O lume a curenţilor de deplasare

Doresc să vă supun atenţiei un subiect care a început să mă frământe din ce în ce mai mult în ultima vreme şi care sper să mă mai frământe încă mult şi bine de acum încolo.

Este vorba de presupunerea că lumea ar fi alcătuită numai şi numai din curenţi electrici închişi care circulă prin fire nemateriale infinit de subţiri.

Ce părere aveţi, am putea construi o teorie coerentă a unor asemenea curenţi, care teorie să ne furnizeze rezultate interesante, corecte şi aplicabile în viaţa de zi cu zi?

Abel Cavaşi a scris:Doresc să vă supun atenţiei un subiect care a început să mă frământe din ce în ce mai mult în ultima vreme şi care sper să mă mai frământe încă mult şi bine de acum încolo.

Este vorba de presupunerea că lumea ar fi alcătuită numai şi numai din curenţi electrici închişi care circulă prin fire nemateriale infinit de subţiri.

Ce părere aveţi, am putea construi o teorie coerentă a unor asemenea curenţi, care teorie să ne furnizeze rezultate interesante, corecte şi aplicabile în viaţa de zi cu zi?

Notiunea de curent electric presupune neaparat existenta unei populatii de electroni in miscare. Putem spune despre un fulger ca reprezinta un curent electric, care evident produce unde electromagnetice, si care la randul lor dau nastere la alti curenti electrici prin inductie. Dar curentul de deplasare este altceva decat curentul electric, pentru ca el se produce in lipsa electronilor.

virgil a scris:Notiunea de curent electric presupune neaparat existenta unei populatii de electroni in miscare.

Nu sunt de acord, Virgil. Există curent electric şi în absenţa sarcinilor.

Dar curentul de deplasare este altceva decat curentul electric, pentru ca el se produce in lipsa electronilor.

Exact! Ei, şi? Ce-i rău în asta? Eu am propus să construim nişte raţionamente bazate pe ipoteza că lumea este alcătuită numai din asemenea curenţi. Ai vreo idee?

De exemplu, ar fi posibilă o asemenea lume? Nu cumva toţi aceşti curenţi s-ar atrage într-o regiune mică a Universului? Ar trebui propusă vreo legătură între lungimea curentului şi intensitatea lui? Etcetera.

Exact! Ei, şi? Ce-i rău în asta? Eu am propus să construim nişte raţionamente bazate pe ipoteza că lumea este alcătuită numai din asemenea curenţi. Ai vreo idee?

Nu este nimic rau, daca am putea sa punem in evidenta curentul de deplasare cu ajutorul aparatelor de masura, si sa dezvoltam tehnologii de producere si utilizare a lui. Din pacate curentul de deplasare este mai mult o descoperire matematica si mai putin una practica.

Putem să punem în evidenţă orice curent, chiar dacă acesta este numai curent de deplasare, prin faptul că orice curent produce câmp magnetic şi câmp electric. Şi chiar dacă ar fi o descoperire matematică, curentul de deplasare are o uriaşă însemnătate practică, de care putem profita construind o teorie a curenţilor de deplasare.

Dacă n-ai înţeles însemnătatea practică a curenţilor de deplasare, imaginează-ţi pentru început că ţie ţi-am propus să construim o teorie a curenţilor în general, nu neapărat a celor de deplasare. Aşa vei constata încet-încet că pornind de la această idee şi încercând să explicăm cauza acestor curenţi ajungem inevitabil la o idee mai consistentă, anume la ideea curenţilor de deplasare.

Dacă n-ai înţeles însemnătatea practică a curenţilor de deplasare, imaginează-ţi pentru început că ţie ţi-am propus să construim o teorie a curenţilor în general, nu neapărat a celor de deplasare. Aşa vei constata încet-încet că pornind de la această idee şi încercând să explicăm cauza acestor curenţi ajungem inevitabil la o idee mai consistentă, anume la ideea curenţilor de deplasare.

