Constanta de interactiune gravitationala

ce parere aveti despre constanta de interactiune gravitationala? stiind ca epsilon gravitational este obtinut prin relatiile de similitudine din teoria similitudinii sistemelor.

Dl. Virgil!
 Imi place precizia cu care l-ai scos pe K (care este mai des notat gama sau G). Pe mine ma intereseaza insa dimensiunea fizica a lui K=G=gama. Pentru aceasta facem urmatorul rationament. Consideram doua corpuri din acelasi material identice ca forma si dimensiune. Adica avem interactiunea gravifica data de legea lui Newton: 




pentru;   avem:

 si



rezulta:  
unde: este suprafata generatoare de camp gravific si este data de suma sectiunilor generatoare de camp gravific ale tuturor particulelor componente din substanta corpurilor.

avem:  
si    suprafata
este suprafata sferei de raza R, suprafata pe care se insumeaza contributiile de camp gravific ale tuturor particulelor din substanta corpului. Adica este suprafata integratoare a campului gravific.     Rezulta:   Atunci formula interactiei gravifice se scrie:





    Rezulta ca:   de aici avem ca:


  Rezulta ca:


   De aici rezulta ca factorul gravific   sau G sau K este fizic un adimensional, adica este doar un numar, care reflecta raportul dintre suprafata integratoare a campului gravific si suprafata generatoare a campului gravific.

Explica in cuvinte prin ce ai exprimat masa; vad epsilon g, un g si S, spune-mi ce inseamna fiecare si cum ai ajuns acolo. ce ai facut cu densitatea si volumul?

Dl.Virgil! Am muncit trei ore ca ca sa scriu formulele in latex. La previzualizare aratau corect. La trimitere a afisat ca -mesajul a fost trimis cu succes-. Acum vad ca nu a pastrat formulele. A pastrat doar textul. In formule aplicam aceleasi idei, prezentate la conceptul de masa. Dar uite ca ceva ma saboteaza. Poate mai incerc sa le scriu maine.

PS.Vad acum ca a luat si formulele. Nu stiu de ce mai inainte nu dadea formulele. Relatia masei este data in formulele de pe randurile; 6 si 9. Vad ca la randul 8 a bagat totusi o eroare de redactare, care nu am obsevat-o. Acum nu se mai poate corecta. Va trebui sa o scriu dinou in alta postare. Este greu de scris in fereastra mare, care apare dupa prima previzualizare, fiindca nu mai permite cursorul in spatiul formulei si nu se poate face corectie punctuala. Asa ca trebuie stearsa toata formula si scrisa dinou. Asta inseamna munca multa, la redactare in Latex. Si fiindca -mimeTEX- nu recunoaste programul de ecuatii de pe internet.

PS. Ultima formula de pe randul 8 trebuie scrisa asa:

Dl Virgil! Acum am inteles ca trebie sa lamuresc mai multe. Volumul, raza si densitatea sunt aceleasi pentru ambele corpuri, sunt egale intre ele, fiindca corpurile sunt identice. Asta simplifica putin formulele. g este acceleratia gravifica normala la suprafata corpurilor. Epsilon gravific este analog lui epsilon electric. Numai ca in locul factorului electric k, apare factorul gravific gama. Am mai aratat aceste lucruri la topicul despre definirea masei. Unde am definit masa gravifica, drept produsul intre suprafata inchisa care margineste corpul si acceleratia gravifica normala la suprafata corpului. Fiindca am zis ca masa este sursa campului gravific si se calculeaza cu formula lui Gauss. Iar campul gravific este chiar acceleratia gravifica normala la suprafata corpului.

Adrian Gheorghe a scris:Dl Virgil! Acum am inteles ca trebie sa lamuresc mai multe. Volumul, raza si densitatea sunt aceleasi pentru ambele corpuri, sunt egale intre ele, fiindca corpurile sunt identice. Asta simplifica putin formulele. g este acceleratia gravifica normala la suprafata corpurilor. Epsilon gravific este analog lui epsilon electric. Numai ca in locul factorului electric k, apare factorul gravific gama. Am mai aratat aceste lucruri la topicul despre definirea masei. Unde am definit masa gravifica, drept produsul intre suprafata inchisa care margineste corpul si acceleratia gravifica normala la suprafata corpului. Fiindca am zis ca masa este sursa campului gravific si se calculeaza cu formula lui Gauss. Iar campul gravific este chiar acceleratia gravifica normala la suprafata corpului.

