Miscarea

CONSTATARE:
Orice miscarea are doua componente:
- 1. COMPONENTA INERTIALA
- 2. EFECTUL MEDIULUI
 - 1. Corpul/particula care s-ar misca NUMAI sub influenta componentei
inertiale ar avea o miscare rectilinie uniforma  infinita. Aceasta varianta
nu se regaseste in mediul nostru si probabil ca nici in Univers. Fiindca o
miscare infinita, pana la urma tot ajunge intr-o zona unde miscarea va
fi influentata de mediu. Dar miscarea inertiala rectilinie este scheletul
oricarei miscari, chiar daca nu poate avea loc la infinit. Atunci cand se
compune cu efectul mediului, isi pierde caracteristica de rectiliniaritate
si/sau de uniformitate.
- 2. Efectul mediului se manifesta sub forme multiple, cate una sau mai
multe simultan.
Cea mai cunoscuta este frecarea, dar in mediul nostru sunt multe altele :
Gravitatia
Forta centrifuga
Magnetismul
Vascozitatea
Fluxurile de particule, vantul
Corpurile, coliziunile, care se opun sau deviaza miscarea
Impingerea apei
Presiunea, forta
Tractarea sau autopropulsarea(o consider factor de mediu)
O sosea sau o cale de rulare
Un plan inclinat

Toate acestea abat miscarea de la caracteristica de linearitate si/sau
uniformitate(viteza uniforma).
Nici nu stiu daca le pot enumera pe toate, iar unele dintre cele de mai sus
sunt similare. Daca imi amintesc altele le voi adauga, sau poate interveni
si altcineva.
Orice miscare are in componenta sa, o cantitate mai mare sau mai mica
din cele doua componente. Banuiesc ca s-ar putea evalua. Ceace le
deosebeste este ca inertia nu produce lucru mecanic, dar componenta
miscarii cauzata de mediu, produce !
P.S. Daca voi primi observatii pertinente, am sa operez modificari.

Ma gandesc la un exemplu de miscare care ar contine proportia
cea mai mica din componenta inertiala.
Ar putea fi:
- 1. Impingerea unei lazi pe o suprafata rugoasa
sau
- 2. Insurubarea unui surub intr-o gaura filetata. Are o miscare
de rotatie si de inaintare.
La astfel de miscari, componenta inertiala a miscarii este practic
neobservabila. Frecarea cu mediul o anihileaza imediat ce apare.
Pentru ca sa poata fi observata inertia lazii impinse, ar trebui
sa-i imprimam o viteza inertiala mare, care s-ar epuiza dupa
parcurgerea a cativa centimetri. Daca lada s-ar afla pe gheata
sau pe o suprafata lisa, efectul inertiei ar putea deveni evident.
Despre un surub consider ca nu poate fi observata componenta
inertiala a miscarii sale niciodata, predominand in mod net efectul
mediului, frecarea.

virgil_48 a scris:Ma gandesc la un exemplu de miscare care ar contine proportia
cea mai mica din componenta inertiala.
Ar putea fi:
- 1. Impingerea unei lazi pe o suprafata rugoasa
sau
- 2. Insurubarea unui surub intr-o gaura filetata. Are o miscare
de rotatie si de inaintare.
La astfel de miscari, componenta inertiala a miscarii este practic
neobservabila. Frecarea cu mediul o anihileaza imediat ce apare.
Pentru ca sa poata fi observata inertia lazii impinse, ar trebui
sa-i imprimam o viteza inertiala mare, care s-ar epuiza dupa
parcurgerea a cativa centimetri. Daca lada s-ar afla pe gheata
sau pe o suprafata lisa, efectul inertiei ar putea deveni evident.
Despre un surub consider ca nu poate fi observata componenta
inertiala a miscarii sale niciodata, predominand in mod net efectul
mediului, frecarea.

Pai si ce-i inertia asta pana la urma ?

Nu este o forta? Forta de inertie . Fi=-m.a Forta cu care ai impins lada se conserva in ea atunci cand aluneca libera.

