Ultimele subiecte
» Curbura complexă este inversul razei complexeScris de Abel Cavaşi Astazi la 19:45
» Universul fara gravitatie
Scris de CAdi Ieri la 20:15
» Inventie romaneasca – Turbina gravitationala
Scris de isabau Mar 13 Apr 2021, 12:13
» Teoria grupurilor cu forte neconservative controlate 99.99%
Scris de virgil_48 Mar 13 Apr 2021, 12:07
» Ce fel de popor suntem
Scris de CAdi Mar 13 Apr 2021, 11:01
» Legi de conservare (2)
Scris de Vizitator Lun 12 Apr 2021, 21:26
» Baza americana din Antarctica situata exact deasupra Polului Sud.
Scris de CAdi Dum 11 Apr 2021, 23:03
» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de gafiteanu Vin 09 Apr 2021, 22:11
» Lucrul mecanic - definitie si exemple (Secţiunea 2)
Scris de virgil_48 Vin 09 Apr 2021, 20:02
» Ce fel de muzica ascultati?
Scris de CAdi Joi 08 Apr 2021, 13:41
» CONSTANTA "MOMENTULUI CINETIC REDUS"
Scris de virgil Mier 07 Apr 2021, 20:44
» Etherul Dinamic
Scris de CAdi Mar 06 Apr 2021, 22:04
» Globalizarea
Scris de eugen Lun 05 Apr 2021, 21:04
» Laborator-sa construim impreuna
Scris de gafiteanu Lun 05 Apr 2021, 00:01
» Cum a pierdut Romania baza din Antarctica
Scris de CAdi Dum 04 Apr 2021, 18:09
» Sanatate- Diverse
Scris de eugen Vin 02 Apr 2021, 12:37
» Cazuri OZN
Scris de CAdi Joi 01 Apr 2021, 18:17
» Basarabia- pamant romanesc
Scris de CAdi Mar 30 Mar 2021, 20:00
» Critica atractiei gravitationale
Scris de virgil_48 Lun 29 Mar 2021, 23:29
» Ce este FOIP?
Scris de virgil_48 Sam 27 Mar 2021, 19:32
» Un extraterestru in fotbal Lionel Messi
Scris de CAdi Mier 24 Mar 2021, 19:33
» Inventatori romani
Scris de virgil_48 Dum 21 Mar 2021, 07:30
» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de eugen Vin 19 Mar 2021, 21:29
» Carti sau documente de care avem nevoie
Scris de eugen Vin 19 Mar 2021, 20:51
» propuneri ...
Scris de Vizitator Joi 18 Mar 2021, 09:55
» Despre "mm" colegul nostru de forum
Scris de gafiteanu Lun 15 Mar 2021, 06:25
» Bancuri......
Scris de virgil_48 Sam 13 Mar 2021, 09:37
» Marte
Scris de CAdi Vin 12 Mar 2021, 18:54
» Amartizarea rover-ului Perseverence
Scris de CAdi Vin 12 Mar 2021, 13:46
» Cum se formează micro-găurile negre?
Scris de virgil_48 Mar 09 Mar 2021, 08:54
Subiectele cele mai vizionate
Subiectele cele mai active
Top postatori
virgil (10370) |
| |||
CAdi (8995) |
| |||
virgil_48 (8269) |
| |||
Abel Cavaşi (7337) |
| |||
gafiteanu (7108) |
| |||
Razvan (5859) |
| |||
curiosul (5591) |
| |||
Pacalici (5571) |
| |||
scanteitudorel (4989) |
| |||
eugen (3200) |
|
Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Pacalici |
| |||
Abel Cavaşi |
| |||
curiosul |
| |||
CAdi |
| |||
Dacu |
| |||
Razvan |
| |||
meteor |
| |||
scanteitudorel |
| |||
virgil |
| |||
gafiteanu |
|
Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 7 utilizatori conectați: 1 Înregistrați, 0 Invizibil și 6 Vizitatori :: 1 Motor de căutareAbel Cavaşi
Recordul de utilizatori conectați a fost de 49, Dum 20 Mar 2011, 14:29
Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Forum pentru cercetare :: Cercetări în Fizică :: Idei interesante în Fizică :: Idei interesante în formă brută
Pagina 3 din 3
Pagina 3 din 3 • 1, 2, 3
Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Rezumarea primului mesaj :
Un corp cu masă, în mişcare cu viteză relativistă constantă, produce câmp gravitaţional ca rezultat al creşterii masei sale?
