Probleme de mecanica

Rezumarea primului mesaj :

Propun sa ne mai si relaxam, prin urmatoarea metoda: pe acest topic fiecare utilizator poate propune spre rezolvare probleme de mecanica, ce tin de cinematica, dinamica, legi de conservare, gravitatie newtoniana, mecanica solidului rigid, elasticitate, hidrodinamica, si mecanica relativista. Singura conditie este ca un utilizator dat sa nu posteze mai multe probleme simultan, si la fiecare enunt propus sa revina si cu o rezolvare. De exemplu, eu pot propune azi un enunt, prezint o rezolvare in viitor, dupa care pot reveni cu un alt enunt si asa mai departe. Simultan, alti utilizatori pot propune alte enunturi, urmand aceeasi regula.

In mesajul de deschidere as dori ca un moderator sa intretina un cuprins, cu linkuri spre enunturi. Astfel, sub aceste randuri sper ca in viitor sa apara linkuri de forma "Probleme propuse de omuldinluna", "Probleme propuse de CAdi" si asa mai departe. Linkul poate fi numai spre primul enunt propus de un utilizator, de acolo toate celelelalte curgand recursiv, din mesaj in mesaj. Aici eventual subliniem doar schimbarea de tematica, de exemplu "Probleme de cinematica propuse de omuldinluna", sau "Probleme de mecanica solidului rigid propuse de omuldinluna". Totodata, rog un moderator ca atunci cand o solutie este data de utilizatorul care a postat enuntul, mesajul care contine enuntul sa includa un link spre solutie.

Orice utilizator poate veni cu o solutie la o problema propusa de oricine, scopul topicului fiind sa incurajeze discutiile orientate spre cercetare, gandirea critica, colaborarea, cat si fixarea ideilor si notiunilor din fizica. Chiar daca nu stiti sa rezolvati o problema, intrebarile suplimentare sunt cu atat mai mult incurajate.

Distractie placuta!

1. Problemă propusă de omuldinluna.
   -Soluţia dată de curiosul.
   

La mulți ani! Se pune faptul că crește masa corpului cu viteza, ori este doar o problemă de cinematică?

Abel Cavaşi a scris:La mulți ani! Se pune faptul că crește masa corpului cu viteza, ori este doar o problemă de cinematică?

Nu interesează creşterea masei cu viteza (pentru că eu nu sunt de-acord cu asemenea aberaţii deoarece nu masa creşte ci impulsul creşte şi se ştie că p=mv) şi este o problemă de cinematică...

Ok. Corpul pornește din repaus?

Abel Cavaşi a scris:Ok. Corpul pornește din repaus?

Nu neapărat , deoarece luăm cazul general adică cazul în care corpul are acceleraţia .

Dacă iei cazul general al accelerației trebuie să menționezi asta. De asemenea, trebuie să menționezi și viteza inițială. Și atunci valoarea de un kilometru pe secundă la pătrat a accelerației, precum și viteza finală egală cu a luminii sunt superflue pentru că tot în general se poate rezolva și asta, indiferent cât ar fi accelerația și viteza finală. Dacă dai valori concrete, atunci dai valori concrete, nu amesteci lucrurile.

Abel Cavaşi a scris:Dacă iei cazul general al accelerației trebuie să menționezi asta. De asemenea, trebuie să menționezi și viteza inițială. Și atunci valoarea de un kilometru pe secundă la pătrat a accelerației, precum și viteza finală egală cu a luminii sunt superflue pentru că tot în general se poate rezolva și asta, indiferent cât ar fi accelerația și viteza finală. Dacă dai valori concrete, atunci dai valori concrete, nu amesteci lucrurile.

Este logic că analizând cazul general atunci putem afla o infinitate de cazuri particulare.În concluzie din problema propusă de mine rezultă în mod evident că acel corp are o viteză iniţială o acceleraţie iniţială un timp iniţial şi un punct iniţial de coordonate corespunzător timpului .Simplu si logic!Alte întrebări???

S-ar putea să-ţi fie utile aceste ecuaţii, unde neglijezi termenul ce conţine pe .
În expresia vitezei doar pui condiţia ca , apoi afli timpul în funcţie de parametrii iniţiali.

Razvan a scris:S-ar putea să-ţi fie utile aceste ecuaţii, unde neglijezi termenul ce conţine pe .
În expresia vitezei doar pui condiţia ca , apoi afli timpul în funcţie de parametrii iniţiali.

Tradu,te rog!Ce înseamnă :constant jounce?Dacă neglijez pe atunci acesta este egal cu zero şi atunci neglijez şi pe şi deci ceea ce nu ajută cu nimic la rezolvarea problemei propuse.În concluzie nu trebuie să fie neglijat.Din problemă rezultă că smucitura finală este .Dacă acceleraţia creşte în fiecare secundă cu 1 atunci cât este smucitura corespunzatoare?