Eu nu inteleg cum puteti exprima o masa prin alte unitati de masura, cand masa este unitate de masura fundamentala, asa cum este si metrul si secunda. Din expunerea mea am aratat ca epsilon este o constanta care poate fi exprimata ca raportul dintre masa si raza ei. Dar nu se refera decat la masa particulelor din nucleul sistemelor naturale, a caror densitate este cat a unei gauri negre. Numai aceste particule pot imprima etherului sau vidului cosmic acea proprietate notata cu epsilon. Deci proprietatile mediului exprimate prin constanta epsilon sau K, cat si viteza luminii, sunt strans legate de proprietatile nucleului sistemelor naturale.

Dl. Virgil! Formula (relatia) masei gravifice si respectiv (implicit) dimensiunea fizica a masei, a rezultat din formula lui Gauss. Dar rezulta si din egalitatea dimensionala masa-sarcina. Aceasta relatie a masei gravifice, este data si in publicatii de popularizare. Unde este dedusa pe alta cale. Si am exemplificat, la masa gravifica a Pamantului, ca este egala cu masa inerta, data de produsul volum x densitate. Masa este marime fundamentala in fizica oficiala, fiind absolut importanta in aplicatiile tehnice. Dar din moment ce se poate defini ca produsul dintre doua elemente, se vede ca nu este marime fundamentala. Masa este o marime dinamica. Campul din jurul masei, este in prelungirea miscarii din adancul substantei si este dovada miscarii din sanul substantei. De aceea masa este sursa sau izvor de miscare. Fiind izvor de miscare, masa este masura a miscarii si se scrie ca relatie intre spatiu si timp;    unde   este geometric, este metafizic, iar      este densitatea masei     care este egala cu patratul frecventei si este esenta fizica (dinamica) a masei.

Masa este marime fundamentala in fizica oficiala, fiind absolut importanta in aplicatiile tehnice. Dar din moment ce se poate defini ca produsul dintre doua elemente, se vede ca nu este marime fundamentala.

Toate marimile se pot exprima unele fata de altele; de exemplu timpul rezulta din raportul dintre spatiu si viteza, asta nu inseamna ca timpul nu este o marime fundamentala. La fel si masa este produsul dintre densitate si volum, dar si masa este o marime fundamentala. Dvs. considerati masa ca o cutie neagra, la care priviti suprafata si ii considerati doar efectele produse asupra altor corpuri prin campurile sale. Dar aceste considerenta nu elimina masa ca marime fundamentala, ci doar o exprima prin alte marimi, cu care nu are nici o legatura. Determinarea maselor la diferite planete s-a facut prin determinarea perioadei de rotatie a satelitilor acestora, cunoscand raza orbitelor. Deci s-au luat in calcul efectele pe care le produc planetele asupra satelitilor, dar nicaieri nu s-a exprimat masa planetelor prin suprafata lor, deoarece densitatea si starea de agregare pot conduce la suprafete diferite pentru aceiasi masa. Sigur ca din formula lui Newton poti sa scrii masa "M" ca fiind raportul dintre acceleratia "a" produsa la distanta unei raze "r" la patrat, supra constanta gravitationala "k", adica; din; a=k.M/r2-----> M=(a/k).r2; dar de aici si pana a considera masa drept o suprafata este o eroare, deoarece acceleratia si suprafata sunt o consecinta a existentei masei, pe cand masa nu este o consecinta a existentei unei suprafete. Suprafata este o marime pur geometrica si imaginara care nu poate fi legata de substanta, pentru ca substanta la randul ei este o ingramadire de atomi, molecule sau particule, iar acestea sunt o forma de existenta a cuantelor de energie, si cuantele o forma de propagare a perturbatiilor unor campuri, si o putem lungi la nesfarsit. Masa este si ramane o marime fundamentala in fizica, care produce efecte in jurul ei.