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:Ma gandesc la un exemplu de miscare care ar contine proportia
cea mai mica din componenta inertiala.
Ar putea fi:
- 1. Impingerea unei lazi pe o suprafata rugoasa
sau
- 2. Insurubarea unui surub intr-o gaura filetata. Are o miscare
de rotatie si de inaintare.
La astfel de miscari, componenta inertiala a miscarii este practic
neobservabila. Frecarea cu mediul o anihileaza imediat ce apare.
Pentru ca sa poata fi observata inertia lazii impinse, ar trebui
sa-i imprimam o viteza inertiala mare, care s-ar epuiza dupa
parcurgerea a cativa centimetri. Daca lada s-ar afla pe gheata
sau pe o suprafata lisa, efectul inertiei ar putea deveni evident.
Despre un surub consider ca nu poate fi observata componenta
inertiala a miscarii sale niciodata, predominand in mod net efectul
mediului, frecarea.

Pai si ce-i inertia asta pana la urma ?
Nu este o forta? Forta de inertie . Fi=-m.a Forta cu care ai impins lada se conserva in ea atunci cand aluneca libera.

Nu, inertia este un impuls care se conserva. Dar unii retin mai
bine asa si atunci s-a mai inventat o notiune care sa-i aiureasca.
Cu cat este mai multa bulibaseala, nu mai judeca nimeni nimic,
se obisnuiesc papagalii sa primeasca totul mură in gură.
Nu are rost sa reluam discutia asta, ii poti spune cum vrei tu.

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:Ma gandesc la un exemplu de miscare care ar contine proportia
cea mai mica din componenta inertiala.
Ar putea fi:
- 1. Impingerea unei lazi pe o suprafata rugoasa
sau
- 2. Insurubarea unui surub intr-o gaura filetata. Are o miscare
de rotatie si de inaintare.
La astfel de miscari, componenta inertiala a miscarii este practic
neobservabila. Frecarea cu mediul o anihileaza imediat ce apare.
Pentru ca sa poata fi observata inertia lazii impinse, ar trebui
sa-i imprimam o viteza inertiala mare, care s-ar epuiza dupa
parcurgerea a cativa centimetri. Daca lada s-ar afla pe gheata
sau pe o suprafata lisa, efectul inertiei ar putea deveni evident.
Despre un surub consider ca nu poate fi observata componenta
inertiala a miscarii sale niciodata, predominand in mod net efectul
mediului, frecarea.

Pai si ce-i inertia asta pana la urma ?
Nu este o forta? Forta de inertie . Fi=-m.a Forta cu care ai impins lada se conserva in ea atunci cand aluneca libera.

Nu, inertia este un impuls care se conserva. Dar unii retin mai
bine asa si atunci s-a mai inventat o notiune care sa-i aiureasca.
Cu cat este mai multa bulibaseala, nu mai judeca nimeni nimic,
se obisnuiesc papagalii sa primeasca totul mură in gură.
Nu are rost sa reluam discutia asta, ii poti spune cum vrei tu.

Tu impingi lada cu impuls sau cu forta ?

CAdi a scris:

Pai si ce-i inertia asta pana la urma ?
Nu este o forta? Forta de inertie . Fi=-m.a Forta cu care ai impins lada se conserva in ea atunci cand aluneca libera.

Nu, inertia este un impuls care se conserva. Dar unii retin mai
bine asa si atunci s-a mai inventat o notiune care sa-i aiureasca.
Cu cat este mai multa bulibaseala, nu mai judeca nimeni nimic,
se obisnuiesc papagalii sa primeasca totul mură in gură.
Nu are rost sa reluam discutia asta, ii poti spune cum vrei tu.

Tu impingi lada cu  impuls sau cu  forta ?

Pai este vorba de impulsul/inertia lazii nu a mea.
Daca vorbim de inertie, conteaza ce impuls dobandeste lada, nu cu
ce forta imping eu. Fiindca pentru ca sa dobandeasca impuls inertial
trebuie sa folosesti forta un anumit timp.
Poti imprima acelasi impuls, deci aceeasi miscare inertiala impingand
timp scurt cu o forta mare, sau invers.  Numai cu forta fara timp,
nu ai impuls iar miscarea inertiala(impulsul ei) este nedeterminata.
F x t = m x v = Imp . Asta am scris pe forum de ani de zile si pare sa
nu faca parte dintre cunostiintele agreate. Desi se verifica.