Se poate echivala masa de mişcare cu masa gravitaţională?
Poate produce masa de mişcare, la viteze relativiste, o deformare a spaţiului echivalentă cu cea produsă de o masă gravitaţională?
Se poate echivala masa de mişcare cu masa gravitaţională?
Poate produce masa de mişcare, la viteze relativiste, o deformare a spaţiului echivalentă cu cea produsă de o masă gravitaţională?
_________________
Eşti inteligent atunci când crezi doar jumătate din ceea ce afli; eşti înţelept atunci când ştii care jumătate!
Razvan- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 5859
Puncte : 29082
Data de inscriere : 18/03/2011
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Adică, cum? Să plec cu analiza de la masa gravitaţională şi să ajung la viteză relativistă? Păi asta ar însemna ca viteza găsită să se producă într-un spaţiu imaginar, pentru care n-am putea obţine nicio verificare. Oricum, chiar masa inerţială, dacă produce efecte gravitaţionale, le produce, deasemeni, tot în spaţiul imaginar.
Formulele găsite n-am pretenţia că sunt în forma lor corectă; analiza trebuie începută cu exprimarea vectorială a timpului, pornind de la 3 versori temporali ortogonali, în care versorul tx, să spunem, ar reprezenta unitatea de timp pe axa noastră temporală, ty unitatea pe axa temporală în care se manifestă viteza ce dă naştere masei, iar tz, fiind produsul vectoral al celor 2, ar putea reperzenta… spinul.
Teoria abia începe să se contureze, dar măcar are o bază de plecare şi anume faptul că putem privi masa gravitaţională ca pe o masă inerţială manifestată într-un spaţiu imaginar.
Cam ceea ce căuta Abel, cu deplasarea lui circulară cu viteza luminii. Asta se poate întâmpla doar pe un orizont de eveniment (cu existenţa căruia el nu e de acord), dar tot nu oferă o soluţie a apariţiei masei, deoarece viteza în acest caz ar fi constantă şi egală cu viteza luminii, exprimată tot faţă de spaţiul nostru. Iar din însumarea mai multor viteze a luminii, tot viteza luminii rezultă.
De aceea spun că soluţia mea este mai elegantă, exprimând masa de repaus ca o mişcare cu o viteză într-un spaţiu imaginar.
De aici încolo, calcule şi iar calcule, până iese o teorie mai stufoasă ca a lui Mezei!
Formulele găsite n-am pretenţia că sunt în forma lor corectă; analiza trebuie începută cu exprimarea vectorială a timpului, pornind de la 3 versori temporali ortogonali, în care versorul tx, să spunem, ar reprezenta unitatea de timp pe axa noastră temporală, ty unitatea pe axa temporală în care se manifestă viteza ce dă naştere masei, iar tz, fiind produsul vectoral al celor 2, ar putea reperzenta… spinul.
Teoria abia începe să se contureze, dar măcar are o bază de plecare şi anume faptul că putem privi masa gravitaţională ca pe o masă inerţială manifestată într-un spaţiu imaginar.
Cam ceea ce căuta Abel, cu deplasarea lui circulară cu viteza luminii. Asta se poate întâmpla doar pe un orizont de eveniment (cu existenţa căruia el nu e de acord), dar tot nu oferă o soluţie a apariţiei masei, deoarece viteza în acest caz ar fi constantă şi egală cu viteza luminii, exprimată tot faţă de spaţiul nostru. Iar din însumarea mai multor viteze a luminii, tot viteza luminii rezultă.
De aceea spun că soluţia mea este mai elegantă, exprimând masa de repaus ca o mişcare cu o viteză într-un spaţiu imaginar.
De aici încolo, calcule şi iar calcule, până iese o teorie mai stufoasă ca a lui Mezei!