Dl. Virgil! Eu nu contest ce spui dumneata aici. Dar masa este o masura a miscarii. Un corp cosmic, este o aglomerare de atomi, intr-o suprafata sferica, considerata suprafata inchisa. Suprafata care genereaza (produce) acceleratie centripeta. Masa corpului cosmic este masurata, asa cum ai spus si dumneata, prin efectele pe care le produce. Adica prin miscarea pe care o produce. Fiindca masa este sursa (izvor) de miscare. Miscarea care o produce corpul cosmic este acceleratia gravifica centripeta. Cantitatea de miscare pe care o produce corpul, este foarte normal sa fie data de produsul acceleratiei normale cu suprafata care limiteaza corpul. Si este foarte normal ca masa gravifica sa fie definita prin cantitatea de miscare pe care o produce. Acceleratia gravifica, intre obiectele de la nivelul activitatilor omenesti, este practic insesizabila. Este pusa in evidenta doar prin experimente costisitoare si de mare precizie. Dar inertia masei este foarte sesizabila. Inertia masei este data (legata) de densitatea masei, care se integreaza in volum. Si exista o teorema care schimba integrala de suprafata in integrala de volum. Iar formula lui Gauss mi se pare de valoare inestimabila, fiindca permite definirea masei, in directa legatura cu efectul pe care-l produce. Desi in fizica oficiala, unde se considera masa ca marime fundamentala, nu este data dimensiunea fizica a masei, dupa cum rezulta din formula lui Gauss. Dar problema legata de subiectul discutat este daca admiti sau nu ca factorul gravific   ,  (sau K,  sau G), este adimensional fizic, este doar un numar, cu semnificatia fizica dedusa din rationamentul pe care l-am poatat mai inainte?.

Parerea mea o stiti. Din moment ce masa, metrul si secunda sunt cele trei marimi fundamentale inca de la inceputurile civilizatiei, inseamna ca si constantele descoperite ulterior sunt masurate cu ajutorul unitatilor fundamentale, deoarece orice descoperire noua se bazeaza pe cunostiintele acumulate in trecut. Niciodata prezentul nu anuleaza trecutul, ci doar il completeaza.

Dl. Virgil! Masa este marime fizica si se masoara in Kg. Metrul (m) si secunda (s) sunt unitati de masura pentru marimile spatiu L si respectiv timp T. Eu am pus problema dimensiunii fizice a constantei de interactiune gravitationala. Am inteles ca nu agreezi de loc rationamentul urmat de mine si nu admiti adimensionalitatea lui     Dar din formula interactiunii gravifice gasim ca :  si cum forta este:   rezulta ca: 
Aceasta relatie devine adimensionala numai daca admitem pentru masa, relatia dimensionala:   
Deoarece consideri inadmisibila formula dimensionala a masei, ramane pentru constanta gravitationala, dimensiunea gasita in ultima relatie. Eu am gasit (am dedus) ca     ar reflecta raportul intre suprafata integratoare a campului gravific si suprafata generatoare a campului gravific. Domneata spui ca factorul gravific ar reflecta raportul intre raza unei gauri negre de foarte mare densitate si masa acelei formatiuni. Spui ca neutronii ar fi la nivelul microcosmic astfel de formatiuni, de densitate gigantica. Si eu am gasit ca in structura lor dinamica, neutronii ar avea densitatea de 

PS. 

a considera masa drept o suprafata este o eroare

Nu inseamna ca masa este o simpla suprafata. Suprafata masei, este suprafata care inchide (contine) in interiorul ei, structura dinamica generatoare a campului gravific, a acceleratiei centripete normala la acea suprafata.

Adrian Gheorghe a scris:PS. 

a considera masa drept o suprafata este o eroare

Nu inseamna ca masa este o simpla suprafata. Suprafata masei, este suprafata care inchide (contine) in interiorul ei, structura dinamica generatoare a campului gravific, a acceleratiei centripete normala la acea suprafata.

Am preluat acest mesaj din alt topic pe care probabil nu l-ai citit, si pe care il completez acum.
Timpul este masura succesiunii evenimentelor periodice, iar lungimea este masura insiruirii in spatiu a evenimentelor periodice. astfel se face conexiunea intre timp si spatiu. Timpul ne arata cate evenimente periodice s-au succedat intre doua evenimente care prezinta interes observatorului. Iar spatiul ne arata peste cate evenimente periodice am sarit, sau m-am deplasat, pentru a ajunge dintr-o locatie in alta. Daca evenimentul este un punct pus pe hartie, spatiul reprezinta o succesiune de puncte insiruite la distante egale, iar timpul reprezinta asteptarea sau trairea necesara pentru succedarea desenarii acelor puncte. Timpul inseamna traire in asteptare, iar spatiul inseamna traire in miscare. De aceia in astronomie distantele se pot masura in ani lumina, iar timpul se masoara cu frecventa luminii.
Cat priveste masa, sa pornim de la masa particulelor care se masoara in electron volti, folosind relatia energiei; E=h.v=m.c2; sau m=h.v/c2; Aceasta mica relatie, iti spune ca masa este raportul dintre energia unei unde si viteza ei la patrat. Deci si masa isi are sorgintea in lumina, la fel ca si timpul si dimensiunea spatiului.
Asa ca lasa masa in forma cunoscuta de inaintasii nostri, pentru ca ei au cladit temelia pe care se sprijina intreaga stiinta. Nu sapa la temelie ca poti darama toata cladirea, si nu te alegi cu nimic.