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:

Pai si ce-i inertia asta pana la urma ?
Nu este o forta? Forta de inertie . Fi=-m.a Forta cu care ai impins lada se conserva in ea atunci cand aluneca libera.

Nu, inertia este un impuls care se conserva. Dar unii retin mai
bine asa si atunci s-a mai inventat o notiune care sa-i aiureasca.
Cu cat este mai multa bulibaseala, nu mai judeca nimeni nimic,
se obisnuiesc papagalii sa primeasca totul mură in gură.
Nu are rost sa reluam discutia asta, ii poti spune cum vrei tu.

Tu impingi lada cu  impuls sau cu  forta ?

Pai este vorba de impulsul/inertia lazii nu a mea.
Daca vorbim de inertie, conteaza ce impuls dobandeste lada, nu cu
ce forta imping eu. Fiindca pentru ca sa dobandeasca impuls inertial
trebuie sa folosesti forta un anumit timp.
Poti imprima acelasi impuls, deci aceeasi miscare inertiala impingand
timp scurt cu o forta mare, sau invers.  Numai cu forta fara timp,
nu ai impuls iar miscarea inertiala(impulsul ei) este nedeterminata.
F x t = m x v = Imp . Asta am scris pe forum de ani de zile si pare sa
nu faca parte dintre cunostiintele agreate. Desi se verifica.

Eu am scris ca forta cu care impingi se conserva in lada ca forta de inertie.
Lada este purtatoare in acelasi timp si de impuls si de forta inertiala .
Depinde cum analizezi miscarea din punct de vedere al sistemului de referinta.

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:
Tu impingi lada cu  impuls sau cu  forta ?

Pai este vorba de impulsul/inertia lazii nu a mea.
Daca vorbim de inertie, conteaza ce impuls dobandeste lada, nu cu
ce forta imping eu. Fiindca pentru ca sa dobandeasca impuls inertial
trebuie sa folosesti forta un anumit timp.
Poti imprima acelasi impuls, deci aceeasi miscare inertiala impingand
timp scurt cu o forta mare, sau invers.  Numai cu forta fara timp,
nu ai impuls iar miscarea inertiala(impulsul ei) este nedeterminata.
F x t = m x v = Imp . Asta am scris pe forum de ani de zile si pare sa
nu faca parte dintre cunostiintele agreate. Desi se verifica.

Eu am scris ca forta cu care impingi se conserva in lada ca forta de inertie.
Lada este purtatoare in acelasi timp si de impuls si de forta inertiala .
Depinde cum analizezi miscarea din punct de vedere al sistemului de referinta.

Asta cu conservarea fortei in miscare a fost inventata de vreun smecher
care a incercat sa impuna vreo nazbâtie. Asa se deformeaza stiinta, cu
diverse "contributii" fanteziste ale unora care vor sa se faca vazuti. Forta
aceea este ceva de care fizica nu are nevoie, nu o poate masura sau
calcula. Daca forta F actioneaza 5 sec sau 1 ora, ce forta se conserva ?
Miscarea conserva numai impulsul, daca nu apar factori de mediu care
sa se impotriveasca sau sa-l epuizeze.

1. Daca ai un mar in lada si impingi lada, ce forta impinge marul spre peretele opus directiei de miscare ?
2. Ma iau de exemplul tau cu lada Virgil_48:
,,La astfel de miscari, componenta inertiala a miscarii este practic
neobservabila. Frecarea cu mediul o anihileaza imediat ce apare.
Pentru ca sa poata fi observata inertia lazii impinse, ar trebui
sa-i imprimam o viteza inertiala mare, care s-ar epuiza dupa
parcurgerea a cativa centimetri. Daca lada s-ar afla pe gheata
sau pe o suprafata lisa, efectul inertiei ar putea deveni evident."

