De ce tara noastra nu poarta numele de Dacia ?

Rezumarea primului mesaj :

De ce tara noastra nu poarta numele de Dacia noi fiind continuatorii vechiului popor dac ?

In plus de asta, de ce este pomenit si numele lui Traian, in imnul national , un cuceritor si un jefuitor
al vechii Dacii (la cat aur ne-a luat) , in loc de numele viteazului rege dac, Decebal ?

Este timpul sa avem un nou imn nationa,l care sa oglindeasca adevarata origine a poporului nostru,
nu un fals .

Bibliografie istorie veche, arheologie, etc

Cadi,
Esti cu un pas inainte , felicitari pentru munca de cercetare.

Instoria asezarilor vechi, cetatilor, oraselor, etc arata o civilizatie autohtona carpatica asezata, construita pe piatra cum ar zice Isus...

Exista insa si civilizatiile de cort care ne-au ...vizitat, in cautare, vorba lui Eminescu, de apa si pamant: civilizatii militare, civilizatii pe cal, civilizatii religioase, etc, toate prezente ca mentalitate si azi...
Din acele civilizatii de cort, au emanat gornisti care au incercat sa ne faca o istorie de parveniti migratori, dupa chipul lor ( Rösler, etc).

Exista si  civilizatia-buldozer care sapa de exemplu in Apuseni dupa aur...
Dacii adevarati au aurul sub talpi, tronand pe munti.
Migratorii cu buldozere il vor in...banci.
Asa se civilizeaza oficial Romania azi : prin furt international .
Asa civiliza si Roma...
Astfel, nu pot intelege nostalgia  unora dupa Roma, nostalgia victimei , indragostite de calau !
Sa ne uitam la Legiunile Gold Corporation, Chevron si alte legiuni mandre...
Fala Noului Imperiu Roman.
Ce unelte falnice de razboi au: buldozere, dinamita, cianura, masini de sfredelit pamantul...
Ele pregatesc " romanizarea" moderna a Daciei.
Sa nu uitam de Legiunea de jandarmi de la Pungesti, batausi de daci! , colaboratore cu Legiunea Chevron.
Acestia sunt...legionarii !

Tot ce avem azi ca urme ale civilizatiei noastre, este amenintat de buldozer.
Ramane o problema de supravietuire a urmelor noastre, conservarea patrimoniului national arheologic, impotriva curentului salbatic de desertificare a Romaniei.

Mi-aduc aminte ca mai demult, citind pe  Xenopol, in cartea respectiva era o harta de asezari si cetati dacice ca un triunghi cu laturile dincolo de Romania de azi...
Un alt capitol interesant este despre cimentul dacic.
Cadi, daca ai sau afli informatii importante despre acest subiect te rog da un semn.
Am inteles ca un inginer roman ar fi facut analize si ar fi aflat rezultate extraordinare dar nu mai gasesc deocamdata sursa.
Succes.

Dau mai jos o bibliografie, din care reies preocuparile cercetatorilor pentru istoria noastra veche:

Antonescu 1984 : ANTONESCU (I.).- Introducere în arhitectura dacilor , Editura Tehnică, Bucureşti.

Babeş 1983 : BABEŞ (M.).- Paftalele Latčne târzii din sud-estul Europei, SCIVA 34, 3, Bucureşti, p. 196-221

Babeş 1988: BABEŞ (M.).- Descoperirile funerare şi semnificaţia lor în contextul culturii geto-dace clasice, SCIVA 39, 1, 1988, p. 3-32.

Babeş 2001 : BABEŞ (M.).- Spaţiul carpato-dunărean în sec. III-II a. Chr. In: Istoria României, I. Editura Enciclopedică, Bucureşti, p. 511-528.

Berciu 1934 : BERCIU (D.). - Materiale pentru preistoria Olteniei, Craiova, 1934.

Berciu 1981: BERCIU (D.). - Buridava dacicăI, Editura Academiei R. S. R., Bucureşti, 1981.

Berciu, D., Iosifaru, M., Diaconescu, M., 1993 .- Descoperiri şi însemnări de la Buridava dacică, Thraco-Dacica XIV, 149-156.