virgil a scris:
Asa ca lasa masa in forma cunoscuta de inaintasii nostri, pentru ca ei au cladit temelia pe care se sprijina intreaga stiinta. Nu sapa la temelie ca poti darama toata cladirea, si nu te alegi cu nimic.

Am mai vazut ideea asta pe forum, nu stiu daca adusa de tine sau altcineva.
Pe mine m-a uimit! Chiar crezi ca este buna?

virgil_48 a scris:

virgil a scris:
Asa ca lasa masa in forma cunoscuta de inaintasii nostri, pentru ca ei au cladit temelia pe care se sprijina intreaga stiinta. Nu sapa la temelie ca poti darama toata cladirea, si nu te alegi cu nimic.

Am mai vazut ideea asta pe forum, nu stiu daca adusa de tine sau altcineva.
Pe mine m-a uimit! Chiar crezi ca este buna?

Tu ce zici?

virgil a scris:

virgil_48 a scris:

virgil a scris:
Asa ca lasa masa in forma cunoscuta de inaintasii nostri, pentru ca ei au cladit temelia pe care se sprijina intreaga stiinta. Nu sapa la temelie ca poti darama toata cladirea, si nu te alegi cu nimic.

Am mai vazut ideea asta pe forum, nu stiu daca adusa de tine sau altcineva.
Pe mine m-a uimit! Chiar crezi ca este buna?

Tu ce zici?

De aceea am intervenit. Fiindca nu mi se pare buna. Dar poate nu era topicul
potrivit si atunci nu mai insist.

Dl.Virgil! Problema masei, s-a discutat pe alt topic si am crezut ca am lamurit-o. Aici am cautat sa stabilim dimensiunea fizica a constantei interactiunii gravitationale, in ideea ca poate ne ajuta la explicarea (descifrarea) mecanismului atractiei gravifice. Ce spui? admiti ultima relatie dimensionala a lui    ?. In aceasta relatie se vede ca la numitor avem densitatea masei, iar la numarator avem patratul frecventei;     Si daca am gasit (am aratat intr-o postare anterioara), ca patratul frecventei este densitatea masei, rezulta ca    este fizic adimensional, este doar un numar care reflecta un raport intre niste marimi fizice. Sigur ca nu poti admite aceasta concluzie fiindca arata ca masa nu este marime fundamentala.

Cat priveste masa, sa pornim de la masa particulelor care se masoara in electron volti, folosind relatia energiei; E=h.v=m.c2; sau m=h.v/c2;Aceasta mica relatie, iti spune ca masa este raportul dintre energia unei unde si viteza ei la patrat. Deci si masa isi are sorgintea in lumina, la fel ca si timpul si dimensiunea spatiului. 

Relatia aceasta am folosit-o cand am argumentat ca factorii electrici    si  k  sunt adimensionali fizic. Si am spus ca lumina (fotonul) are exact exact masa particulei din care aprovenit. Si daca am gasit ca si    si  k  sunt adimensionali fizic, din formulele lui Newton si Coulomb, rezulta ca masa si sarcina sunt identice dimensional. Aceasta apare acum ca fiind o mare erezie in fizica si este respinsa de toata lumea. Dar eu am convingerea ca identitatea dimensionala masa-sarcina, ar putea explica toate fenomenele din universul fizic.

Relatia aceasta am folosit-o cand am argumentat ca factorii electrici si k sunt adimensionali fizic. Si am spus ca lumina (fotonul) are exact exact masa particulei din care aprovenit. Si daca am gasit ca si si k sunt adimensionali fizic, din formulele lui Newton si Coulomb, rezulta ca masa si sarcina sunt identice dimensional. Aceasta apare acum ca fiind o mare erezie in fizica si este respinsa de toata lumea. Dar eu am convingerea ca identitatea dimensionala masa-sarcina, ar putea explica toate fenomenele din universul fizic

Fotonul nu are masa, pentru ca ar trebui sa fie infinita deoarece se deplaseaza cu viteza luminii. Masa o capata particulele la nastere, atunci cand cuanta de energie din stare dinamica devine statica.

