Ultimele subiecte
» Eu sunt Dumnezeu - viitoarea mea carte in limba romanaScris de Meteorr Astazi la 21:34
» În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
Scris de virgil Ieri la 20:31
» TEORIA CONSPIRATIEI NU ESTE UN MIT...
Scris de eugen Mar 19 Noi 2024, 21:57
» ChatGPT este din ce în ce mai receptiv
Scris de CAdi Mar 19 Noi 2024, 13:07
» Unde a ajuns stiinta ?
Scris de virgil Sam 16 Noi 2024, 12:00
» OZN in Romania
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 19:26
» Carti sau documente de care avem nevoie
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 09:50
» Fiinte deosebite.
Scris de virgil Vin 15 Noi 2024, 09:30
» Care și unde este "puntea" dintre lumea cuantică și cea newtoniană?
Scris de virgil Joi 14 Noi 2024, 18:44
» NEWTON
Scris de CAdi Mier 13 Noi 2024, 20:05
» New topic
Scris de ilasus Mar 12 Noi 2024, 11:06
» Pendulul
Scris de Vizitator Vin 08 Noi 2024, 15:14
» Laborator-sa construim impreuna
Scris de eugen Mier 06 Noi 2024, 10:59
» PROFILUL CERCETATORULUI...
Scris de eugen Mier 06 Noi 2024, 07:56
» Ce anume "generează" legile fizice?
Scris de No_name Mar 05 Noi 2024, 19:06
» Ce fel de popor suntem
Scris de eugen Dum 03 Noi 2024, 10:04
» Fenomene Electromagnetice
Scris de virgil Vin 01 Noi 2024, 19:11
» Sa mai auzim si de bine in Romania :
Scris de CAdi Vin 01 Noi 2024, 12:43
» How Self-Reference Builds the World - articol nou
Scris de No_name Mier 30 Oct 2024, 20:01
» Stanley A. Meyer - Hidrogen
Scris de eugen Lun 28 Oct 2024, 11:51
» Daci nemuritori
Scris de virgil Dum 27 Oct 2024, 20:34
» Axioma paralelelor
Scris de No_name Dum 27 Oct 2024, 14:59
» Relații dintre n și pₙ
Scris de No_name Dum 27 Oct 2024, 10:01
» Global warming is happening?
Scris de Meteorr Vin 25 Oct 2024, 23:06
» Atractia Universala
Scris de Meteorr Vin 25 Oct 2024, 23:03
» Despre credinţă şi religie
Scris de Dacu2 Mier 23 Oct 2024, 08:57
» Stiinta oficiala si stiinta neoficiala
Scris de CAdi Vin 18 Oct 2024, 12:50
» țara, legiunea, căpitanul!
Scris de CAdi Vin 18 Oct 2024, 12:37
» Grigorie Yavlinskii
Scris de CAdi Joi 17 Oct 2024, 23:49
» STUDIUL SIMILITUDINII SISTEMELOR MICRO SI MACRO COSMICE
Scris de virgil Joi 17 Oct 2024, 21:37
Postări cu cele mai multe reacții ale lunii
» Mesaj de la virgil în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină? ( 2 )
» Mesaj de la CAdi în În ce tip de dovezi aveţi încredere deplină?
( 2 )
» Mesaj de la CAdi în Care și unde este "puntea" dintre lumea cuantică și cea newtoniană?
( 1 )
» Mesaj de la CAdi în OZN in Romania
( 1 )
» Mesaj de la virgil în Carti sau documente de care avem nevoie
( 1 )
Subiectele cele mai vizionate
Subiectele cele mai active
Top postatori
virgil (12459) | ||||
CAdi (12397) | ||||
virgil_48 (11380) | ||||
Abel Cavaşi (7963) | ||||
gafiteanu (7617) | ||||
curiosul (6790) | ||||
Razvan (6183) | ||||
Pacalici (5571) | ||||
scanteitudorel (4989) | ||||
eugen (3969) |
Cei care creeaza cel mai des subiecte noi
Abel Cavaşi | ||||
Pacalici | ||||
CAdi | ||||
curiosul | ||||
Dacu | ||||
Razvan | ||||
virgil | ||||
meteor | ||||
gafiteanu | ||||
scanteitudorel |
Cei mai activi postatori ai lunii
virgil | ||||
No_name | ||||
CAdi | ||||
ilasus | ||||
eugen | ||||
Dacu2 | ||||
Forever_Man | ||||
Meteorr | ||||
Abel Cavaşi |
Cei mai activi postatori ai saptamanii
Forever_Man | ||||
virgil | ||||
Dacu2 | ||||
Meteorr | ||||
ilasus | ||||
CAdi | ||||
eugen | ||||
Abel Cavaşi |
Spune şi altora
Cine este conectat?