E derivata de ordin superior al derivatei acceleraţiei (derivata supraacceleraţiei, cum o numeşte Abel). Adică este derivata lui în raport cu timpul.
Pe tine nu te interesează termenul ăla, deci îl neglijezi. Vei avea



unde

pentru condiţia

Razvan a scris:E derivata de ordin superior al derivatei acceleraţiei (derivata supraacceleraţiei, cum o numeşte Abel). Adică este derivata lui în raport cu timpul.
Pe tine nu te interesează termenul ăla, deci îl neglijezi. Vei avea



unde

pentru condiţia

Ce rezultă din primul şir de rapoarte egale dacă ???Integraeză te rog şi vezi ce dă!
Referitor la acceleraţie rectific şi spun că dacă atunci .Care este valoarea lui dacă acceleraţia corpului creşte în fiecare secundă cu 1 ?Care este rezolvarea şi răspunsul la problema propusă de mine?

N-ai treabă cu termenul s, că nu te interesează derivata de ordinul 4 al spaţiului în raport cu timpul!
Ai spus doar că acceleraţia nu este constantă, ci creşte cu o valoare în fiecare secundă. Asta e notată cu j, adică derivata de ordinul 3 al spaţiului în raport cu timpul.
Concret ai aşa:



Observi că am introdus deja valoarea c şi am scris cu indici diferiţi timpul când acceleraţia este constantă (t₀) şi când ea variază (t₁).

În situaţia de faţă, considerând că peste tot avem aceleaşi unităţi de măsură,
km/s³.

Atunci

şi

Razvan a scris:N-ai treabă cu termenul s, că nu te interesează derivata de ordinul 4 al spaţiului în raport cu timpul!
Ai spus doar că acceleraţia nu este constantă, ci creşte cu o valoare în fiecare secundă. Asta e notată cu j, adică derivata de ordinul 3 al spaţiului în raport cu timpul.
Concret ai aşa:



Observi că am introdus deja valoarea c şi am scris cu indici diferiţi timpul când acceleraţia este constantă (t₀) şi când ea variază (t₁).

În situaţia de faţă, considerând că peste tot avem aceleaşi unităţi de măsură,
km/s³.

Atunci

şi

Am înţeles!Care ar fi distanţa parcursă?Mulţumesc frumos!

Uf! Vezi tot acolo, ultima expresie (cea cu ) şi fără ultimul termen (cel cu ).

Razvan a scris:Uf! Vezi tot acolo, ultima expresie (cea cu ) şi fără ultimul termen (cel cu ).

Am înţeles!Mulţumesc frumos!

Cu plăcere.

Lucru mecanic real; lucru mecanic conventional


O racheta executa 2 zboruri : unul de ascensiune si unul de coborare, ambele cu viteza constanta V, pe directie perfect verticala.
Motorul de putere P al rachetei este reglat astfel incat pe traseul ABBA, deplasarea sa se faca uniform, cu viteza V.
Astfel, in orice moment pe traseul ABBA, forta de greutate a rachetei, G, este tot timpul  compensata de forta neta de tractiune a rachetei, F.

Sa se calculeze:
1- Lucrul mecanic real total, efectuat de forta F pe traseul ABBA, simtit la motor, in consumul de combustibil;
2- Lucrul mecanic conventional total, dupa definitia Oxford, al fortei F pe ABBA.



Rezolvare:
1- Lucrul mecanic real , simtit la motor,
L real= 2Fh= 2Ph/ V.

2- Lucrul mecanic conventional:
L conventional=Fh +( -Fh)=0.

Observatie:
Definitia Oxford a lucrului mecanic da erori, nu coincide cu lucrul real produs de motor.

eugen a scris:1- Lucrul mecanic real total, efectuat de forta F pe traseul ABBA, simtit la motor, in consumul de combustibil;

Ce-i aia, lucrul mecanic simţit la motor, în consumul de combustibil? E o nouă definiţie scornită de tine? Te referi la lucrul mecanic efectuat de jetul de propulsie, sau la ce?
Dacă te referi la lucrul mecanic efectuat de rachetă pe tot parcursul traiectoriei, e ăla pe care l-ai scris la punctul 2.
Dacă vrei calculul altui lucru mecanic, precizează exact care, că poţi calcula şi lucrul efectuat de o bielă de pe undeva de la motor, dacă există pe-acolo. Dar nu-i totuna cu lucrul mecanic efectuat de mobil în câmpul gravitaţional. Sunt alte forţe; compari mere cu pere!