Masa nu este totuna cu sarcina, pentru ca masa particulei contine atat campul electric cat si campul magnetic, si spinul. sarcina este doar o consecinta a masei. Daca folosim relatiile de echivalenta, observam ca sarcina este un impuls al masei unei particule precum electronul sau protonul. Dar mai sunt si alte particule precum neutrino, sau chiar neutronul, care desi au masa, nu au sarcina. Cum se impaca afirmatia ca masa este chiar sarcina particulelor in acest caz?

Dar mai sunt si alte particule precum neutrino, sau chiar neutronul, care desi au masa, nu au sarcina.

Dl. Virgil! Eu am mai spus ca masa inerta este data de patratul inductiei magnetice a campului magnetic, alternativ si de foarte mare fecventa din structura dinamica a particulei. Si patratul inductiei magnetice, dupa opinia mea este in relatie directa cu densitatea masei. Pe cand sarcina electrica ar fi data de campul electric din structura dinamica a particulei. Camp ce ar avea, in exterior, in jurul particulei, o evolutie pulsatorie, datorita rotatiei foarte rapide a particulei. Dar lucrurile astea le-am mai discutat. Eu vroiam doar sa-mi spui daca admiti relatia dimensionala gasita pentru constanta interactiunii gravitationale.

PS.

Fotonul nu are masa, pentru ca ar trebui sa fie infinita deoarece se deplaseaza cu viteza luminii. 

Eu cred ca masa fotonului, nu poate sa creasca la infinit, cum se intampla cu particulele accelerate in acceleratoare, deoarece fotonul avand viteza maxima, nu va fi nici-o data ajus din urma de alti fotoni care sa se aditioneze de foton si sa duca la cresterea masei lui.

Adrian Gheorghe a scris:PS.

Fotonul nu are masa, pentru ca ar trebui sa fie infinita deoarece se deplaseaza cu viteza luminii. 

Eu cred ca masa fotonului, nu poate sa creasca la infinit, cum se intampla cu particulele accelerate in acceleratoare, deoarece fotonul avand viteza maxima, nu va fi nici-o data ajus din urma de alti fotoni care sa se aditioneze de foton si sa duca la cresterea masei lui.

Normal ca nu creste nimic pentru ca nu are ce sa creasca. Masa nu exista in starea de foton.

Eu am mai spus ca masa inerta este data de patratul inductiei magnetice a campului magnetic, alternativ si de foarte mare fecventa din structura dinamica a particulei.

Si daca am gasit ca si si k sunt adimensionali fizic, din formulele lui Newton si Coulomb, rezulta ca masa si sarcina sunt identice dimensional.

Din cele doua afirmatii de mai sus rezulta doua interpretari diferite ale masei, dupa parerea dvs. Asta trebuie sa va dea de gandit.
Din moment ce eu consider ca masa este o notiune fundamentala, inseamna ca toate constantele ce decaurg din aceasta nu sunt adimensionale.

Dl.Virgil. Cele doua afirmatii se refera; prima la masa inerta, iar a doua se refera la masa gravifica. Si am omis sa spun, dupa opinia mea, ca particulele neutre electric, ar produce de fapt camp electric alternativ de foarte mare frecventa. De aceea ar aparea neutre. Findca efectul produs de alternantele pozitive ar fi imediat compensate de efectele produse de alternantele negative. Particulele care ar produce camp electric alternativ, ar contine de fapt un sistem de mai multe unde stationare, in structura lor dinamica. Pe cand structura de sarcina electrica ar contine numai o unda cu semiundele diametral opuse. Eu cred ca masa fotonului ramanand invariabila, este dovada faptului ca viteza luminii este viteza maxima de translatie a structurilor dinamice.

Masa nu exista in starea de foton.

Aceasta inseamna ca fotonul este doar energie fara de masa. Nu cred ca poate sa existe asa ceva.

Din moment ce eu consider ca masa este o notiune fundamentala, inseamna ca toate constantele ce decaurg din aceasta nu sunt adimensionale.

Foarte bine. Dar formula dimensionala gasita pentru  gama (G sauK), o admiti sau nu?.

O intrebare prosteasca;cat de constanta e constanta gravitationala?Sau,care sunt limitele ei de aplicabilitate?
Din cate stiu,sunt doua legi identice care difera doar prin valoarea constantei;Legea atractiei gravitationale si Legea lui Coulomb.Daca unificam aceste legi,cum va trebui sa arate?