Bonev, Alexandrov 1996: Bonev (Al. G.), Alexandrov (G.) .- Bagačina. Selišče ot kăsnata, kamenno - medna epoha i trakijski kultov centăr (III - I hiljadoletie pr. Xp.), Montana, 2000.

Boroneanţ, Davidescu 1968 : BORONEANŢ (V.), DAVIDESCU (M.).- Două bordeie dacice de la Schela Cladovei, Turnu Severin, Apulum VII/1, 1968, p. 253-260.

Božič 1984 : BOŽIC, D.- O starosti konjeniškega groba št. 16 z latenskega grobišča na beograjski Karaburmi (About the dating of the horseman's grave 16 from Karaburma in Belgrade), Keltski Voz (M. Guštin, L. Pauli eds.), Brežice, p. 133-139

Ciugudean 1980 : CIUGUDEAN (H.).- Mormântul tracic de la Blandiana , ActaMN XVIII, 1980, p. 425-432.

C omşa 1972  : Comşa (E.).- Contribuţie la riturile funerare din secolele II–I î.e.n. din sud-estul Olteniei (Mormintele de la Orlea), Apulum 10, 65-78.

Crăciunescu 1999 : CRĂCIUNESCU (I.).- Découvertes de l’âge du Fer dans le Sud-Ouest de l’Olténie. In : Le Djerdap/Les Portes de Fer ŕ la deuxičme moitié du premier millénaire av. J.-C. jusqu’aux guerres daciques, Kolloquium in Kladovo-Drobeta-Turnu Severin (September-October 1998), Beograd, 1999, p. 41-46.

Crişan 1975 : CRIŞAN (I. H.).- Burebista şi epoca sa, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1975.

Crişan 1980 : CRIŞAN (I. H.). - Necropola dacică de la Cugir, Apulum XVIII, 1980, p. 81-87.

Daicoviciu 1954  : DAICOVICIU (C.).- Cetatea dacică de la Piatra Roşie , Editura Academiei R. P. R., Bucureşti, 1954.

Dimitrova, Gizdova 1974 : DIMITROVA, (A.), GIZDOVA, (N.).- Der Charakter der Thrakischen Kultur Während der Jungeren Vorrömischen Eisenzeit in dem Gebiet des Sredna-Gora-Gebirges, Thracia III, Serdicae, p. 321-331

Dimitrova, Gizdova 1975 : DIMITROVA, (A.), GIZDOVA, (N.).- Trakijski mogilni nekropoli v Panagjuriskite Kolonii pri gr. Panagjurište (Thracian Hillock Necropolises in the Panagyurishte Camps at the Town of Panagyurishte , Izvestija na Muzeite ot Bălgarija IV, p. 39-87

Ferencz, Ciută 2000 : FERENCZ (I.V.), CIUTĂ (M.).- Finds from Şeuşa (Alba county) belonging to middle Latčne. In: Les Celtes et les Thraco-Daces de l’est du bassin des Carpates, Accent, Cluj-Napoca, p. 22-29.

Fettich 1953 : FETTICH, (N.).- Beiträge zur Geschichte der sarmatisch-dakischen Beziehungen, ActaArchHung III, p. 127-178.

Gavela 1952 : GAVELA (B.).- Oppidum Židovar. Prilog kulturnoj istoriji nase zemlje protoistoriskog doba (L’oppidum celtique Židovar. Sur le protohistorique yugoslave), Beograd.

Gherghe 1978 : GHERGHE (P.).- Cercetările arheologice de salvare efectuate în necropola şi aşezarea geto-dacică de la Turburea-Spahii, Litua I, 1978, p. 15-31.

Glodariu 1983 : GLODARIU (I.).- Arhitectura dacilor. Civilă şi militară (sec. II î. e. n. –I e. n.), Cluj-Napoca.

Glodariu et al. 1996  : GLODARIU (I.), IAROSLAVSCHI (E.), RUSU-PESCARU (A.), STĂNESCU (F.). - Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei preromane, Deva.