În total sunt 43 utilizatori conectați: 0 Înregistrați, 0 Invizibil și 43 Vizitatori :: 1 Motor de căutareNici unul
Recordul de utilizatori conectați a fost de 181, Vin 26 Ian 2024, 01:57
Subiecte similare
Miscarea pe o pluta.
Pagina 1 din 1
Miscarea pe o pluta.
Miscarea pe o pluta.
cu si fara viteza de transport.
5. Miscarea balistica.
Miscarea mecanica cu viteza de transport.
Contestarea Teoriei Relativitatii.partea III
Pluta II
Cursa CĂŢELULUI.
In aval. Văzută de pe Plută +Acasă.. fig. 3 T1T2 = 12[m] 5. 6. L = 12 [m] C = 3 [m/s] V = 1 [m/s] t = L / C = 4 [s]
Văzută de pe mal. fig. 4 – dus.5 6.
T1 T2 = 12 [m] T2 T3 = 4 ε = L [ V / C ] = 12 [1/3] = 4[m]
t ={ L + L [ V /C ]} [C+V] = [12 + 4] /[ 3 + 1] = 16 / 4 = 4 [s]
In amonte .
Văzută de pe Plută. fig. 5 L= 12[m] t = 12 /3 = 4 [s]
Văzută de pe mal. fig. 6 [intors] 6.5 T1 T2 = 12 [m] L [V /C] = L/3 = 12 /3 = 4 [m]
t = L - L[V /C ][ C – V] = [12 – 4 ] [ 3 -1] = 8 / 2 = 4 [s]
Cursa dus şi intors : t = 4[s] + 4 [s] = 8 [s]
Cursa la tribord - dus. Văzută de pe plută. 7 -8 , fig. 7 L = 12[m] C = 3 [m/s] t = L/C = 12/3 = 4 [s]
Văzută de pe mal. 7 8 fig. 8 T1 –T2 = 12[m] T2 –T3 = L [V/C] = 4 [m]
t = [ 122 + 4 2] / [ C2 + V 2 ] = [ 144 + 16 ] [ 9 + 1] = [ 160 /10]1/2 = 16 ˝ = 4 [s]
De pe mal se vede ca traectoria catelului,se deplaseaya catre aval,cu L V/C= 4 [m]
Fig.7 si 8
Cursa la babord - intors. Văzută de pe plută. fig.9 , 87 L = 12[m] t = L /C = 12 /3 = 4[s]
t = [ 122 + 4 2] / [ C2 + V 2 ] = [ 144 + 16 ] [ 9 + 1] = [ 160 /10]1/2 = 16 ˝ = 4 [s]
De pe mal se vede ca traectoria catelului,se deplaseaya catre aval,cu L V/C= 4 [m]
Cursa la babord - intors. Văzută de pe plută. fig.9 , 87 L = 12[m] t = L /C = 12 /3 = 4[s]
Văzută de pe mal. 8.7. fig. 10 T1 T2 =12 [m] T2 –T3 = L [ V /C] = 12 /3 = 4 [m] t = L2 + [ L [V/C] 2 / [ C2 + V 2] = [ 144 + 16 ] / [9 + 1 ] = [160 /10 ]2 = 16 2 = 4 [s]
Cursa intre maluri, dus şi intors, 4 [s] + 4 [s] = 8 [s]
Fig.9 si 10
Mişcarea Balistică se caracterizează prin acea că,pentru aceaşi lungime 12[m] va rezulta acelaşi timp, 4[s] fie ca pluta este oprită, fie că este pornită , in orice directie ar evolua concureţii.Din această cauză s-a putut spune că această mişcare nu poate stabilii dacă Pluta este oprită sau pornită.
6 Miscarea inertiala
Miscarea fara viteza de transport
CIOARA
Daca miscarea s-ar face cu pluta oprita, s-ar folosi formula :
t0 = L / c’ = 12 / 3 = 4 [s]
Cursa reprezentanţilor mişcării inerţiale, CIOARA, CĂPRIOARA ŞI SANIA.In prima faza vor fi reprezenti de CIOARĂ.