Daca impingi lada pe ghiata si ii dai drumul vei vedea ca dupa un timp lada se opreste pentru ca forta de inertie Fi =-m.a
inmagazinata in lada se echilibreaza cu forta de frecare Ff=uN=uG
unde u este coeficientul de frecare si N normala la suprafata data de greutatea lazii, N=G sau
Deci asupra lazii actioneaza 3 forte :
Forta umana sa zicem F1= 30 N care impinge lada inainte , forta de reactiune a lazii opusa fortei de actiune sa zicem F2=20 N si forta de frecare Ff.
Ecuatia miscarii este aceasta : F1-F2-Ff=0 rezulta 30N-20N -Ff=0 rezulta 10N =Ff dar 10N reprezinta tocmai inertia Fi inmagazinata in lada pentru ca lada se mai misca,
dupa ce i-ai dat drumul si este egala cu Forta de frecare Fi dar de semn opus Fi=Ff=-10N  adica Fi+Ff=0
Ca sa aflam greutatea lazii procedam astfel :
Ff=G/10 de unde scoti
G=10Ff=10*10=100N iar
m=G/g=100/10=10kg
Mari succese Virgil_48 !

CAdi a scris:1. Daca ai un mar in lada si impingi lada, ce forta impinge marul spre peretele opus directiei de miscare ?
2. Ma iau de exemplul tau cu lada Virgil_48:
,,La astfel de miscari, componenta inertiala a miscarii este practic
neobservabila. Frecarea cu mediul o anihileaza imediat ce apare.
Pentru ca sa poata fi observata inertia lazii impinse, ar trebui
sa-i imprimam o viteza inertiala mare, care s-ar epuiza dupa
parcurgerea a cativa centimetri. Daca lada s-ar afla pe gheata
sau pe o suprafata lisa, efectul inertiei ar putea deveni evident."
. . . . .
Ecuatia miscarii este aceasta    : F1-F2-Ff=0 rezulta 30N-20N -Ff=0 rezulta 10N =Ff dar 10N reprezinta tocmai inertia Fi inmagazinata in corp pentru ca lada se mai misca,
dupa ce i-ai dat drumul si este egala cu Forta de frecare Fi dar de semn opus Fi=Ff=-10N  adica Fi+Ff=0
Ca sa aflam greutatea lazii procedam astfel :
Ff=G/10 de unde scoti
G=10Ff=10*10=100N iar
m=G/g=100/10=10kg
Mari succese Virgil_48 !

Nu mai insist in aceasta discutie care este de fapt o reluare.  Asa vrei
tu. Impulsului sa-i spui forta, desi nu este acelasi lucru.
In domeniul miscarii, forta este prezenta numai in produsul F x t ,
care este variatia impulsului. Forta singura, fara timp, are un rol numai
in capitolul STATICA al Mecanicii. Inainte sa aiba loc miscarea !
Dar stiu ca nu ai inventat tu notiunea aceasta de "forta de inertie" si
am scris in raspunsul precedent de unde vine. Pe topicul acesta este
o bazaconie, nu mai insista sa-mi explici ca-ti pierzi timpul. Poate sa
ramana cum vrei tu, nu are nici o consecinta practica.
Este mai important ce am scris in primul raspuns din topic.

Notiunea de miscare a unui corp este relativa si se refera intotdeauna fata de un alt corp considerat fix, numit sistem de referinta. Asa ca in natura indiferent de miscare trebuie sa existe cel putin doua corpuri complementare din care unul este considerat fix, si indiferent care corp il consideram in miscare, celalalt va sta pe loc. Asta este situatia cea mai simpla posibila a doua corpuri, numai ca in natura sunt o infinitate de corpuri si toate sunt in miscare. Daca corpul ales ca sistem de referinta are o miscare accelerata, atunci si corpul considerat in miscare inertiala, devine tot un corp cu miscare accelerata, asa ca orice miscare este relativa.

virgil a scris:Notiunea de miscare a unui corp este relativa si se refera intotdeauna fata de un alt corp considerat fix, numit sistem de referinta. Asa ca in natura indiferent de miscare trebuie sa existe cel putin doua corpuri complementare din care unul este considerat fix, si indiferent care corp il consideram in miscare, celalalt va sta pe loc. Asta este situatia cea mai simpla posibila a doua corpuri, numai ca in natura sunt o infinitate de corpuri si toate sunt in miscare. Daca corpul ales ca sistem de referinta are o miscare accelerata, atunci si corpul considerat in miscare inertiala, devine tot un corp cu miscare accelerata, asa ca orice miscare este relativa.