Ca sa vorbim de curenti in general, este neaparat nevoie sa admitem existenta unui fluid, fie ca este vorba de aer, apa, metal topit, gaz, sau plasma. In cazul acestor fluide materiale, curentul este definit de scurgerea acestuia intre doua zone caracterizate de presiuni diferite, sau de temperaturi diferite, sau chiar de potentiale diferite. Dar mai poate fi vorba si de un alt tip de curent, in care nu are loc o deplasare masica efectiva a fluidului, ci doar de o deplasare a unei proprietati a acestuia. Si pentru intelegere am sa vin cu un exemplu din lumea noastra; cand eram militar acum multi ani in urma, la apelul de seara ne adunam pe platou asezati pe doua randuri, apoi sergentul ne punea sa ne numaram. Numaratoarea incepea de la un capat, si fiecare isi striga pozitia in rand intorcand capul spre urmatorul, 1,2,3 samd. Nimeni nu se misca din locul lui, doar un curent de informatie strabatea randul de la un capat la altul. Mi-am pus intrebarea fireasca daca nu cumva curentul de deplasare reprezinta un astfel de proces de curgere a unei informatii. Cu acestea fiind zise, ma intreb in continuare, in ce consta cele doua capete intre care are loc aceasta curgere.

virgil a scris:Ca sa vorbim de curenti in general, este neaparat nevoie sa admitem existenta unui fluid

Te complici inutil. Încearcă să vezi lucrurile în mod abstract. Fizica este o ramură a matematicii. Ceea ce propun eu aici este o ramură a matematicii, o teorie riguroasă strictă în care lumea este alcătuită numai şi numai din bobine parcurse de curenţi electrici (alternativi sau continui?). Nu te chinui cu alte proprietăţi ale acestor bobine, aşa cum nu ne chinuim cu toate proprietăţile merelor atunci când le numărăm.

Mi-am pus intrebarea fireasca daca nu cumva curentul de deplasare reprezinta un astfel de proces de curgere a unei informatii.

Orice curent electric (deci mai ales cel obişnuit) este un astfel de proces de curgere a informaţiei, informaţia despre poziţia sarcinilor electrice în conductori.

Cu acestea fiind zise, ma intreb in continuare, in ce consta cele doua capete intre care are loc aceasta curgere.

Teoria propusă de mine scapă de această problemă, căci bobinele respective sunt supraconductori şi nu au capete de alimentare cu energie electrică, ci sunt veşnic parcurse de curent.

Teoria propusă de mine scapă de această problemă, căci bobinele respective sunt supraconductori şi nu au capete de alimentare cu energie electrică, ci sunt veşnic parcurse de curent.

Daca reduci bobina la o singura spira, ajungi la stringuri, si cred ca aici este solutia.

Da, e posibil să putem interpreta o particulă elementară ca fiind o bobină cu o spiră. Şi atunci nu am mai avea nevoie de noţiuni noi şi pompoase precum cea de „string” din moment ce avem deja noţiuni valoroase pe care încă nu le-am valorificat suficient.

Abel Cavaşi a scris:Da, e posibil să putem interpreta o particulă elementară ca fiind o bobină cu o spiră. Şi atunci nu am mai avea nevoie de noţiuni noi şi pompoase precum cea de „string” din moment ce avem deja noţiuni valoroase pe care încă nu le-am valorificat suficient.

Mi se pare prea simplist pusa problema. Nu uita nenumaratele proprietati pe care le are o particula, acele proprietati de cine sunt date?

Ţi-am mai spus, ca să poţi număra merele nu trebuie să ţii seama neapărat de culoarea lor sau de masa lor.

De fapt, curentul de deplasare, nu este un transport de sarcini electrice, dar este o consecinta a prezentei acestor sarcini, aflate in placile condensatorului. Mai precis, una din placi contine un surplus de sarcini (electroni), in timp ce placa opusa are un deficit de electroni, adica va capata o incarcare pozitiva. In acest camp electric format intre cele doua placi, apare un camp magnetic, ceia ce a dus la interpretarea curentului de deplasare. Justificarea mea este data de faptul ca in acest camp electric, electronii pe de o parte si atomii metalului pe cealalta parte, isi orienteaza spinii unul spre altul ceia ce face ca magnetonii Bohr sa se insumeze dand nastere unui camp magnetic. De fapt prezenta acestui camp magnetic a dus la denumirea curentului de deplasare.
Cunoscand toate acestea, putem afirma ca si curentul de deplasare este o consecinta a prezentei sarcinilor electrice care desi nu sunt in miscare, sunt orientate. Deci in lipsa sarcinilor electrice, nu vom avea curenti de deplasare. Concluzia este ca nu putem explica aparitia particulelor folosindu-ne de curentii de deplasare.

virgil a scris:
Ca sa vorbim de curenti in general, este neaparat nevoie sa admitem existenta unui fluid

Asta e o problemã pusa corect. Despre proprietãtile lui am scris ceva zilele trecute, dar mai dureazã pînã pun pe site. Am scos din calcul imaginea electronului asa cum e prezentatã ea la http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/259-cum-functioneaza-fotografierea-unui-electron.html , acum lucrez la proprietãti.

