and Practices with the Geto-Dacians (5 th c. BC – 1 st c. AD) . In: Sbornic v čest na Prof. Margarita Tačeva, Sofia, 2002, p. 374-393.

Sîrbu 2004 : SÎRBU (V.).- Les Thraces entre les Carpates, les Balkans et la Mer Noire ( V e s. av. J. - C. – I er s. apr. J.-C.). Quatre conférences données ŕ la Sorbonne, Editura Istros, Brăila.

Sîrbu 2006 : SÎRBU (V.).- Dacii şi celţii din Transilvania şi vestul României (in press, the volume dedicated to Prof. Dumitru Protase).

Sîrbu, Rustoiu, Crăciunescu 1999 : SÎRBU (V.), RUSTOIU (A.), CRĂCIUNESCU (G.). - Descoperiri funerare din La Tčne-ul târziu din zona Porţilor de Fier, Thraco - Dacica XX, p. 217-229.

Sîrbu, Rustoiu 1999 : SÎRBU (V.), RUSTOIU (A.).- Découvertes funéraires géto – daces du sud – ouest de la Roumanie (ą150 - ą50 av. J.- C.) . In : Le Djerdap/Les Portes de Fer ŕ la deuxičme moitié du premier millénaire av. J.-C. jusqu’aux guerres daciques. Kolloquium in Kladovo-Drobeta-Turnu Severin (September-October 1998), Beograd, 1999, p.77-91.

Sîrbu, Luca, Roman, Purece 2005 : SÎRBU, (V.), LUCA, (S.A.), ROMAN, (C.), PURECE, (S.).-The Dacian settlement and children necropolis of Hunedoara, a unique discovery in the Dacian world. Archaeological approach. In: Abstracts, Sibiu, p. 18-19.

Stîngă 1992  : STÎNGĂ (I.).- Découvertes archéologiques inédites appartenant ŕ l'époque Latčne dans le département de Mehedinţi, Symposia Thracologica nr. 9, Bucureşti, 1992, p. 151-154.

Stojić 1999 : STOJIĆ, (M.).- Le dépôt de parures, d’armes et de pičces de harnais du site de Veliki Vetren dans le massif du Juhor . In Le Djerdap/Les Portes de Fer ŕ la deuxičme moitié du premier millénaire av.J.-C. jusqu’aux guerres daciques, Kolloquium in Kladovo-Drobeta-Turnu Severin (September-October 1998), Beograd, p. 105-107*.

Şerbănescu 2000 : ŞERBĂNESCU (D.).- Contribuţii arheologice la civilizaţia geto-dacilor din centrul Cîmpiei Romîne. Rezumatul Tezei de doctorat, Bucureşti.

Tătulea 1984 : TĂTULEA (C. M.).- Aşezarea geto-dacică fortificată de la Bâzdâna, Thraco-Dacica V, 1984, p. 92-110.

Theodossiev 2000 : THEODOSIEV (N.).- Northwestern Thrace from the Fifth to First Centuries BC, BAR 859, Oxford.

Theodosiev, Torbov 1995 : THEODOSIEV (N.), TORBOV (N.). - Trakijski moghili ot kăsnoelenističeskata epoha pri Tărnava, Izvestija na muzeite v Severnozapadna Bălgaria 23, p. 11-58.

Todorović 1968: TODOROVIĆ, (J.) Kelti u jugostocnoj Evropi (Die Kelten in Sűd-Ost Europa), Beograd.

Tudor 1968 : TUDOR (E.). – Morminte de luptători din a doua epocă a fierului descoperite la Rastu, SCIV 19, 3, 1968, p. 517-526.

Vaďda 2004 : VAĎDA (L.). - Cimitirele celtice din nord-vestul Transilvaniei, Arhiva Someşană III, 2004, p. 375-392.

Voinescu 2001 : VOINESCU (L.).- Repertoriul descoperirilor de tip Latčne din Transilvania, Banat şi Crişana (sec. IV –II a. Chr). Teză de licenţă, Universitatea Bucureşti, Bucureşti.

Vulpe 1967 : VULPE, (AL.).- Necropola hallstattiană de la Ferigile , Bucureşti.

Vulpe 1976 : VULPE (Al.). – La nécropole tumulaire gčte de Popeşti, Thraco-Dacica I, p. 193-211.

Werner 1988 : WERNER (W. M.). - Eisenzeitliche Trensen an der unteren und mitleren Donau. PBF XV/4, Munchen, p. 81-101.

Wozniak 1974 : WOZNIAK (Z.).- Wschodnie pogranicze kultury Latenskiej. Wroklaw-Warszawa-Krakow-Gdansk.

Zirra 1971 : ZIRRA (Vl.). - Beitrage zur Kentnnis der Keltischen Latene in Rumanien, Dacia N. S. XV, p. 171-238.

Zirra 1974: ZIRRA (Vl.). -Descoperiri celtice în depresiunea Bistriţei, File de istorie 3, p. 138-164.

Zirra 1976 : ZIRRA (Vl.). - Le problčme des Celtes dans l’espace du Bas-Danube. Thraco-Dacica I, p.175-182.

Zirra 1981 : ZIRRA (Vl.). - Latčnezeitliche Trensen in Rumänien. Hamburger Beiträge zur Archäologie, 8, p. 124-128.

Zirra 1991 : ZIRRA (Vl. V.). - Les plus anciennes fibules laténiennes en Roumanie. Dacia, N. S. XXXV, p. 177-184.

Ideea cu intocmirea unei liste cu orase cetati dacice mi-a venit atunci cand am citit
despre ,,Geografia" lui Ptolemeu.
Am inceput sa cercetez ,cum spune Virgil ,,sursele" de pe internet.
Am fost atat de absorbit citind diverse materiale gasite pe net despre fiecare
oras dacic in parte incat am uitat sa notez si bibliografia .
Materialul pe care vi l-am pus la dispozitie este nefinisat si pe alocuri incomplet ,
unele texte le-am luat cu copy -paste , neavand timp pentru interpretarea personala
a lor.
Am vrut sa va ofer cat am putut de repede o lista cu orase dacice si de asemenea
cate o mica istorioara a locului .
Inca odata scuzati-ma ca nu pot sa va pun la dispozitie bibliografia ,dar pentru cei
interesati gasiti numeroase materiale despre fiecare oras cetate dacica in parte
accesand internetul .
Multumesc tuturor pentru aprecieri si succes celor care vor sa stie mai mult decat
cele consemnate de mine .