Cu asta esti la alta treapta a discutiei si in general abordarea
miscarii in legatura cu sistemele de referinta este calea cea mai
scurta catre imprastierea ei.
Pentru nivelul fizicii elementare, de unde pleaca MISCAREA, in
primul rand trebuie clarificate aspectele elementare, pe care
le-am evidentiat . Nu scriu ca sa contest textul tau, poate va
veni timpul sa-l discutam serios, dar acum pare a sari peste
aspectele care ma preocupa in acest topic.
Cum se pot evalua cantitativ cele doua componente ale miscarii
pe care le-am relevat si ce contributie in fizica ar aduce asta.
Ce unitate de masura ar fi de utilizat pentru aceasta separare,
poate impulsul ? Ce probleme s-ar evidentia ?
Sau poate bat campii ?
Parerea cuiva care ar spune numai DA, nu ma intereseaza.

virgil_48 a scris:
Nu mai insist in aceasta discutie care este de fapt o reluare.  Asa vrei
tu. Impulsului sa-i spui forta, desi nu este acelasi lucru.
In domeniul miscarii, forta este prezenta numai in produsul F x t ,
care este variatia impulsului. Forta singura, fara timp, are un rol numai
in capitolul STATICA al Mecanicii. Inainte sa aiba loc miscarea !
Dar stiu ca nu ai inventat tu notiunea aceasta de "forta de inertie" si
am scris in raspunsul precedent de unde vine. Pe topicul acesta este  
o bazaconie, nu mai insista sa-mi explici ca-ti pierzi timpul. Poate sa
ramana cum vrei tu, nu are nici o consecinta practica.
Este mai important ce am scris in primul raspuns din topic.

Depinde de cum analizezi miscarea si la ce te raportezi. Sigur ca in miscarea  asa zisa  ,,libera" se ia in seama impulsul adica p=F*dt (p=m*v),
adica cantitatea de miscare cum zice Newton (forta aplicata asupra unui corp intr-un anumit interval de timp)
dar la contactul cu materia intervine forta conservata in impuls si ti-am dat si un exemplu .
Alt exemplu cu forta de impact: una este sa te loveasca o minge de volei alta un glont . Aici este vorba de forta instantanee care se afla din impuls luind intervale de timp foarte mici .
Prin insumarea fortelor instantanee intr-un  interval de timp considerat , ai impulsul.
Deci in miscarea inertiala ai un cumul de forte inertiale instantanee aplicate intr-un interval de timp care se conserva pe parcursul miscarii.
Sper ca acum sunt mai clar.

CAdi a scris:. . . . .

Depinde de cum analizezi miscarea si la ce te raportezi. Sigur ca in miscarea  asa zisa  ,,libera" se ia in seama impulsul adica p=F*dt (p=m*v),
adica cantitatea de miscare cum zice Newton (forta aplicata asupra unui corp intr-un anumit interval de timp)
dar la contactul cu materia intervine forta conservata in impuls si ti-am dat si un exemplu .
Alt exemplu cu forta de impact: una este sa te loveasca o minge de volei alta un glont . Aici este vorba de forta instantanee care se afla din impuls luind intervale de timp foarte mici .
Prin insumarea fortelor instantanee intr-un  interval de timp considerat , ai impulsul.
Deci in miscarea inertiala ai un cumul de forte inertiale instantanee aplicate intr-un interval de timp care se conserva pe parcursul miscarii.
Sper ca acum sunt mai clar.

Toate elementele acestea si altele care intervin din exteriorul
unui corp aflat in miscare inertiala, eu sunt tentat sa le incadrez
in categoria  2. EFECTUL MEDIULUI (vezi primul raspuns).
Mi se pare o abordare mai organizata .

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:. . . . .