Ultima editare efectuata de catre Razvan in Sam 15 Iun 2013, 22:02, editata de 4 ori
Razvan- Foarte activ
- Numarul mesajelor : 5859
Data de inscriere : 18/03/2011
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Daca acceptam primul postulat al teoriei relativitatii, si anume ca viteza luminii este constanta in orice sistem de referinta, trebuie sa acceptam si al doilea postulat, ca legile fizicii sunt aceleasi in orice sistem, adica orice masa produce un camp gravitational, proportional cu masa corpului din sistemul de referinta al corpului studiat. Adica
a=kM/r^2; Privind din alt sistem de referinta, masa corpului nu poate fi determinata decat daca planeta sau steaua respectiva are o alta planeta sau corp care se roteste cu o anumita perioada. Aceasta perioada se compara cu o alta perioada de rotatie al altei mase cunoscute. Principiul este acelasi ca la determinarea maselor planetelor, cunoscand perioadele de rotatie ale satelitilor, cat si perturbatiile produse de acestea. In nici un caz nu s-a determinat masa planetelor sau a stelelor folosind masele relativiste, asa ca nu cred ca este posibila determinarea maselor si a campurilor gravitationale folosindu-ne de relatiile lui Einstein. Chiar si masele stelelor si a galaxiilor cele mai indepartate care se spune ca ar avea viteze relativiste (ceia ce nu-mi vine sa cred), sunt determinata dupa magnitudinea lor si nu dupa campurile pe care le produc, sau folosind relatiile de similitudine.
a=kM/r^2; Privind din alt sistem de referinta, masa corpului nu poate fi determinata decat daca planeta sau steaua respectiva are o alta planeta sau corp care se roteste cu o anumita perioada. Aceasta perioada se compara cu o alta perioada de rotatie al altei mase cunoscute. Principiul este acelasi ca la determinarea maselor planetelor, cunoscand perioadele de rotatie ale satelitilor, cat si perturbatiile produse de acestea. In nici un caz nu s-a determinat masa planetelor sau a stelelor folosind masele relativiste, asa ca nu cred ca este posibila determinarea maselor si a campurilor gravitationale folosindu-ne de relatiile lui Einstein. Chiar si masele stelelor si a galaxiilor cele mai indepartate care se spune ca ar avea viteze relativiste (ceia ce nu-mi vine sa cred), sunt determinata dupa magnitudinea lor si nu dupa campurile pe care le produc, sau folosind relatiile de similitudine.
virgil- Moderator
- Numarul mesajelor : 10370
Data de inscriere : 25/05/2010
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Şi strică dacă încercăm?@virgil a scris:In nici un caz nu s-a determinat masa planetelor sau a stelelor folosind masele relativiste, asa ca nu cred ca este posibila determinarea maselor si a campurilor gravitationale folosindu-ne de relatiile lui Einstein. .

_________________
Eşti inteligent atunci când crezi doar jumătate din ceea ce afli; eşti înţelept atunci când ştii care jumătate!
Razvan- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 5859
Puncte : 29082
Data de inscriere : 18/03/2011
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Şi strică dacă încercăm?
Nu, dar nu cred ca aceasta este calea.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 10370
Puncte : 46821
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Am tot urmãrit subiectul si m-am gîndit la o problemã care sã lãmureascã lucrurile.
Exemplul este fotonul. Se stie cã nu are masã de repaos. S-a stabilit cã o razã de luminã exercitã o "presiune" asupra unei suprafete pe care o întîlneste în drum.
Atunci, presiunea asupra obstacolului este echivalentã cu suma impulsurilor tuturor fotonilor.
Cum H=m*v, dacã fotonul are masa 0, atunci impulsul ar trebui sa fie 0.
Ca o concluzie, deplasarea fotonului, este ca si transmiterea undei mecanice printr-un mediu solid, si depinde de cantitatea de energie eliberatã de particula ce a emis fotonul, corespunzãtoare unei fractiuni din masa acesteia.
Deci problema cu masa relativistã, de miscare, e un praf în ochi, iar masa nu existã decît ca aglomerare de energie într-un spatiu restrîns, ce produce datoritã proprietãtilor induse de genul miscãrii, forta gravitationalã, iar inertia este proprietatea spatiului de a se opune modificãrilor energetice cauzate de propagarea energiei organizate sub formã de masã. Aici nu cred cã am fost prea clar, dar nu vãd altã explicatie rationalã si nici nu am timp acum sã explic.
Legat de faptul cã viteza luminii e constantã în orice sistem de referintã, se poate observa cã în acest caz, teoria relativitãtii, devine lipsitã de obiect, nemaiputînd face diferenta dintre un SR în miscare si unul în repaos. Deci postulatul nu e adevãrat.
Legat de faptul cã viteza luminii e constantã în orice sistem de referintã, se poate observa cã în acest caz, teoria relativitãtii, devine lipsitã de obiect, nemaiputînd face diferenta dintre un SR în miscare si unul în repaos. Deci postulatul nu e adevãrat.