Gumă, Rustoiu, Săcărin 1997 : GUMĂ (M.), RUSTOIU (A.), SĂCĂRIN (C.).- Raport preliminar asupra cercetărilor arheologice efectuate în cetatea dacică de la Divici între anii 1988-1994 , CAANT I, p. 401-426

Milčev 1973: MILČEV (A.).- Novootkrito sreb’rno trakijsko săkrovišče ot s. Jakimovo III, Mihajlovgradskogo , ArheologijaSofija XV, 1, p. 1-14.

Moga 1982 : MOGA (V.). - Mormintele dacice de incineraţie de la Teleac, Apulum XX, 1982, p. 87-91.

Moscalu 1977 : MOSCALU (E.).- Sur les rites funéraires des Géto-Daces de la Plaine du Danube, Dacia N. S. XXI, 1977, p. 32-340.

Najdenova 1967 : NAJDENOVA (V.).- XII Otčetna arheologičeska konferencija, ArheologijaSofija 9, 3, Sofia, p. 70-74

Nicolăescu-Plopşor 1945-1947 : NICOLĂESCU-PLOPŞOR (C.S.). – Antiquités celtiques d’Olténie, Dacia XI-XII, 1945-1947 (1948), p. 17-33.

Nikolov 1990 : NIKOLOV (B.).- Trakijski nahodniki ot Severozapadna Bălgaria, ArheologijaSofija, XXXII, 4, p. 14-26.

Pârvan 1924 : PÂRVAN (V.).- Considération sur les sépultures celtiques de Gruia , Dacia I, 1924, p. 35-50.

Popa, Simina 2004 : POPA (I. P.), SIMINA (N.-M.).- Cercetări arheologice la Lancrăm-Glod, Alba Iulia, 2004.

Popescu 1963 : POPESCU (D.).- Două descoperiri celtice din Oltenia, SCIV 14, 2, p. 403-412.

Popilian, Nica 1998: POPILIAN, (GH.), NICA, (M.).- Gropşani. Monografie arheologică , Bucureşti.

Popović 1989-1990 : POPOVIĆ (P.). - The Late Iron Age on the Territory of Djerdap, Starinar XL-XLI, 1989-1990, p. 165-176.

Popović 1991 : POPOVIĆ (P.). - „Orlea-Maglavit” Fibula Types, Zbornik Narodnog Muzeja – Beograd, 14.1, p. 319-324.

Popović 2000 : POPOVIĆ (P.). - La céramique de La Tčne finale sur le territoire des Scordisces (Ier sičcle av. n. č – Ier sičcle de n. č), Starinar L 2000 (2001), p. 83-111.

Preda 1986 : PREDA (C).- Geto-dacii din bazinul inferior al Oltului. Dava de la Sprîncenata , Bucureşti, 1986.

Rustoiu 1994 : RUSTOIU (A.). - Observaţii privind înmormântările tumulare din Dacia preromană. In: Studii de istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1994, p. 33-37.

Rustoiu 2002 : RUSTOIU (A.).- Războinici şi artizani de prestigiu în Dacia preromană, Cluj-Napoca.

Rustoiu 2005 : RUSTOIU (A.).- Repere arheologice şi istorice privind începutul colonizării celtice a spaţiului intra-carpatic, Istros XII, p. 45-64.

Rustoiu, Sîrbu, Ferenczi 2001-2002 : RUSTOIU (A.), SÎRBU (V.), FERENCZ (Al. I.).- Mormântul tumular dacic de la Călan (jud. Hunedoara), Sargetia XXX, p. 111-127.

Sîrbu 1985  : SÎRBU (V.).- V. Sîrbu, Ritualuri şi practici funerare la geto-daci în secolele II î.e.n.-I e.n., Istros 4, p.89-126.

Sîrbu 1986 : SÎRBU, (V.).- Rituels et pratiques funéraires des Géto-Daces (II e sičcle av.n.č.-I er sičcle de n.č.), Dacia, N.S. 30, 1-2, p.91-108.

Sîrbu 1993  : SÎRBU (V.).- Credinţe şi practici funerare, religioase şi magice în lumea geto dacilor , Brăila-Galaţi, 1993.

Sîrbu 1994 : SÎRBU (V.).- Mormintele tumulare din zona carpato-dunăreană (sec.I î. Chr.-I d. Chr.), Istros VII, 1994, p.123-160.