Depinde de cum analizezi miscarea si la ce te raportezi. Sigur ca in miscarea  asa zisa  ,,libera" se ia in seama impulsul adica p=F*dt (p=m*v),
adica cantitatea de miscare cum zice Newton (forta aplicata asupra unui corp intr-un anumit interval de timp)
dar la contactul cu materia intervine forta conservata in impuls si ti-am dat si un exemplu .
Alt exemplu cu forta de impact: una este sa te loveasca o minge de volei alta un glont . Aici este vorba de forta instantanee care se afla din impuls luind intervale de timp foarte mici .
Prin insumarea fortelor instantanee intr-un  interval de timp considerat , ai impulsul.
Deci in miscarea inertiala ai un cumul de forte inertiale instantanee aplicate intr-un interval de timp care se conserva pe parcursul miscarii.
Sper ca acum sunt mai clar.

Toate elementele acestea si altele care intervin din exteriorul
unui corp aflat in miscare inertiala, eu sunt tentat sa le incadrez
in categoria  2. EFECTUL MEDIULUI (vezi primul raspuns).
Mi se pare o abordare mai organizata .

Ma bucur ca ai inteles in sfarsit despre ce este vorba si nu ti se mai pare o bazaconie

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:. . . . .

Depinde de cum analizezi miscarea si la ce te raportezi. Sigur ca in miscarea  asa zisa  ,,libera" se ia in seama impulsul adica p=F*dt (p=m*v),
adica cantitatea de miscare cum zice Newton (forta aplicata asupra unui corp intr-un anumit interval de timp)
dar la contactul cu materia intervine forta conservata in impuls si ti-am dat si un exemplu .
Alt exemplu cu forta de impact: una este sa te loveasca o minge de volei alta un glont . Aici este vorba de forta instantanee care se afla din impuls luind intervale de timp foarte mici .
Prin insumarea fortelor instantanee intr-un  interval de timp considerat , ai impulsul.
Deci in miscarea inertiala ai un cumul de forte inertiale instantanee aplicate intr-un interval de timp care se conserva pe parcursul miscarii.
Sper ca acum sunt mai clar.

Toate elementele acestea si altele care intervin din exteriorul
unui corp aflat in miscare inertiala, eu sunt tentat sa le incadrez
in categoria  2. EFECTUL MEDIULUI (vezi primul raspuns).
Mi se pare o abordare mai organizata .

Ma bucur ca ai inteles in sfarsit despre ce este vorba si nu ti se mai pare o bazaconie

Te bucuri degeaba. Forta de inertie, pentru mine ramane tot
in categoria aceea rusinoasa !

Pentru ca nu intelegi

CAdi a scris:Pentru ca nu intelegi

Ai ocazia pe topicul inaugurat de tine sa ma faci sa inteleg. Dar ai
grija ca argumentele "de sustinator naiv" nu se pun !
Numai fizica /mecanica/dinamica, nu snoave si basme !
Incearca acolo.

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:Pentru ca nu intelegi

Ai ocazia pe topicul inaugurat de tine sa ma faci sa inteleg. Dar ai
grija ca argumentele "de sustinator naiv" nu se pun !
Numai fizica /mecanica/dinamica, nu snoave si basme !
Incearca acolo.

Ma faci sa rad .
Ce fizica, mecanica si dinamica ca tu nu intelegi oricum nimic ?

CAdi a scris:

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:Pentru ca nu intelegi

Ai ocazia pe topicul inaugurat de tine sa ma faci sa inteleg. Dar ai
grija ca argumentele "de sustinator naiv" nu se pun !
Numai fizica /mecanica/dinamica, nu snoave si basme !
Incearca acolo.

Ma faci sa rad .
Ce fizica, mecanica si dinamica ca tu nu intelegi oricum nimic ?

Ramai cu impresia asta, tine-o pe fizica virusata si pe paranormale
ca acelea sunt domeniul tau de competenta!
Cand nu mai  faci fata unei dispute, stii care este ultimul refugiu !
Razi cat poftesti !!!

virgil_48 a scris:
Ramai cu impresia asta, tine-o pe fizica virusata si pe paranormale
ca acelea sunt domeniul tau de competenta!

Sunt virusi negativi si pozitivi in fizica.
Eu ii aleg pe cei pozitivi. Bifidus essensis !