Eu cred ca este vorba mai curand, de lucrul mecanic al formatiei ABBA de-a lungul carierei.

Lucrul mecanic real total, efectuat de forta F pe traseul ABBA

eugen a scris:Astfel, in orice moment pe traseul ABBA, forta de greutate a rachetei, G, este tot timpul  compensata de forta neta de tractiune a rachetei, F.

Mersi Păcălici că mi-ai atras atenţia cu ABBA!
În cazul de mai sus racheta stă pe loc; după cum scrie, cele două forţe se anulează reciproc!

eugen a scris:
Rezolvare:
1- Lucrul mecanic real , simtit la motor,
L real= 2Fh= 2Ph/ V.
2- Lucrul mecanic conventional:
L conventional=Fh +( -Fh)=0.
Observatie:
Definitia Oxford a lucrului mecanic da erori, nu coincide cu lucrul real produs de motor.

Asa este Eugen. Simularea mea mintala, pe care nu am adus-o
aici niciodata, este cu o nava cosmica care are motoare de propulsie
amplasate simetric si axial in fata si in spate, aflata in spatiul liber.
1)Daca motoarele functioneaza alternativ, ele produc un du-te vino care
constituie deplasare. Se produce lucru mecanic!
2)Daca motoarele functioneaza in acelasi timp, nava sta pe loc iar fizica
noastra accepta ca nu se produce lucru mecanic. Dece nu descompune
ca la pct 1) ? Dece depinde lucrul mecanic de momentul producerii?
Germenele virusarii pleaca din fizica elementara.

virgil_48 a scris:Simularea mea mintala, pe care nu am adus-o
aici nuciodata, este cu o nava cosmica care are motoare de propulsie
amplasate simetric si axial in fata si in spate, aflata in spatiul liber.
1)Daca motoarele functioneaza alternativ ele produc un du-te vino care
constituie deplasare. Se produce lucru mecanic!
2)Daca motoarele functioneaza in acelasi timp, nava sta pe loc iar fizica
noastra accepta ca nu se produce lucru mecanic. Dece nu descompune
ca la pct 1) ? Dece depinde lucrul mecanic de timp?
Germenele virusarii pleaca din fizica elementara.

Esti mare virgilash!

virgil_48 a scris:
2)Daca motoarele functioneaza in acelasi timp, nava sta pe loc iar fizica
noastra accepta ca nu se produce lucru mecanic. Dece nu descompune
ca la pct 1) ? Dece depinde lucrul mecanic de momentul producerii?
Germenele virusarii pleaca din fizica elementara.

Cele doua motoare care functioneaza simultan produc doua miscari
care se anihileaza reciproc, astfel ca nu se vad, dar ele exista.
Este tot o compunere a miscarilor, repausul poate rezulta astfel,
din doua sau mai multe miscari.
Dar suma lucrului mecanic produs de fiecare dintre cele doua
motoare nu este nula, fiindca acesta se cumuleaza.
Stie cineva daca lucrul mecanic este o marime scalara?

virgil_48 a scris:
Stie cineva daca lucrul mecanic este o marime scalara?

- Sigur ca este!
- Si atunci dece le scadeam, ca sa dea zero?
- ???

Daca o bila suspendata cu ata se balambane, face lucru mecanic, dar fara folos.  Doar va incalzi putin aerul.
Daca va oscila in vid, timpul va fi foarte lung, deoarece pierderile sunt aproape nule.
Daca bila loveste un perete, atunci prin impuls ii transmite lucrul mecanic LM si energie.  Peretele preia o parte variabila din LM si energie si o face sunet si caldura, care este o energie degradata si degradanta, un fel de excrement energetic.  Caldura este o agitatie in toate directiile, fara nici un folos, exact ca a bilei balambanitoare din prima prepozitie.
In final caldura este un lucru mecanic.  Este o agitatie haotica la infinit a universului subcuantic.
Multi dintre noi au calduri si atunci se agita degeaba. Deci fac LM.
Se va observa ca pt LM unul dintre termeni=factori este forta, care nu prea e clar definita si identificata in cele mai multe cazuri.  Pot actiona simultan mai multe forte diverse.

Sa nu uitam de ultima forta descoperita, forta elicoidala !

gafiteanu a scris:Daca o bila suspendata cu ata se balambane, face lucru mecanic, dar fara folos.  Doar va incalzi putin aerul.

De acord. Si a cui energie o consuma?

Daca va oscila in vid, timpul va fi foarte lung, deoarece pierderile sunt aproape nule.

De acord. Dar in spatiul liber(fara gravitatie) mai oscileaza fara
o sursa de energie? Dece ar face asta?