_________________
N∃GATIV
negativ- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3120
Puncte : 16974
Data de inscriere : 11/12/2012
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Păi bine, dar dacă masa nu este decât aglomerare de enegie (idee cu care, în treacăt spus, sunt de acord,, cu precizarea că ar fi vorba de aglomerare de energie cinetică), energia cinetică adăugată acelei mase, atunci când se deplasează cu viteză, nu duce la sporirea energiei totale?@negativ a scris:Deci problema cu masa relativistã, de miscare, e un praf în ochi, iar masa nu existã decît ca aglomerare de energie într-un spatiu restrîns, ce produce datoritã proprietãtilor induse de genul miscãrii, forta gravitationalã, iar inertia este proprietatea spatiului de a se opune modificãrilor energetice cauzate de propagarea energiei organizate sub formã de masã.
_________________
Eşti inteligent atunci când crezi doar jumătate din ceea ce afli; eşti înţelept atunci când ştii care jumătate!
Razvan- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 5859
Puncte : 29082
Data de inscriere : 18/03/2011
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
O parte din energia cinetica in deplasare se pierde ,prin frecarea de mediu...
CAdi- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 8995
Puncte : 43932
Data de inscriere : 16/02/2011
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Atunci, presiunea asupra obstacolului este echivalentă cu suma impulsurilor tuturor fotonilor.Cum H=m*v, dacă fotonul are masa 0, atunci impulsul ar trebui sa fie 0.
Impulsul fotonului se calculeaza ca fiind raportul dintre energie si viteza luminii, adica p=h*niu/c =h/lambda;
Nu spatiul se opune, ci insasi substanta, deoarece spinul particulelor este influientat de directia de miscare atunci cand primeste un impuls, apoi particulele revin la orientarea veche de dinainte de impuls. Regimul tranzitoriu din timpul aplicarii impulsului, adica pe perioada cat dureaza acceleratia, poarta numele de inertie. Substanta trebuie privita asa cum este ea, un ansamblu de oscilatori armonici formati la randul lor din particule care sunt tot niste oscilatori armonici, si orice interventie in modificarea starii energetice presupune o reactie combinata a acestor oscilatori. Daca te afli intr-un tren si ai pe masa un pendul, el functioneaza perfect si cand trenul sta pe loc, si cand trenul este in miscare rectilinie uniforma, dar in momentul accelerarii sau decelerarii, pendulul va reactiona din greu. Aceasta este explicatia inertiei corpurilor.iar inertia este proprietatea spatiului de a se opune modificărilor energetice cauzate de propagarea energiei organizate sub formă de masă.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 10370
Puncte : 46821
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
@virgil a scris:Atunci, presiunea asupra obstacolului este echivalentă cu suma impulsurilor tuturor fotonilor.Cum H=m*v, dacă fotonul are masa 0, atunci impulsul ar trebui sa fie 0.
Impulsul fotonului se calculeaza ca fiind raportul dintre energie si viteza luminii, adica p=h*niu/c =h/lambda;
Pana la urma impulsul p al fotonului este un mc , Virgil, pentru ca E=mc^2=h*niu deci p= E/c = mc...

nu a gresit asa de mult daca luam v=c ....
CAdi- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 8995
Puncte : 43932
Data de inscriere : 16/02/2011
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Şi toate cele de mai sus, respectiv inerţia, nu s-ar putea explica prin schimbarea direcţiei quadrivectorului viteză a particulei dintr-un spaţiu imaginar? Este similar cu inerţia unui corp, aflat în mişcare rectilinie uniformă, la schimbare direcţiei sale de mişcare. Schimbarea direcţiei are loc sub acţiunea unei forţe, care îi imprimă o acceleraţie, într-o direcţie diferită de direcţia de mişcare iniţială.
Ori, quadriviteza apare ca o acceleraţie în spaţiul euclidian, fiind exact acceleraţia produsă de câmpul gravitaţional al corpului. Schimbarea direcţiei cuadrivectorului viteză se traduce prin modificarea acceleraţiei corpului în spaţiul euclidian, rezistenţa la schimbarea direcţiei cuadrivectorului viteză generând rezistenţa la schimbarea de acceleraţie în spaţiul euclidian, respectiv inerţia.