Re: Forta de inertie
Mesaj Scris de Razvan Astazi la 19:19

Oameni buni, mă văd nevoit să intervin: nu există forţă de inerţie, ci doar inerţie, definită ca şi proprietatea corpurilor de a se opune acţiunii unei forţe care le schimbă starea de mişcare! Măsura acelei proprietăţi este definită ca şi masa corpului. Punct!
Nicio "forţă de inerţie", ci doar o proprietate sinonimă cu masa!
Aşa, pe scurt!  

Chiar si sustinatorii acestei notiuni o livreaza ca "forta imaginara" !
Adica asa, un fel de alba-neagra !
In esenta, notiunea vizeaza orice forta(din mediu)  care impiedica miscarea
inertiala rectilinie a unui corp! Adica o modifica, produce acceleratii sau
schimbarea directiei. Deci nu este o forta reala a corpului aflat in miscare,
ci una din partea mediului, din exterior.
Este mai greu de inteles dece i-au spus forta inertiala, cand ea foloseste la
modificarea parametrilor constanti ai miscarii inertiale rectilinii.
Dar dupa cum vedeti, cei ce nu stau mult pe ganduri sa inteleaga, au
acceptat-o si o sustin ! Si in ultima instanta, asta este o virusare minima.
Putem fi indulgenti.    

virgil_48 a scris:

Re: Forta de inertie
Mesaj Scris de Razvan Astazi la 19:19

Oameni buni, mă văd nevoit să intervin: nu există forţă de inerţie, ci doar inerţie, definită ca şi proprietatea corpurilor de a se opune acţiunii unei forţe care le schimbă starea de mişcare! Măsura acelei proprietăţi este definită ca şi masa corpului. Punct!
Nicio "forţă de inerţie", ci doar o proprietate sinonimă cu masa!
Aşa, pe scurt!  

Chiar si sustinatorii acestei notiuni o livreaza ca "forta imaginara" !
Adica asa, un fel de alba-neagra !
In esenta, notiunea vizeaza orice forta(din mediu)  care impiedica miscarea
inertiala rectilinie a unui corp! Adica o modifica, produce acceleratii sau
schimbarea directiei. Deci nu este o forta reala a corpului aflat in miscare,
ci una din partea mediului, din exterior.
Este mai greu de inteles dece i-au spus forta inertiala, cand ea foloseste la
modificarea parametrilor constanti ai miscarii inertiale rectilinii.
Dar dupa cum vedeti, cei ce nu stau mult pe ganduri sa inteleaga, au
acceptat-o si o sustin ! Si in ultima instanta, asta este o virusare minima.
Putem fi indulgenti.    

. Filozofia nu te ajuta prea mult desi ai pus punctul pe i cu un raspuns al mediului fara sa-ti dai seama.
Nu stiu cum ai luat examenul la cursul de rezistenta la facultate !

CAdi a scris:. . . . .
. Filozofia nu te ajuta prea mult desi ai pus punctul pe i cu un raspuns al mediului fara sa-ti dai seama.
Nu stiu cum ai luat examenul la cursul de rezistenta la facultate !

A fost vorba de cursul de rezistenta in raspunsul meu anterior sau
discutia o purtam pe doua planuri paralele ?
Acesta este topicul despre MISCARE la care participi fara sa-ti dai
seama .

De fapt de cate feluri este miscarea unui corp ?
Miscarea poate fi de trei feluri;
1.miscarea cu schimbarea continua a pozitiei corpului fata de un reper considerat fix.
2.miscarea de rotatie in jurul unei axe care trece prin centrul de masa.
3. miscarea de dute-vino fata de pozitia de echilibru.
La randul lor si aceste miscari se pot clasifica, in functie de mediul sau de campul in care se gaseste corpul.
Astfel la punctul 1 putem avea miscare cu traiectorie rectilinie atunci cand nu exista influienta unor campuri, si miscare curbilinie atunci cand prezenta campurilor de influienta impune aceasta miscare.
La punctul doi putem vorbi putem avea miscare de rotatie spre stanga sau spre dreapta, peste care se poate suprapune o miscare de nutatie, sau de precesie in functie de perturbatiile care intervin din exterior sau chiar amandoua.

virgil_48 a scris:

CAdi a scris:. . . . .
. Filozofia nu te ajuta prea mult desi ai pus punctul pe i cu un raspuns al mediului fara sa-ti dai seama.
Nu stiu cum ai luat examenul la cursul de rezistenta la facultate !