Sîrbu 1977  : SÎRBU (V.).- Sacrifices humains et pratiques funéraires insolites dans l’aréal thrace du Hallstatt et du La Téne . In: Actes du Colloque International Ť Premier âge du Fer aux bouches du Danube et dans les régions autour de la Mer Noire ť, Tulcea, 1993 (1997), p.193-221, 295-296.

Sîrbu 2002: SÎRBU (V.).- Funeral and Sacrificial Beliefs and Practices with the Geto-Dacians (5 th c. BC – 1 st c. AD) . In: Sbornic v čest na Prof. Margarita Tačeva, Sofia, 2002, p. 374-393.

Sîrbu 2004 : SÎRBU (V.).- Les Thraces entre les Carpates, les Balkans et la Mer Noire ( V e s. av. J. - C. – I er s. apr. J.-C.). Quatre conférences données ŕ la Sorbonne, Editura Istros, Brăila.

Sîrbu 2006 : SÎRBU (V.).- Dacii şi celţii din Transilvania şi vestul României (in press, the volume dedicated to Prof. Dumitru Protase).

Sîrbu, Rustoiu, Crăciunescu 1999 : SÎRBU (V.), RUSTOIU (A.), CRĂCIUNESCU (G.). - Descoperiri funerare din La Tčne-ul târziu din zona Porţilor de Fier, Thraco - Dacica XX, p. 217-229.

Sîrbu, Rustoiu 1999 : SÎRBU (V.), RUSTOIU (A.).- Découvertes funéraires géto – daces du sud – ouest de la Roumanie (ą150 - ą50 av. J.- C.) . In : Le Djerdap/Les Portes de Fer ŕ la deuxičme moitié du premier millénaire av. J.-C. jusqu’aux guerres daciques. Kolloquium in Kladovo-Drobeta-Turnu Severin (September-October 1998), Beograd, 1999, p.77-91.

Sîrbu, Luca, Roman, Purece 2005 : SÎRBU, (V.), LUCA, (S.A.), ROMAN, (C.), PURECE, (S.).-The Dacian settlement and children necropolis of Hunedoara, a unique discovery in the Dacian world. Archaeological approach. In: Abstracts, Sibiu, p. 18-19.

Stîngă 1992  : STÎNGĂ (I.).- Découvertes archéologiques inédites appartenant ŕ l'époque Latčne dans le département de Mehedinţi, Symposia Thracologica nr. 9, Bucureşti, 1992, p. 151-154.

Stojić 1999 : STOJIĆ, (M.).- Le dépôt de parures, d’armes et de pičces de harnais du site de Veliki Vetren dans le massif du Juhor . In Le Djerdap/Les Portes de Fer ŕ la deuxičme moitié du premier millénaire av.J.-C. jusqu’aux guerres daciques, Kolloquium in Kladovo-Drobeta-Turnu Severin (September-October 1998), Beograd, p. 105-107*.

Şerbănescu 2000 : ŞERBĂNESCU (D.).- Contribuţii arheologice la civilizaţia geto-dacilor din centrul Cîmpiei Romîne. Rezumatul Tezei de doctorat, Bucureşti.

Tătulea 1984 : TĂTULEA (C. M.).- Aşezarea geto-dacică fortificată de la Bâzdâna, Thraco-Dacica V, 1984, p. 92-110.

Theodossiev 2000 : THEODOSIEV (N.).- Northwestern Thrace from the Fifth to First Centuries BC, BAR 859, Oxford.

Theodosiev, Torbov 1995 : THEODOSIEV (N.), TORBOV (N.). - Trakijski moghili ot kăsnoelenističeskata epoha pri Tărnava, Izvestija na muzeite v Severnozapadna Bălgaria 23, p. 11-58.

Todorović 1968: TODOROVIĆ, (J.) Kelti u jugostocnoj Evropi (Die Kelten in Sűd-Ost Europa), Beograd.

Tudor 1968 : TUDOR (E.). – Morminte de luptători din a doua epocă a fierului descoperite la Rastu, SCIV 19, 3, 1968, p. 517-526.