Ori, quadriviteza apare ca o acceleraţie în spaţiul euclidian, fiind exact acceleraţia produsă de câmpul gravitaţional al corpului. Schimbarea direcţiei cuadrivectorului viteză se traduce prin modificarea acceleraţiei corpului în spaţiul euclidian, rezistenţa la schimbarea direcţiei cuadrivectorului viteză generând rezistenţa la schimbarea de acceleraţie în spaţiul euclidian, respectiv inerţia.
_________________
Eşti inteligent atunci când crezi doar jumătate din ceea ce afli; eşti înţelept atunci când ştii care jumătate!
Razvan- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 5859
Puncte : 29082
Data de inscriere : 18/03/2011
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Pana la urma impulsul p al fotonului este un mc , Virgil, pentru ca E=mc^2=h*niu deci p= E/c = mc...deci Negativ
nu a gresit asa de mult daca luam v=c ....
Poti sa exprimi energia unei tornade in functie de masa ei? sau e mai corect s-o exprimi in functie de viteza de rotatie, adica de ciclul ei, sau perioada de rotatie, evident si de marimea ei "h".
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 10370
Puncte : 46821
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Vezi tu, Negativ a uitat sa spuna ca masa fotonului este masa de miscare.
Este un caz mai special .
Nu sunt de acord cu el ca impulsul la foton este 0 , conform formulei pentru ca
m la foton nu este 0 cum l-a considerat el !
Poti sa exprimi si energia unei tornade in raport cu masa ei, daca stii sa o calculezi,
si cunoscand viteza tornadei ,de ce nu ? (uraganele)
Este un caz mai special .
Nu sunt de acord cu el ca impulsul la foton este 0 , conform formulei pentru ca
m la foton nu este 0 cum l-a considerat el !
Poti sa exprimi si energia unei tornade in raport cu masa ei, daca stii sa o calculezi,
si cunoscand viteza tornadei ,de ce nu ? (uraganele)
CAdi- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 8995
Puncte : 43932
Data de inscriere : 16/02/2011
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Impulsul poate fi dat de o masa in miscare, sau de o unda. Sunt doua situatii diferite, desi exista o echivalenta ea este doar formala. In primul caz avem; p=m*v; iar in al doilea caz avem; p=h*niu/c ; sunt doua situatii complet diferite care au ca rezultat impulsul asupra materiei intalnite in cale.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 10370
Puncte : 46821
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Da pentru ca fiecare actioneaza asupra altor structuri de materie !
Impulsul dat de masa actioneaza asupra corpurilor macroscopice iar
impulsul dat de frecventa si constanta Planck asupra cuantelor si undelor!
Impulsul dat de masa actioneaza asupra corpurilor macroscopice iar
impulsul dat de frecventa si constanta Planck asupra cuantelor si undelor!
CAdi- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 8995
Puncte : 43932
Data de inscriere : 16/02/2011
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Cine te tot saboteaza si-ti arata cartonasul rosu? are o obsesie....
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 10370
Puncte : 46821
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Trebuie luat în considerare !@virgil a scris:
Nu spatiul se opune, ci insasi substanta, deoarece spinul particulelor este influientat de directia de miscare atunci cand primeste un impuls, apoi particulele revin la orientarea veche de dinainte de impuls. Regimul tranzitoriu din timpul aplicarii impulsului, adica pe perioada cat dureaza acceleratia, poarta numele de inertie. Substanta trebuie privita asa cum este ea, un ansamblu de oscilatori armonici formati la randul lor din particule care sunt tot niste oscilatori armonici, si orice interventie in modificarea starii energetice presupune o reactie combinata a acestor oscilatori. Daca te afli intr-un tren si ai pe masa un pendul, el functioneaza perfect si cand trenul sta pe loc, si cand trenul este in miscare rectilinie uniforma, dar in momentul accelerarii sau decelerarii, pendulul va reactiona din greu. Aceasta este explicatia inertiei corpurilor.
_________________
N∃GATIV
negativ- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3120
Puncte : 16974
Data de inscriere : 11/12/2012
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Masa unei tornade e datã de masa de aer si de cea a fragmentelor pe care le poate ridica de la sol, dar cred cã forta ei poate fi calculatã functie de masa celui mai greu corp nefixat de pãmînt, pe care a reusit sã-l ridice.@virgil a scris:Poti sa exprimi energia unei tornade in functie de masa ei? sau e mai corect s-o exprimi in functie de viteza de rotatie, adica de ciclul ei, sau perioada de rotatie, evident si de marimea ei "h".