A fost vorba de cursul de rezistenta in raspunsul meu anterior sau
discutia o purtam pe doua planuri paralele ?
Acesta este topicul despre MISCARE la care participi fara sa-ti dai
seama .

Am ajuns aici din inertie...M-a trimis forta lui Yoda (de inertie)

CAdi a scris:. . . . .
Am ajuns aici din inertie...M-a trimis forta lui Yoda (de inertie)

Sa nu fie vorba de inertia gandirii proprii !!

virgil a scris:De fapt de cate feluri este miscarea unui corp ?
Miscarea poate fi de trei feluri;
1.miscarea cu schimbarea continua a pozitiei corpului fata de un reper considerat fix.
2.miscarea de rotatie in jurul unei axe care trece prin centrul de masa.
3. miscarea de dute-vino fata de pozitia de echilibru.
La randul lor si aceste miscari se pot clasifica, in functie de mediul sau de campul in care se gaseste corpul.
Astfel la punctul 1 putem avea miscare cu traiectorie rectilinie atunci cand nu exista influienta unor campuri, si miscare curbilinie atunci cand prezenta campurilor de influienta impune aceasta miscare.
La punctul doi putem vorbi putem avea miscare de rotatie spre stanga sau spre dreapta, peste care se poate suprapune o miscare de nutatie, sau de precesie in functie de perturbatiile care intervin din exterior sau chiar amandoua.

Clasificarea pe care o propui, corecta, gresita sau incompleta, se refera
la miscarile cunoscute, constituite.
Eu incerc la primul pas, sa determin cum se constituie orice miscare, din
cele doua componente pe care le-am enuntat la inceput. Fiindca observ
ca dozarea lor in miscarile cunoscute este diferita si consider ca aceasta
dozare are o anumita semnificatie.
Din clasificarea facuta de tine, nu pot trage concluzii in acest sens. Ex:
1.miscarea cu schimbarea continua a pozitiei corpului fata de un reper considerat fix.
Aceasta miscare poate fi complet rectilinie inertiala, daca trece prin sau
pe langa punctul considerat fix. Pozitia corpului se schimba permanent
fata de acel punct.
Dar in aceeasi categorie intra si o miscare elicoidala, complet diferita.
De aceea, aceasta clasificare nu este folositoare la pasul acesta.

virgil_48 a scris:
Clasificarea pe care o propui, corecta, gresita sau incompleta, se refera
la miscarile cunoscute, constituite.
Eu incerc la primul pas, sa determin cum se constituie orice miscare, din
cele doua componente pe care le-am enuntat la inceput. Fiindca observ
ca dozarea lor in miscarile cunoscute este diferita si consider ca aceasta
dozare are o anumita semnificatie.
Din clasificarea facuta de tine, nu pot trage concluzii in acest sens. Ex:
1.miscarea cu schimbarea continua a pozitiei corpului fata de un reper considerat fix.
Aceasta miscare poate fi complet rectilinie inertiala, daca trece prin sau
pe langa punctul considerat fix. Pozitia corpului se schimba permanent
fata de acel punct.
Dar in aceeasi categorie intra si o miscare elicoidala, complet diferita.
De aceea, aceasta clasificare nu este folositoare la pasul acesta.

Miscarea se datoreaza (este consecinta) unui impuls sau a uneia sau mai multor forte conjugate.

CAdi a scris:. . . . .
Miscarea se datoreaza (este consecinta) unui impuls sau a uneia sau mai multor forte conjugate.

Asa este, dar discutia cu virgil era mai avansata ! Si inertia este
un impuls, acumulat de masa.
O forta sau mai multe reprezinta efectul mediului asupra corpului
in miscare si induc si ele impuls suplimentar.
Asa ca deocamdata operez numai cu doua categorii de componente
ale miscarii. Le-ai vazut in primul raspuns.