Vaďda 2004 : VAĎDA (L.). - Cimitirele celtice din nord-vestul Transilvaniei, Arhiva Someşană III, 2004, p. 375-392.

Voinescu 2001 : VOINESCU (L.).- Repertoriul descoperirilor de tip Latčne din Transilvania, Banat şi Crişana (sec. IV –II a. Chr). Teză de licenţă, Universitatea Bucureşti, Bucureşti.

Vulpe 1967 : VULPE, (AL.).- Necropola hallstattiană de la Ferigile , Bucureşti.

Vulpe 1976 : VULPE (Al.). – La nécropole tumulaire gčte de Popeşti, Thraco-Dacica I, p. 193-211.

Werner 1988 : WERNER (W. M.). - Eisenzeitliche Trensen an der unteren und mitleren Donau. PBF XV/4, Munchen, p. 81-101.

Wozniak 1974 : WOZNIAK (Z.).- Wschodnie pogranicze kultury Latenskiej. Wroklaw-Warszawa-Krakow-Gdansk.

Zirra 1971 : ZIRRA (Vl.). - Beitrage zur Kentnnis der Keltischen Latene in Rumanien, Dacia N. S. XV, p. 171-238.

Zirra 1974: ZIRRA (Vl.). -Descoperiri celtice în depresiunea Bistriţei, File de istorie 3, p. 138-164.

Zirra 1976 : ZIRRA (Vl.). - Le problčme des Celtes dans l’espace du Bas-Danube. Thraco-Dacica I, p.175-182.

Zirra 1981 : ZIRRA (Vl.). - Latčnezeitliche Trensen in Rumänien. Hamburger Beiträge zur Archäologie, 8, p. 124-128.

Zirra 1991 : ZIRRA (Vl. V.). - Les plus anciennes fibules laténiennes en Roumanie. Dacia, N. S. XXXV, p. 177-184.

Ideea cu intocmirea unei liste cu orase cetati dacice mi-a venit atunci cand am citit
despre ,,Geografia" lui Ptolemeu.
Am inceput sa cercetez ,cum spune Virgil ,,sursele" de pe internet.
Am fost atat de absorbit citind diverse materiale gasite pe net despre fiecare
oras dacic in parte incat am uitat sa notez si bibliografia .
Materialul pe care vi l-am pus la dispozitie este nefinisat si pe alocuri incomplet ,
unele texte le-am luat cu copy -paste , neavand timp pentru interpretarea personala
a lor.
Am vrut sa va ofer cat am putut de repede o lista cu orase dacice si de asemenea
cate o mica istorioara a locului .
Inca odata scuzati-ma ca nu pot sa va pun la dispozitie bibliografia ,dar pentru cei
interesati gasiti numeroase materiale despre fiecare oras cetate dacica in parte
accesand internetul .
Multumesc tuturor pentru aprecieri si succes celor care vor sa stie mai mult decat
cele consemnate de mine .

Eugen a scris,

,,Un alt capitol interesant este despre cimentul dacic.
CAdi, daca ai sau afli informatii importante despre acest subiect te rog da un semn.
Am inteles ca un inginer roman ar fi facut analize si ar fi aflat rezultate extraordinare
dar nu mai gasesc deocamdata sursa.
Succes."

Am citit cate ceva si despre cimentul dacic atunci cand am studiat
pe net materialul despre cetatile dacice.
Era un ciment avand ca material de baza calcarul care nu este insa
o roca dura ,poate ca si din aceasta cauza romanii cu ajutorul catapultelor
le-au cucerit asa usor...

In schimb mortarul roman ( de fapt betonul roman) a fost foarte vestit in antichitate :
fundatia  porturilor romane de la  Mediterana, datorita materialului din care au fost facute,
s-a pastrat in stare foarte buna de mai bine de 2000 de ani.
Pe cand betonul construit cu cimentul Portland de azi rezista eroziunii fara a fi afectat doar 50 de ani .