_________________
N∃GATIV
negativ- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3120
Puncte : 16974
Data de inscriere : 11/12/2012
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Pãi dacã sunt douã situatii diferite, de ce le amestecãm si vorbim de masã în ambele situatii ? E=mc2 e doar o echivalentã, si nu cred cã cele douã "mase" pot fi adunate.@virgil a scris:Impulsul poate fi dat de o masa in miscare, sau de o unda. Sunt doua situatii diferite, desi exista o echivalenta ea este doar formala. In primul caz avem; p=m*v; iar in al doilea caz avem; p=h*niu/c ; sunt doua situatii complet diferite care au ca rezultat impulsul asupra materiei intalnite in cale.
_________________
N∃GATIV
negativ- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3120
Puncte : 16974
Data de inscriere : 11/12/2012
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Asa am zis si eu.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 10370
Puncte : 46821
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
@virgil a scris:
Nu spatiul se opune, ci insasi substanta, deoarece spinul particulelor este influientat de directia de miscare atunci cand primeste un impuls, apoi particulele revin la orientarea veche de dinainte de impuls. Regimul tranzitoriu din timpul aplicarii impulsului, adica pe perioada cat dureaza acceleratia, poarta numele de inertie. Substanta trebuie privita asa cum este ea, un ansamblu de oscilatori armonici formati la randul lor din particule care sunt tot niste oscilatori armonici, si orice interventie in modificarea starii energetice presupune o reactie combinata a acestor oscilatori. Daca te afli intr-un tren si ai pe masa un pendul, el functioneaza perfect si cand trenul sta pe loc, si cand trenul este in miscare rectilinie uniforma, dar in momentul accelerarii sau decelerarii, pendulul va reactiona din greu. Aceasta este explicatia inertiei corpurilor.
Spinul particulelor e legat de proprietatile magnetice ale particulei si nu cred cã asta e explicatia. Desi, dacã stau sã mã gîndesc bine, combinatia celor douã explicatii poate sã fie corectã : Prezenta impulsului unghiular al particulei sã influenteze spatiul înconjurãtor prin modificarea proprietãtilor magnetice ale acestuia în jurul ei. Atunci însã ar mai fi o problemã legatã de orientarea acestora, in sensul cã dacã metronomul este orientat cu axul de oscilatie pe directia de înaintare, nu este influentat de loc.
În concluzie, nu asta e cauza, ci cea propusã de mine, în cazul în care nu se gãseste ceva mai bun.
În concluzie, nu asta e cauza, ci cea propusã de mine, în cazul în care nu se gãseste ceva mai bun.
_________________
N∃GATIV
negativ- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3120
Puncte : 16974
Data de inscriere : 11/12/2012
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
M-am gandit si la asta. In primul rand metronomul nu este un pendul liber, ci un mecanism, dar si in acest caz exista o abatere in functionare in cazul accelerarii sau franarii. Pe de alta parte dispunerea atomilor si a particulelor in orice corp, este un fenomen statistic motiv pentru care exista totdeauna un procent insemnat de oscilatori care se vor opune schimbarii conditiilor initiale de oscilatie avand ca rezultat acel histerezis pe care-l numim inertie.Atunci însă ar mai fi o problemă legată de orientarea acestora, in sensul că dacă metronomul este orientat cu axul de oscilatie pe directia de înaintare, nu este influentat de loc.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 10370
Puncte : 46821
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Pai... Asa si atomul e un mecanism.Vorbind de dispunere a atomilor si particulelor în corp, atunci ar putea fi creeat un material care sã aibã inertie mai micã pe o directie oarecare, de unde interferenta problemei cu cea gravitationalã. Pentru asta am zis cã inertia e opozitia spatiului la miscarea corpurilor cu masã. Spatiul ar putea fi si el o structurã cu proprietãti la fel cu cele ale particulelor, dar aflate în stare de echilibru, fiind necesare energii enorme pentru formarea particulelor, pe unitatea de spatiu adecvatã.@virgil a scris:M-am gandit si la asta. In primul rand metronomul nu este un pendul liber, ci un mecanism, dar si in acest caz exista o abatere in functionare in cazul accelerarii sau franarii. Pe de alta parte dispunerea atomilor si a particulelor in orice corp, este un fenomen statistic motiv pentru care exista totdeauna un procent insemnat de oscilatori care se vor opune schimbarii conditiilor initiale de oscilatie avand ca rezultat acel histerezis pe care-l numim inertie.