Cele doua afirmatii se refera; prima la masa inerta, iar a doua se refera la masa gravifica.

Care este diferenta dintre masa inerta si masa gravitationala?

Masa nu exista in starea de foton.
Aceasta inseamna ca fotonul este doar energie fara de masa. Nu cred ca poate sa existe asa ceva.

Dati un exemplu de unda careia ii poti asocia o masa. Poti spune despre un val care reprezinta o oscilatie verticala a moleculelor de apa, ca are masa? dar poti spune despre o oscilatie sonora ca are masa? In schimb aceste oscilatii sunt doar purtatoare de energie, fiecare in mediul ei.

Din moment ce eu consider ca masa este o notiune fundamentala, inseamna ca toate constantele ce decaurg din aceasta nu sunt adimensionale.
Foarte bine. Dar formula dimensionala gasita pentru gama (G sauK), o admiti sau nu?.

Atat timp cat sunt respectate regulile matematice si unitatile de masura fundamentale totul este ok.

O intrebare prosteasca;cat de constanta e constanta gravitationala?Sau,care sunt limitele ei de aplicabilitate?

Tot universul se "invarte" in jurul acestei constante. Nimeni nu a contestat pana acum constantza acestei constante. Daca nu ar fi constanta atunci fiecare galaxie ar avea propriul univers cu legile lui, ori asa ceva nu s-a constatat inca.

Din cate stiu,sunt doua legi identice care difera doar prin valoarea constantei;Legea atractiei gravitationale si Legea lui Coulomb.Daca unificam aceste legi,cum va trebui sa arate?

Aceste doua relatii nu difera numai prin cele doua constante K si epsilon, ci difera si prin entitatile care interactioneaza. In microcosmos interactioneaza o entitate numita sarcina electrica, iar in macrocosmos interactioneaza masele. Exista o teorie care leaga cele doua relatii, care se numeste teoria similitudinii sistemelor micro si macrocosmice, pe care am elaborat-o eu, si care o poti gasi pe acest forum, dar este destul de complicata desi porneste de la niste considerente foarte simple.

virgil a scris:

O intrebare prosteasca;cat de constanta e constanta gravitationala?Sau,care sunt limitele ei de aplicabilitate?

Tot universul se "invarte" in jurul acestei constante. Nimeni nu a contestat pana acum constantza acestei constante. Daca nu ar fi constanta atunci fiecare galaxie ar avea propriul univers cu legile lui, ori asa ceva nu s-a constatat inca.

Nu-ti pot aduce linkul acum fiindca nu l-am salvat, dar
scrie pe undeva, si este un site de stiinta, ca astronomii se
cam mira de proprietatile gravitatiei la marginea galaxiei.
Se manifesta niste abateri sesizabile de catre ei!
Nu stiu daca asta este in legatura cu constanta gravitationala
dar considera si ideea ca ea este, intr-o anumita masura,
functie de un factor deocamdata ignorat.

Dl. Virgil! 
Masa inerta este data de integrala de volum a densitatii;    unde densitatea    este in legatura cu patratul inductiei magnetice de la nivelul undei stationare a particulelor elementare  . Iar masa gravifica este data de integrala acceleratiei centripete (gravifice) pe suprafata inchisa care contine corpul (sistemul de structuri dinamice generatoare de camp gravific).
  unde g este acceleratia gravifica normala la suprafata care inchide (limiteaza) corpul.
Electronul este o unda electromagnetica si are masa egala cu:

     Si orice unda a oricarui foton are masa egala cu  



Bineinteles ca masa unui val este masa de lichid aflata in miscare oscilanta. Miscare care poarta energia valului.
Eu mai am doua interpretari pentru constanta gravifica. Dar cred ca te vor indispune, fiindca se bazeaza pe adimensionalitatea lui gama, adimensionalitate care nu mai considera masa ca marime fundamentala. O interpretare pleaca de la modelul hidrodinamic al mecanismului gravific si arata ca factorul gravific ar reflecta o data, raportul intre sectiunea de refularea eterului si sectiunea de aspiratie a eterului si totodata ar reflecta si raportul intre viteza fluxului se aspiratie a eterului si viteza fluxului de refulare a eterului. Interpretarea constantei gravifice la nivelul neutronului, ar fi ca reflecta raportul intre sectiunea generatoare de camp electric si sectiunea generatoare de camp gravific. Acest raport da pentru factorul gravific o valoare putin mai mare decat valoarea masurata.