Urmareste acest link :


http://www.descopera.ro/dnews/10976270-a-fost-descoperita-reteta-secreta-a-betonului-roman-materialul-care-va-revolutiona-industria-de-constructii

Dacii ,istorie si mit,adevaruri tulburatoare :

Suntem prea slabi în raport cu cei bogați, care ne fură în continuare cu „legea” în mână. Așa ne trebuie dacă nu vrem să înțelegem odată că discrepanța dintre bogați și săraci este cauza tuturor relelor din lume. Trebuie să ne unim în cuget și să cerem un singur lucru, din care să derive toate celelalte. Altfel rămânem dispersați și slabi în fața celor putred de bogați.

Dacia continuitate si adevar .
Despre schimbarea numelui :

Problema este că se cer aiurea sute de lucruri. Astfel se pierd lucrurile importante printre prostii. De exemplu, punctul 8 de la Timișoara a fost abia punctul 8. Tocmai de aceea cerem degeaba dacă nu știm ce să cerem.

Concentrați-vă, oameni buni! Nu cereți Dacia, Roșia Montana sau mai știu eu ce. Cereți numai limitarea discrepanței dintre bogați și săraci!

Abel:
Este un dialog al surzilor, intre protestatari si administratori.
Tu chiar crezi ca poti negocia cu calaii, daca te exprimi concis ?
Da- mi un caz , un exemplu de succes de astfel de negociere, in istoria noastra.

Sa invatam de acolo.

Abel,
Daca cerem toti la unison pe forum: " Decenta!"
Oare se rezolva ?

Nu există succes pentru că se pierde esența printre amănunte. Și, din păcate, cred că chiar asta se și urmărește. Se infiltrează șmecherași printre protestatari și volatilizează esența protestului. Mai mult, acei șmecherași devin violenți ca să discrediteze protestul.

Ar trebui ca protestatarii să fie învățați să-i îndepărteze din grup pe cei care devin suspecți.

La mineriade au fost infiltrati nemineri printre mineri.
Mai degraba la Pungesti a fost clar: un jandarm solid, ras si muschiulos nu se putea preface in taran muncit, sleit.

Exact.

Pana la urma va trebui din cand in cand sa prezentam, sa evocam, sa expunem :Normalitatea.
Intre un taran cu bun simt, cu maini muncite, auster si un zurbagiu smecher cu bani furati, e clar cine reprezinta normalitatea, cel putin pentru mine.
Pai tocmai de aceea ne batem pe topice cu dacii, sa conservam o resursa de normalitate , care se cam pierde.
Unii istorici afirma ca nu exista sclavie la daci...
Deci exista o echitate genuina, pe care vrem s-o reabilitam azi...

Nazuinta tuturor romanilor de langa inima Daciei :


https://youtu.be/TUc0nXWCLzI?t=29

Lumea este in continua schimbare, popoarele se lupta intre ele pentru suprematie, precum hienele si alte animale de prada, pentru teritorii de vanatoare. Cand omenirea va depasi stadiul de turma sau de animal de prada, va intelege ca aceste instincte primare pot fi depasite, si ca toata lumea poate trai in pace prin globalizare. Deocamdata suntem la stadiul de europenizare, asa ca mai avem de asteptat, de lins ranile trecutului, si de acceptat progresul social in armonie cu celelalte popoare. Desi pare utopic ce spun, este singura cale spre progres si pace. Pana atunci UE si NATO trebuie sa ne fie aproape.

In timp ce tarile vestice (dezvoltate) stau bine mersi in teritorile lor,
noi popoarele din Balcani , din Centrul si din Estul Europei , avem de suferit
din cauza unor foste mari imperii care au divizat si si-au impartit teritoriile
din aceste regiuni.
E vorba de Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman (turcesc), Imperiul Rusesc.
Aceste imperii au farimitat teritorii nationale si si le-au impartit de la unii la altii,
au amestecat natii intre ele si si-au batut joc de identitatea nationala, culturala
si teritoriala a statelor pe care le-au cucerit, in scopul de a le asimila.
Cum sa fie liniste si pace in aceste zone ?
Filmul de mai sus arata o posibila remediere pasnica a situatiei create de
defunctele imperii.
Abia pe urma putem vorbi de europenizare si globalizare...