_________________
N∃GATIV
negativ- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3120
Puncte : 16974
Data de inscriere : 11/12/2012
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Desigur, acest lucru a fost dezbatut in sectiunea "de la string la particula" cat si in alte topicuri. Spatiul este un ocean format din structurile materiei aflate pe un ordin inferior, insa nimeni nu poate spune exact ce contine acest ocean. Dupa Dirac, acest ocean contine particule de energii negative aflate pe diferite nivele energetice, precum notele muzicale asezate pe portative. orice cuanta care strabate domeniul de energie 2mc^2, produce un salt al particulei in zona energiilor pozitive, adica in zona observabila, restul spatiului ramanand neobservabil.Spatiul ar putea fi si el o structură cu proprietăti la fel cu cele ale particulelor, dar aflate în stare de echilibru, fiind necesare energii enorme pentru formarea particulelor, pe unitatea de spatiu adecvată.
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 10370
Puncte : 46821
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
@virgil a scris:Desigur, acest lucru a fost dezbatut in sectiunea "de la string la particula" cat si in alte topicuri. Spatiul este un ocean format din structurile materiei aflate pe un ordin inferior, insa nimeni nu poate spune exact ce contine acest ocean. Dupa Dirac, acest ocean contine particule de energii negative aflate pe diferite nivele energetice, precum notele muzicale asezate pe portative. orice cuanta care strabate domeniul de energie 2mc^2, produce un salt al particulei in zona energiilor pozitive, adica in zona observabila, restul spatiului ramanand neobservabil.
Nu mã gîndesc la aglomerarea de care spunea Dirac la fel ca la o îngrãmãdire de bile, ci mai degrabã ca la o structurã omogenã care îsi modificã proprietãtile local, indiferent de mãrimea geometricã a perturbatiei. Adicã dacã într-un spatiu de 1m3 se produc douã perturbatii ce influenteazã una un vol. de 1cm3 si cealaltã un volum de 1dm3, chiar dacã sunt de acelas fel, spatiul reactioneazã asemãnãtor, dar diferit atunci cînd perturbatiile se intersecteazã. Dar "rãpejunea" cu care se produc aceste modificãri este datã de permitivitatea vidului, lucru care limiteazã viteza luminii la cea cunoscutã. Dacã permitivitatea ar fi mai mare, lumina s-ar deplasa mai încet. (Cu ocazia asta m-am autoiluminat
)

_________________
N∃GATIV
negativ- Foarte activ
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 3120
Puncte : 16974
Data de inscriere : 11/12/2012
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Desigur, dar proprietatile vidului sunt constante, altfel nu am putea vedea clar la distante astronomice. Sa privesti imagini de la 14 miliarde de ani lumina, inseamna cu siguranta ca proprietatile vidului cosmic sunt constante, si la fel si viteza luminii.Dar "răpejunea" cu care se produc aceste modificări este dată de permitivitatea vidului, lucru care limitează viteza luminii la cea cunoscută. Dacă permitivitatea ar fi mai mare, lumina s-ar deplasa mai încet. (Cu ocazia asta m-am autoiluminat)
virgil- Moderator
- Mulţumit de forum : Prenume : Virgil
Numarul mesajelor : 10370
Puncte : 46821
Data de inscriere : 25/05/2010
Obiective curente : Deocamdată, nu mă preocupă nimic.
Re: Echivalenţa dintre masa de mişcare şi masa gravitaţională
Ecuatiile TRG
https://www.youtube.com/watch?v=foRPKAKZWx8&feature=em-subs_digest
interesant si simplu exlicat
https://www.youtube.com/watch?v=foRPKAKZWx8&feature=em-subs_digest
interesant si simplu exlicat
orakle- Banat pentru ironii
- Mulţumit de forum : Numarul mesajelor : 1409
Puncte : 12223
Data de inscriere : 21/05/2011
Obiective curente : Studiul ciclititatii elicoidale a simptomelor manico depresive Abeliene
Pagina 3 din 3 • 1, 2, 3
Forum pentru cercetare :: Cercetări în Fizică :: Idei interesante în Fizică :: Idei interesante în formă brută
Pagina 3 din 3
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
|
|