In aval
Pluta se deplaseaza todeauna in aval.Cand cioara zboara in aval, inseama ca viteza ei c’ are sensul vitezei plutei v. De pe mal se vede viteza ciorii c’ = 3 [m/s] si alungirea spatiului de deplasare L + L v/c’ [m] = 12+ 4 = 16 [m]
Văzută de pe cer sau mal,[acasa] dus fig 12. ] 5. 6. L = 12 [m] C = 3 [m/s] V = 1 [m/s] t = L / C = 4 [s]
t1 = [L + L v/c ] / c = [12 + 12/3] / 3 = [12 + 4] /3 = 16 /3 [s] = 5,333333 [s]
Vazuta de pe pluta.
De pe pluta se vede numai spatiul intreg al plutei L [m] = 12 [m] si viteza ciorii fata de pluta c’ – c’/ c’ + v [m/s]
Văzută de pePlută.[ In deplasare] 5 -6 Fig 11 .T1 –T2 = 12[m] L = 12[m] T2 T3 = L [V/C] = 4 [m] t1 = L + L [V /C ] /C = [12 + 4] /3 = 16 /3 [ s]
t2 = L / [ c- c//c+vc] = 12 / [3 – 3/3 +1] = 12 / [3 – 0,75] = 12 / 2,25 = 5, 333333 [s]
Masurata in spatiu fix.cu pluta oprita, avem:
t = L / c-v = 12 /[3 -1] = 12 / 2 = 6 [s]
In amonte
Cand cioara zboara in amonte, viteza ei are sens contrar vitezei plutei..
Vazuta de pe cer, intors. Fig 14 L = 12 [m] , C= 3 [m/s]
t = L / C = 12 /3 = 4 [s]
t2 = [L – L v/c] /c = [12 – 12/3] / 3 = [12-4 ] /3 = 8 /3 [s] = 2,6666667 [s]
vazută de pe plută fig 13. L = 12[m]. V2 = 3 [m/s], V1Ź = 1 [m/s]
t = [L - L V/ C] /C = [12 – 4 ] /3 = 8 / 3 [s]
t2 = [ L / c + c /c-v] = 12 / [3 + 3 /2] = 12 /[ 3 + 1,5] = 12 / 4,5 [s] = 2,66666667[s]
Masurata in spatiu fix
t 2= L / c+v = 12 / 3 +1 = 12/4 = 3 [s]
Cursa dus si intors, vazuta de pe cer.
4 = 4 = 8 [s]
16 /3 + 8 /3 = 24 /3 = 8 [s] spatiu mobil
6 + 3 = 9 [s] spatiu fix
Cursa dus si intors vazuta de pe pluta;
16 /3 + 8 /3 = 24 /3 = 8 [s]
12/2,25 + 12 / 4,5 = 8[s]
Cursele dus si intors in ambele pozitii au acelas timp. de 8 [s]
[ In spatiu fix, cursa dus si intors este de 9 ls[
Inspatiu mobil cursa dus si intors este de 8 [s]
9 > 8
9 = 8 / [ 1- v2 / c2]
In spatiul fix, apare in plus termenul [ 1 – v2 / c’2]1/2 care este numit in Teoria Relativitatii, invariantul relativist, pe baza caruia s-au scris transformarile Lorentz, ce stau la baza Teoriei Relativitatii.
Cioara catre tribord. [dus]
Văzută de pe cer,. [acasă] fig.16
t = L /V2 = 12/3 = 4 [s]
Vazuta de pe pluta . fig 15
t = L /V2 = 12 /3 = 4[s]
Observatorii de pe Plută,vor vedea că traectoria ciorii se indreaptă către ţăruşul T3, care ramane in urma fata de pluta. cu o lungime Lv / c’ = 4 [m] Vom numii aceasta marime, deplasare inerţiala, care se datoreaza efectului de deviere inerţiala a vectorilor inerţiali.
Fig 15 si 16
Cursa către Babord. [ intors]
Văzută de pe cer.. 87 fig. 17 .
L = 12 [m] V2 = 3[m/s] V1= 1[m/s]
t = L / C = 12 /3 = 4 [s]
Văzută de pe Plută. 87 fig. 18
L = 12 [m] V2 = 3 [m/s] V1= 1[m/s]
t = L / V2 = 12 /3 = 4 [s]
Datorita vitezei plutei, tarusul T3 va ramane in urma fata de T2. cu 4[m], datorita efectului de deviere inerţiala a vectorilor inerţiali.
Timpul dus si intors va fi : t = 4 + 4 = 8 [s]
Devierea inertială este : L V1 / V2 = 12 /3 = 4 [m]
Fig 17 si 18
Căpriara traversează râul peste o punte.