Abel Cavaşi a scris:…. Fizica este o ramură a matematicii…

Pînã aici ! E o conceptie gresitã si tin sã-ti amintesc cã formele (deci relatiile matematice) sunt rezultatul actiunii maselor (energiilor conform Einstein), si nu invers. Spun asta pentru cã asa nu ajungi nicãieri si e pãcat sã-ti irosesti talentul punînd carul înaintea boilor . Aveam un profesor de fizicã ce obisnuia sã spunã cã „fizica e matematicã plus ceva”. Dar nu m-a contrazis cînd l-am corectat si i-am spus cã „fizica e matematicã din ceva”

Abel Cavaşi a scris:Ceea ce propun eu aici este o ramură a matematicii, o teorie riguroasă strictă în care lumea este alcătuită numai şi numai din bobine parcurse de curenţi electrici (alternativi sau continui?). Nu te chinui cu alte proprietăţi ale acestor bobine, aşa cum nu ne chinuim cu toate proprietăţile merelor atunci când le numărăm.

Din punct de vedere matematic, nu te intereseazã ce pui în dreptul numerelor. Poti aduna soareci cu elefanti. Atîta timp cît unitatea fizicã e un interval matematic deschis, nu vei putea putea gãsi o teorie matematicã universalã, ci doar un fluid, o substantã, o materie universalã ce se va comporta în evolutia ei în conformitate cu niste structuri matematicece pot fi compuse la nesfîrsit.

Abel Cavaşi a scris:
Mi-am pus intrebarea fireasca daca nu cumva curentul de deplasare reprezinta un astfel de proces de curgere a unei informatii.
Orice curent electric (deci mai ales cel obişnuit) este un astfel de proces de curgere a informaţiei, informaţia despre poziţia sarcinilor electrice în conductori.

Informatia nu curge, nu se propagã (cãci ea este o notiune teoreticã, are nevoie de un suport), ci însoteste obiectele fizice, sub formã de structuri reprezentate teoretic de aceasta.

Abel Cavaşi a scris: Teoria propusă de mine scapă de această problemă…

Nu poti scãpa de aceastã problemã. Matematic, poti pune fizica sã facã orice. Dar realitatea infirmã asta.

virgil a scris:
Daca reduci bobina la o singura spira, ajungi la stringuri, si cred ca aici este solutia.

Da, cît timp consideri stringul un flux de mare energie, închis într-o buclã continuã. Lucrez la asta, si am dat peste primele rezultate, dar mai trebuie lucrat.


Este urmat de topicul „Despre informaţie şi propagarea ei”.

In ultima postare a lui Virgil, a fost explicata aparitia unui camp magnetic intre placile unui condensator, a carui origine este curentul de deplasare.
In acest caz, campul magnetic este dat ca rezultat al variatiei intensitatii campului electric dintre placi, asa cum rezulta si din una din "ecuatiile lui Maxwell", cum sunt prezentate in stiinta oficiala.

La frecvente joase, curentul de deplasare este foarte mic in comparatie cu curentul de conductie.
La frecvente mari, de pilda 10 la puterea 16 in sus, curentul de deplasare are efecte (conform unor calcule care circula in stiinta oficiala, dar care pot fi contrazise de experimente, in sensul producerii unor efecte considerabile, chiar la frecvente mai joase).

Curentul de deplasare poate apare si intre spirele de potentiale diferite ale unei bobine. La frecvente mari, conform experimentelor tip free- energy, acest curent de deplasare poate crea camp magnetic progresiv, crescator, pana la descarcarea prin scanteie a unei bobine, intr-un regim asimetric.
Un camp magnetic sustinut de curentul de deplasare ar putea autoalimenta o bobina, in regim rezonant, daca se respecta anumite conditii.
Este interesant ca magnetismul de origine curent de deplasare, provine din camp electric variabil care strabate un dielectric, nu din curent de conductie care strabate un conductor de rezistanta finita.
Sunt interesante efectele campului magnetic originat de cele doua surse (curent de conductie si curent de deplasare), intr-un bilant energetic al unui circuit rezistenta, bobina, condensator.

Eugen spune:
"Un camp magnetic sustinut de curentul de deplasare ar putea autoalimenta o bobina, in regim rezonant, daca se respecta anumite conditii."
Avem curentul de deplasare... Sa ne amintim ca pamantul e un imens condensator.Vezi ultima mea postare pe FREE ENERGY.