Tot raul vine de la faptul ca popoarele care s-au asezat intemeind primele cetati state, au renuntat la viata nomada plina de greutati, lupte pentru hrana, jafuri, etc. preferand sa traiasca din roadele pamantului muncit de agricultorii antici, vanatoare si pescuit. In acest fel au pierdut abilitatile luptelor duse de popoarele migratoare care prin forta le-au ocupat teritoriile intemeind marile imperii. Un alt factor important a fost capacitatea de inmultire diferentiata a popoarelor, capacitate care a depins de resursele materiale preluate cu forta prin luptele de cucerire de noi teritorii de catre popoarele migratoare salbatice, sau mai bine zis ramase in urma din punct de vedere evolutiv. Asa ca lupta pentru supravietuire a durat milenii si balanta a inclinat spre cei mai razboinici, cruzi, nemilosi, care din pacate se mentin intr-o forma vie si in prezent chiar si pe la vecinii nostri.

Din filmul de mai sus cu domnii Popescu, Iscru si Roxin, rezulta ca numele tarii noastre nu a fost optiune autohtona, ci a fost impus din afara.
Tot asa ni s-a impus si latinizarea si pana la urma si crestinizarea.
Domnul Iscru precizeaza direct despre tradari la nivel stiintific de varf, cu toate urmarile privind indoctrinarea si spalarea creierelor unor generatii dupa alta...
Rezultatul: o natiune cu colana vertebrala sfaramata...in care prolifereaza iudele de tot felul.

.  Raul vine din interior. E un fel de exprimare populara dar recunoscut si stiintific, avand radacina in chestia cu sistemul imunitar. Afirmatia bolduita e de fapt o observatie microscopica; lumea fiind totusi cam mare. Pentru cei atenti la detalii, fortele "supranaturale" sunt vizibile (totusi), chiar daca nu exista recunoasterea off. a prezentei unor "civilizatii" extrem de avansate tehnic (comparativ cu turma de maimute cugetatoare), p-acilea, prin preajma.
.  Pentru bine prezentatele (s)cursuri de istorie, de mai sus, exista explicatii stiintifice cauzale in biologie. La noi biologia e pentru netalentatii la stiinte exacte si are un format prescurtat. Stiu si pot sa spun esentiala cauza biologica dar nu e bine sa o afle si parazitii, asa ca n-o mai spun.

.  Lucrurile pot fi estimate si din pdv strategic dar nu cred ca mai intereseaza. Comanda e oricum sus, sus de tot.

.  Nu se numeste D'acia pentru ca mai actuala e denumirea: Fugi D'acia. Ca parere personala, subiectiva, on topic.

mm a scris:. . . . .
.  Pentru bine prezentatele (s)cursuri de istorie, de mai sus, exista explicatii stiintifice cauzale in biologie. La noi biologia e pentru netalentatii la stiinte exacte si are un format prescurtat. Stiu si pot sa spun esentiala cauza biologica dar nu e bine sa o afle si parazitii, asa ca n-o mai spun.

. . . . .

Hai zi-o ! Nu citeste nici unul  strain forumul nostru, iar noi
suntem discreti !    

Dacia e d'acia, dar dacii nu-s ... acia ...

Bordan a scris:Dacia e d'acia, dar dacii nu-s ... acia ...

Ba eu cred ca dacii au fost din-totdeauna aici. Din moment ce Burebista a dat foc la vii, inseamna ca dacii de atunci erau mai mult beti decat trezi exact cu dacii de acum;

Te inseli. Astia nu sunt daci, Virgil ! Sunt sclavi cu drepturi...
Pe vremuri aveau si dacii sclavii lor.
(Au trecut si ei prin epoca sclavagista)
Sunt sigur ca cei din fotografie sunt urmasii sclavilor exploatati de daci.

CAdi a scris:Te inseli. Astia nu sunt daci, Virgil ! Sunt sclavi cu drepturi...
Pe vremuri aveau si dacii sclavii lor.
(Au trecut si ei prin epoca sclavagista)
Sunt sigur ca cei din fotografie sunt urmasii sclavilor exploatati de daci.

Orice ar fi sunt oameni, romani, lasati in deriva de statul nostru cu care vrem sa ne mandrim. Si in mediul rural sunt foarte multi ca astia. cred ca suntem singura tara din UE in care jumatate din populatie se regaseste la sate sau fugiti in UE.