Văzută de pe mal.T1 T2 = 12 [m] fig. 19 L = 12 [m] Pluta este aşezată intre ţăruşele T1 si T2.Căprioara se duce şi se intoarce pe aceaşi punte intre cele 2 ţăruşe.De pe mal nu se vede decât o plută care se mişca şi o caprioară realizând un traseu de lungime 2 L = 24 [m] itr un timp t = 2L / C = 24 /3 = 8 [s]
Drumul căprioareii este:T1T2=12 [m] t = 2 L / C = 24 /3 = 8 [s]
Văzută de pe Plută. Fig 20
Fig. 19 si 20
Am arătat că observatorii de pe plută văd că in timp ce pluta se deplaseăză in aval,podul şi căprioară se deplasează in amonte faţa de pluta. Umbra căprioarei pe punte, respectiv proiecţia ei se vede că se deplasează pe punte,in amonte. cursa dus şi intors, avân = 24 / 3 = 8 [m] fig. 20. Vom numii această deplasare a umbrei, “ deplasare inerţială” ., care se vede de pe plută şi se poate masura.
Acestă deplasare este de mare importanţă informativă.In tehnica ea se va numii efect de deplasare inerţială ,a luminii,şi ne furnizează informaţii cu privire la deplasarea plutei şi respectiv vitezei apei.Acest efect ajută plutaşii să-şi dea seama dacă pluta se mişcă şi chiar să măsoare sensul şi mărimea acestei mişcări deci vom spune că mişcarea inerţială nu respectă principiul
relativităţii clasice.
Sania.
Sania
O sanie se deplaseaza pe suprafata unei plute fara a fi influentata de viteza de transport a plutei, miscanduse datotrita inertieiDe acea acestei miscari i se spune miscare inertiala.
Sania are darul de a ne aduce mişcarea inerţială chiar pe suprafaţa plutei.deplasându-se pe ghiaţă,fără frecare, ea păstrează inerţial viteza primită de la o maşină de inpingere de pe o rampă de lansare R amplasată in spaţiul malurilor.Viteza ei faţa de maluri, este aceaşi ca şi la căprioară sau cioară, c =
cu si fara viteza de transport.
5. Miscarea balistica.
Miscarea mecanica cu viteza de transport.
Contestarea Teoriei Relativitatii.partea III
Pluta II
Cursa CĂŢELULUI.
In aval. Văzută de pe Plută +Acasă.. fig. 3 T1T2 = 12[m] 5. 6. L = 12 [m] C = 3 [m/s] V = 1 [m/s] t = L / C = 4 [s]
Văzută de pe mal. fig. 4 – dus.5 6.
T1 T2 = 12 [m] T2 T3 = 4 ε = L [ V / C ] = 12 [1/3] = 4[m]
t ={ L + L [ V /C ]} [C+V] = [12 + 4] /[ 3 + 1] = 16 / 4 = 4 [s]
In amonte .
Văzută de pe Plută. fig. 5 L= 12[m] t = 12 /3 = 4 [s]
Văzută de pe mal. fig. 6 [intors] 6.5 T1 T2 = 12 [m] L [V /C] = L/3 = 12 /3 = 4 [m]
t = L - L[V /C ][ C – V] = [12 – 4 ] [ 3 -1] = 8 / 2 = 4 [s]
Cursa dus şi intors : t = 4[s] + 4 [s] = 8 [s]
Cursa la tribord - dus. Văzută de pe plută. 7 -8 , fig. 7 L = 12[m] C = 3 [m/s] t = L/C = 12/3 = 4 [s]
Văzută de pe mal. 7 8 fig. 8 T1 –T2 = 12[m] T2 –T3 = L [V/C] = 4 [m]
t = [ 122 + 4 2] / [ C2 + V 2 ] = [ 144 + 16 ] [ 9 + 1] = [ 160 /10]1/2 = 16 ˝ = 4 [s]
De pe mal se vede ca traectoria catelului,se deplaseaya catre aval,cu L V/C= 4 [m]
Fig.7 si 8
Cursa la babord - intors. Văzută de pe plută. fig.9 , 87 L = 12[m] t = L /C = 12 /3 = 4[s]
t = [ 122 + 4 2] / [ C2 + V 2 ] = [ 144 + 16 ] [ 9 + 1] = [ 160 /10]1/2 = 16 ˝ = 4 [s]
De pe mal se vede ca traectoria catelului,se deplaseaya catre aval,cu L V/C= 4 [m]
Cursa la babord - intors. Văzută de pe plută. fig.9 , 87 L = 12[m] t = L /C = 12 /3 = 4[s]
Văzută de pe mal. 8.7. fig. 10 T1 T2 =12 [m] T2 –T3 = L [ V /C] = 12 /3 = 4 [m] t = L2 + [ L [V/C] 2 / [ C2 + V 2] = [ 144 + 16 ] / [9 + 1 ] = [160 /10 ]2 = 16 2 = 4 [s]
Cursa intre maluri, dus şi intors, 4 [s] + 4 [s] = 8 [s]
Fig.9 si 10
Mişcarea Balistică se caracterizează prin acea că,pentru aceaşi lungime 12[m] va rezulta acelaşi timp, 4[s] fie ca pluta este oprită, fie că este pornită , in orice directie ar evolua concureţii.Din această cauză s-a putut spune că această mişcare nu poate stabilii dacă Pluta este oprită sau pornită.
6 Miscarea inertiala
Miscarea fara viteza de transport
CIOARA
Daca miscarea s-ar face cu pluta oprita, s-ar folosi formula :
t0 = L / c’ = 12 / 3 = 4 [s]
Cursa reprezentanţilor mişcării inerţiale, CIOARA, CĂPRIOARA ŞI SANIA.In prima faza vor fi reprezenti de CIOARĂ.
In aval
Pluta se deplaseaza todeauna in aval.Cand cioara zboara in aval, inseama ca viteza ei c’ are sensul vitezei plutei v. De pe mal se vede viteza ciorii c’ = 3 [m/s] si alungirea spatiului de deplasare L + L v/c’ [m] = 12+ 4 = 16 [m]
Văzută de pe cer sau mal,[acasa] dus fig 12. ] 5. 6. L = 12 [m] C = 3 [m/s] V = 1 [m/s] t = L / C = 4 [s]
t1 = [L + L v/c ] / c = [12 + 12/3] / 3 = [12 + 4] /3 = 16 /3 [s] = 5,333333 [s]
Vazuta de pe pluta.
De pe pluta se vede numai spatiul intreg al plutei L [m] = 12 [m] si viteza ciorii fata de pluta c’ – c’/ c’ + v [m/s]
Văzută de pePlută.[ In deplasare] 5 -6 Fig 11 .T1 –T2 = 12[m] L = 12[m] T2 T3 = L [V/C] = 4 [m] t1 = L + L [V /C ] /C = [12 + 4] /3 = 16 /3 [ s]
t2 = L / [ c- c//c+vc] = 12 / [3 – 3/3 +1] = 12 / [3 – 0,75] = 12 / 2,25 = 5, 333333 [s]
Masurata in spatiu fix.cu pluta oprita, avem:
t = L / c-v = 12 /[3 -1] = 12 / 2 = 6 [s]
In amonte
Cand cioara zboara in amonte, viteza ei are sens contrar vitezei plutei..
Vazuta de pe cer, intors. Fig 14 L = 12 [m] , C= 3 [m/s]
t = L / C = 12 /3 = 4 [s]
t2 = [L – L v/c] /c = [12 – 12/3] / 3 = [12-4 ] /3 = 8 /3 [s] = 2,6666667 [s]
vazută de pe plută fig 13. L = 12[m]. V2 = 3 [m/s], V1Ź = 1 [m/s]
t = [L - L V/ C] /C = [12 – 4 ] /3 = 8 / 3 [s]
t2 = [ L / c + c /c-v] = 12 / [3 + 3 /2] = 12 /[ 3 + 1,5] = 12 / 4,5 [s] = 2,66666667[s]
Masurata in spatiu fix
t 2= L / c+v = 12 / 3 +1 = 12/4 = 3 [s]
Cursa dus si intors, vazuta de pe cer.
4 = 4 = 8 [s]
16 /3 + 8 /3 = 24 /3 = 8 [s] spatiu mobil
6 + 3 = 9 [s] spatiu fix
Cursa dus si intors vazuta de pe pluta;
16 /3 + 8 /3 = 24 /3 = 8 [s]
12/2,25 + 12 / 4,5 = 8[s]
Cursele dus si intors in ambele pozitii au acelas timp. de 8 [s]
[ In spatiu fix, cursa dus si intors este de 9 ls[
Inspatiu mobil cursa dus si intors este de 8 [s]
9 > 8
9 = 8 / [ 1- v2 / c2]
In spatiul fix, apare in plus termenul [ 1 – v2 / c’2]1/2 care este numit in Teoria Relativitatii, invariantul relativist, pe baza caruia s-au scris transformarile Lorentz, ce stau la baza Teoriei Relativitatii.
Cioara catre tribord. [dus]
Văzută de pe cer,. [acasă] fig.16
t = L /V2 = 12/3 = 4 [s]
Vazuta de pe pluta . fig 15
t = L /V2 = 12 /3 = 4[s]
Observatorii de pe Plută,vor vedea că traectoria ciorii se indreaptă către ţăruşul T3, care ramane in urma fata de pluta. cu o lungime Lv / c’ = 4 [m] Vom numii aceasta marime, deplasare inerţiala, care se datoreaza efectului de deviere inerţiala a vectorilor inerţiali.
Fig 15 si 16
Cursa către Babord. [ intors]
Văzută de pe cer.. 87 fig. 17 .
L = 12 [m] V2 = 3[m/s] V1= 1[m/s]
t = L / C = 12 /3 = 4 [s]
Văzută de pe Plută. 87 fig. 18
L = 12 [m] V2 = 3 [m/s] V1= 1[m/s]
t = L / V2 = 12 /3 = 4 [s]
Datorita vitezei plutei, tarusul T3 va ramane in urma fata de T2. cu 4[m], datorita efectului de deviere inerţiala a vectorilor inerţiali.
Timpul dus si intors va fi : t = 4 + 4 = 8 [s]
Devierea inertială este : L V1 / V2 = 12 /3 = 4 [m]
Fig 17 si 18
Căpriara traversează râul peste o punte.
Văzută de pe mal.T1 T2 = 12 [m] fig. 19 L = 12 [m] Pluta este aşezată intre ţăruşele T1 si T2.Căprioara se duce şi se intoarce pe aceaşi punte intre cele 2 ţăruşe.De pe mal nu se vede decât o plută care se mişca şi o caprioară realizând un traseu de lungime 2 L = 24 [m] itr un timp t = 2L / C = 24 /3 = 8 [s]
Drumul căprioareii este:T1T2=12 [m] t = 2 L / C = 24 /3 = 8 [s]
Văzută de pe Plută. Fig 20
Fig. 19 si 20
Am arătat că observatorii de pe plută văd că in timp ce pluta se deplaseăză in aval,podul şi căprioară se deplasează in amonte faţa de pluta. Umbra căprioarei pe punte, respectiv proiecţia ei se vede că se deplasează pe punte,in amonte. cursa dus şi intors, avân = 24 / 3 = 8 [m] fig. 20. Vom numii această deplasare a umbrei, “ deplasare inerţială” ., care se vede de pe plută şi se poate masura.
Acestă deplasare este de mare importanţă informativă.In tehnica ea se va numii efect de deplasare inerţială ,a luminii,şi ne furnizează informaţii cu privire la deplasarea plutei şi respectiv vitezei apei.Acest efect ajută plutaşii să-şi dea seama dacă pluta se mişcă şi chiar să măsoare sensul şi mărimea acestei mişcări deci vom spune că mişcarea inerţială nu respectă principiul
relativităţii clasice.
Sania.
Sania
O sanie se deplaseaza pe suprafata unei plute fara a fi influentata de viteza de transport a plutei, miscanduse datotrita inertieiDe acea acestei miscari i se spune miscare inertiala.
Sania are darul de a ne aduce mişcarea inerţială chiar pe suprafaţa plutei.deplasându-se pe ghiaţă,fără frecare, ea păstrează inerţial viteza primită de la o maşină de inpingere de pe o rampă de lansare R amplasată in spaţiul malurilor.Viteza ei faţa de maluri, este aceaşi ca şi la căprioară sau cioară, c =
Obislaveanul- Statornic
- Mulţumit de forum : Prenume : Dumitru
Numarul mesajelor : 56
Puncte : 11894
Data de inscriere : 28/03/2014
Obiective curente : Acum mă preocupă următoarele:-1)...-2)...
Am emis ipoteze cu privire la Limba electronica de comunicare,la limba universala orala, Moneda universala,democratia, parlamentul si guvernarea, energia prin fuziune cu confinare inertiala. acumularea apei si energiei, economia de energie,inovarea prin aplicarea diviziunii muncii.In oricare pot fi ajutat prin experimentare.
Subiecte similare
» Mişcarea de rotaţie nu poate fi separată de mişcarea de translaţie
» Monopolul magnetic
» Mişcarea sunetului
» Monopolul magnetic
» Mişcarea sunetului
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum