Lucrul mecanic - definitie si exemple

Scris de **Charon** Vin 06 Noi 2015, 15:52

Rezumarea primului mesaj :

Din dictionarul Oxford de fizica:

Lucrul mecanic efectuat de o forta ce actioneaza asupra unui corp este produsul dintre forta si distanta parcursa de punctul ei de aplicatie in directia actionarii fortei.
Daca forta
F
actioneaza in asa fel incat deplasarea
s
este intr-o directie ce face unghiul theta cu directia de actiune a fortei,
lucrul mecanic este dat de
W=Fs cos theta
Lucrul mecanic este produsul scalar dintre vectorul forta si vectorul deplasare. Se masoara in Jouli.
Conform definitiei, pe un element de drum arbitrar.

$d\vec{l}=dx \vec{e_{x}}+ dy\vec{e_{y}} + dz \vec{e_{z}}$
elementul de lucru mecanic $dW$ efectuat de forta
$\vec{F}=F_{x}\vec{e_{x}} + F_{y}\vec{e_{y}} + F_{z} \vec{e_{z}}$ ,
este
$dW=\vec{F}\cdot d\vec{l}=F_{x}dx + F_{y}dy + F_{z}dz$
Astfel, lucrul mecanic total efectuat de o forta pe un drum dat este suma lucrului mecanic elementar efectuat pe fiecare element al drumului
$W=\sum_{i=1}^{n}dW_{i}$
Indicele $i$ marcheaza divizunea numarul $i$ din cele $n$ diviziuni egale ale drumului.
Propuneti exemple de forte si drumuri pentru care sa calculam lucrul mecanic conform acestei definitii si formule.
P.s. Aceasta este o reeditarea a postarii lui Charon, cauzata de
înlocuirea editorului de formule.

Scris de **virgil_48** Vin 19 Feb 2016, 18:13

Marimea fizica lucru mecanic, introdusa in fizica ca un supliment
pentru variatia energiei miscarii, este pentru mine in mod evident
calul troian introdus in fizica pentru autentificarea teoriei campului.
Desi este o marime inofensiva, initiata cu bune intentii, are o
anumita slabiciune care a facut-o utila pentru deturnare. Cine se
bazeaza pe ea ajunge la rezultate care il indeparteaza de realitate,
logica, bunul simt. A reusit multe performante negative.
Speram sa avem pe acest topic discutii serioase si sincere despre
"integrala virusarii", conservativitate, forte pentru a caror producere
nu este nevoie de energie, lucrul mecanic ce se produce(totusi) la
orbitare sau in cazul mai multor forte cu rezultanta nula, lucrul
mecanic ca schimbare a directiei, aspecte care nu primesc decat
raspunsul "asta este in ceasloave". Abordarea logica este evitata.

Scris de **virgil_48** Sam 27 Feb 2016, 23:37

Cum se poate ca pe aceasta pagina cuvintele lucru mecanic
sa apara scrise cu litere groase rosii, fara ca acest lucru sa se
vada cand deschizi Citat? Sunt curios daca se repeta
dupa ce trimit acest raspuns.
Editare ulterioara: nu numai ca nu s-a repetat, dar a disparut
si de pe restul paginii! Ce ti-e si cu vopseaua asta rosie!

Scris de **virgil_48** Dum 13 Mar 2016, 17:23

Transport din topicul Lucrul mecanic nul

curiosul a scris:
virgil_48 a scris:Caderea corpului ce orbiteaza
ar putea fi produsa numai de scaderea vitezei sale lineare

Paradoxal, căderea corpului care orbitează produce creșterea vitezei acestuia, iar această cădere transformă orbita inițială, eliptică sau circulară, într-una spiralată.
Din ceea ce am spus amândoi ar reieși că mai întâi ar trebui să scadă viteza corpului, ca să provoace căderea după care să crească viteza lui.
Dar cum ți se pare scenariul prin care căderea se realizează doar prin creșterea vitezei, nu prin scăderea vitezei ?
Că ar fi mai în acord cu observațiile experimentale și cu teoria în egală măsură.
Da, dar asta ar însemna că va crește energia cinetică a corpului pe care o ia...de unde ?
Oare din aia potențială ?
Cine știe ?

Scris de **virgil_48** Dum 13 Mar 2016, 19:32

virgil_48 a scris:Transport din topicul Lucrul mecanic nul
curiosul a scris:
virgil_48 a scris:Caderea corpului ce orbiteaza
ar putea fi produsa numai de scaderea vitezei sale lineare

Paradoxal, căderea corpului care orbitează produce creșterea vitezei acestuia, iar această cădere transformă orbita inițială, eliptică sau circulară, într-una spiralată.
Din ceea ce am spus amândoi ar reieși că mai întâi ar trebui să scadă viteza corpului, ca să provoace căderea după care să crească viteza lui.

Nu sunt cunoscator de amanunte in acest sens, m-am referit la
scaderea vitezei de orbitare, care pare sa se termine cu o accelerare
a caderii, asa cum ai spus. Cand iese de pe orbita.

Dar cum ți se pare scenariul prin care căderea se realizează doar prin creșterea vitezei, nu prin scăderea vitezei ? . . . . .

Poate fi un scenariu dirijat sau unul natural. Daca este un pilot
intr-o nava cosmica care vrea sa o izbeasca de o planeta, iesind de
pe orbita, poate face si asta. Dar trebuie sa fie japonez sau parasutist.
Daca nu este nava cosmica , poate fi un meteorit, sau asteroid. Dar
mai bine sa nu fie.

Scris de **virgil_48** Dum 13 Mar 2016, 23:18

virgil_48 a scris:Cum ar putea fi nul lucrul mecanic produs de miscarea unui
corp pe un traseu triunghiular inchis ? Este clar ca opririle si
pornirile(accelerarile si decelerarile) corpului, produc lucru
mecanic si provin din resursele sale energetice. Altfel nu
poti parcurge un traseu triunghiular inchis, nici in camp si
nici in spatiul liber. Iar lucrul mecanic este o marime scalara.

Aceasta intrebare am postat-o la începutul topicului Lucrul
mecanic nul, unde speram sa primeasca un raspuns clar si
la obiect, dar n-a fost sa fie. Orice cunoscator de fizica este
gata sa-mi spuna cum este in teorie, dar nu-mi spune unde
gresesc eu de ajung la alta concluzie decat teoria pe care
o stie. Topicul acela din sectiunea cu "raspunsuri clare la
intrebari clare" il abandonez fiindca nu are nici o sansa. Iar
sectiunea nu este conceputa pentru comentarii.

Scris de **virgil_48** Dum 13 Mar 2016, 23:56

Pana la urma mi-am amintit un PDF care lamureste problema cu triunghiul in favoarea teoriei recunoscute.
Ideea este ca desi lucrul mecanic este o marime scalara, poate fi
pozitiv sau negativ. Asta fara a avea un vector. Asa sa fie!

Prin urmare diferitele forţe pot determina lucru mecanic pozitiv (forţe motoare), negativ (forţe rezistive) sau 0 (nu au nici o influenţă).

Dar care or fi fortele care nu au nici o influenta? Probabil ca cele
care se pretinde ca se produc fara consum de energie. Sau fortele
care au rezultanta nula?
Mai trebuie sa-mi clarific cum este lucrul mecanic in cazul miscarii
de rotatie.

Scris de **Charon** Lun 14 Mar 2016, 10:30

Definitia folosita in mediile "oficiale" pentru lucrul mecanic este cea prezentata la inceputul acestui topic, cea care se refera la produsul scalar dintre doi vectori. Daca te uiti la figura 2 din pdf, vezi acolo vectorul forta si cel deplasare pe axa x. E limpede ca in cazul prezentat in figura, proiectia fortei pe deplasare are acelasi sens cu deplasarea (ambele in sensul directiei x pozitive) si atunci lucrul mecanic este pozitiv. Daca forta era orientata invers, cum este cazul fortei de frecare din figura, care este indreptata in sensul negativ al axei x, atunci lucrul mecanic are semnul negativ. Cand proiectiile vectorilor au aceeasi orientare, semnul este pozitiv. Cand au orientari contrare, semnul este negativ.

Asa intelegi intuitiv de unde provine semnul, dar el rezulta fara niciun dubiu cand aplici definitia exacta care implica valoarea cosinusului dintre vectori, adica tine cont de orientarea lor relativa.

Ce semn rezulta daca forta este aplicata perpendicular pe deplasare?

Scris de **virgil_48** Lun 14 Mar 2016, 10:46

Imi pare bine ca mai treci pe aici:

Charon a scris:
Asa intelegi intuitiv de unde provine semnul, dar el rezulta fara niciun dubiu cand aplici definitia exacta care implica valoarea cosinusului dintre vectori, adica tine cont de orientarea lor relativa.

M-ai vazut de mai multe ori ca ma impiedic de prostia cu
trunghiul, atunci scriam de un traseu in stea, dar nu mi-ai
adus argumentul acela decisiv, ca sa renunt.
Vezi ce fel de prieten esti? Ma lasi sa bat apa in piua ca
sa-mi spuna ceilalti ca sunt troll!

Ce semn rezulta daca forta este aplicata perpendicular pe deplasare?

Cu cazul acesta mai am mult de lucru, daca tu nu gasesti
un argument hotarator. Cand forta se aplica perpendicular
pe deplasare, deocamdat pentru mine se produce un lucru
mecanic care se numeste "schimbarea directiei". Este ceva
legat de moment si se masoara tot in joule. Nu-ti pot
spune ce semn are, dar nici tu nu o considera o bagatela.
Daca are loc, poate te ocupi putin.

Scris de **scanteitudorel** Lun 14 Mar 2016, 11:05

virgil_48 a scris:Cu cazul acesta mai am mult de lucru, daca tu nu gasesti
un argument hotarator. Cand forta se aplica perpendicular
pe deplasare, deocamdat pentru mine se produce un lucru
mecanic care se numeste "schimbarea directiei". Este ceva
legat de moment si se masoara tot in joule. Nu-ti pot
spune ce semn are, dar nici tu nu o considera o bagatela.
Daca are loc, poate te ocupi putin.

Semnul va fi acelasi cu sensul fortei aplicate ,iar lucrul mecanic este egal cu forta aplicata inmultita cu pasul spiralei , in situatia in care se considera ca deplasarea corpului s-a efectuat pe 360 de grade .

Scris de **virgil_48** Lun 14 Mar 2016, 13:17

scanteitudorel a scris:
Semnul va fi acelasi cu sensul fortei aplicate ,iar lucrul mecanic este egal cu forta aplicata inmultita cu pasul spiralei , in situatia in care se considera ca deplasarea corpului s-a efectuat pe 360 de grade .

Daca este vorba despre un cerc si nu despre o spirala, cum
consideri tu ca sta treaba? Ai vreo informatie sigura? Astept o
sursa de inspiratie.

Scris de **scanteitudorel** Lun 14 Mar 2016, 18:21

virgil_48 a scris:
scanteitudorel a scris:
Semnul va fi acelasi cu sensul fortei aplicate ,iar lucrul mecanic este egal cu forta aplicata inmultita cu pasul spiralei , in situatia in care se considera ca deplasarea corpului s-a efectuat pe 360 de grade .

Daca este vorba despre un cerc si nu despre o spirala, cum
consideri tu ca sta treaba?Traiectoria spiralata rezulta in urma aplicarii unei forte perpendiculare pe viteza circulara . Ai vreo informatie sigura? Astept o
sursa de inspiratie.

Daca rezulta un cerc inseamna ca asupra corpului nu a actionat o forta perpendiculara pe vectorul viteza . Cum actioneaza o forta perpendiculara pe deplasare corpul deviaza de la traiectoria sa. In urma acestei actiuni rezulta o spirala in plan , sau o elicoida .

Scris de **virgil_48** Mar 15 Mar 2016, 00:40

scanteitudorel a scris:
Daca rezulta un cerc inseamna ca asupra corpului nu a actionat o forta perpendiculara pe vectorul viteza . Cum actioneaza o forta perpendiculara pe deplasare corpul deviaza de la traiectoria sa. In urma acestei actiuni rezulta o spirala in plan , sau o elicoida .

Nu analizam efectul unei forte perpendiculare pe planul
miscarii, ci al uneia aflata in acelasi plan. Prin urmare
nu este cazul unei spirale ci al unei curbe plane.

Scris de **scanteitudorel** Mar 15 Mar 2016, 07:01

Nu te supara virgil_48 , dar cred ca vorbim impreuna si n-e intelegem separat .

virgil_48 a scris:Nu analizam efectul unei forte perpendiculare pe planul
miscarii, ci al uneia aflata in acelasi plan. Prin urmare
nu este cazul unei spirale ci al unei curbe plane.

I-a mai citeste ce ai discutat cu Charon, pana am intervenit si eu in discutie . >>>> Forta perpendiculara pe deplasare <<<<<. Roteste forta cu un unghi pe care-l doresti in jurul corpului , numai perpendiculara sa fie pe vectorul viteza si vei obtine diferite traiectorii. O curba in plan ,dupa 360 de grade nu poate fi numita spirala in plan ?

Scris de **virgil_48** Mar 15 Mar 2016, 07:15

scanteitudorel a scris:
I-a mai citeste ce ai discutat cu Charon, pana am intervenit si eu in discutie . >>>> Forta perpendiculara pe deplasare <<<<<. Roteste forta cu un unghi pe care-l doresti in jurul corpului , numai perpendiculara sa fie pe vectorul viteza si vei obtine diferite traiectorii. O curba in plan ,dupa 360 de grade nu poate fi numita spirala in plan ?

Acum am inteles ce voiai sa spui. Este valabil in cazul
unei orbite al carui diametru scade sau creste in timp.
Despre Luna se spune ca se indeparteaza de Pamant
cu 2 - 3 cm pe an.

Scris de **virgil_48** Sam 19 Mar 2016, 19:35

Fiindca Charon a dorit ca acest topic sa aiba un caracter
oarecum didactic, mai aduc o completare legata de marimea
lucru mecanic. Ma refer numai la lucrul mecanic care se
produce in spatiu, pe un traseu rectiliniu, de catre o forta F
care actioneaza asupra unui corp de masa m, pe directia
si in sensul miscarii sale inertiale.
Daca consideri formula W = F x d, nu ai nevoie sa calculezi
cresterea vitezei realizata de forta F, nici timpul cat a actionat.
Obtii lucrul mecanic produs chiar daca nu stii masa vizata.
Dar daca cunosti si masa corpului m, mai poti afla timpul si
cresterea vitezei.
1. W = F x d este formula in cazul cel mai simplu
2. W = F x t x $Lucrul mecanic - definitie si exemple - Pagina 6 Mimetex$
(Pana invat editarea Tex, veti intelege ca timpul inmultit cu
cresterea vitezei, echivaleaza cu deplasarea d.)
- Daca stii m, poti calcula acceleratia, care este uniforma:
a = F / m se poate determina.
- Timpul cat a actionat forta pentru parcurgerea deplasarii:
t = $Lucrul mecanic - definitie si exemple - Pagina 6 Mimetex$ ; adica at²/2 = S (sau d)
- Cresterea vitezei $Lucrul mecanic - definitie si exemple - Pagina 6 Mimetex$ = a x t ; a si t sunt cunoscute
Daca inlocuiesti in formula 2 pe t si $Lucrul mecanic - definitie si exemple - Pagina 6 Mimetex$ obtinute aici,
obtii formula 1, ceace este normal.

Scris de **virgil_48** Lun 28 Mar 2016, 07:36

Charon a scris:Definitia folosita in mediile "oficiale" pentru lucrul mecanic este cea prezentata la inceputul acestui topic, cea care se refera la produsul scalar dintre doi vectori. Daca te uiti la figura 2 din pdf, vezi acolo vectorul forta si cel deplasare pe axa x. E limpede ca in cazul prezentat in figura, proiectia fortei pe deplasare are acelasi sens cu deplasarea (ambele in sensul directiei x pozitive) si atunci lucrul mecanic este pozitiv. Daca forta era orientata invers, cum este cazul fortei de frecare din figura, care este indreptata in sensul negativ al axei x, atunci lucrul mecanic are semnul negativ. Cand proiectiile vectorilor au aceeasi orientare, semnul este pozitiv. Cand au orientari contrare, semnul este negativ.
Ce semn rezulta daca forta este aplicata perpendicular pe deplasare?

O accelerare produce lucru mecanic pozitiv, o franare produce lucru
mecanic negativ. Cele doua se petrec in linie dreapta si dupa ce au
loc amandoua, presupunem ca acel corp ajunge la aceeasi viteza ca
la inceput. Lucrul mecanic pozitiv si negativ se anuleaza, energia
corpului este lafel ca inainte de accelerare-franare. Avand aceeasi
viteza, el se prezinta ca si cum nu ar fi consumat energie deloc.
Totusi accelerarea si frânarea constiuie consum de energie.
Cum mai interpretam asta? Formula magica ce spune?
Exista energie mecanica care se consuma fara sa se produca lucru
mecanic? Eu tare am impresia ca semnul plus si minus aplicat
lucrului mecanic, este o strumfarie care il califica pe cai ocolite tot
ca marime vectoriala !

Scris de **isabau** Joi 07 Apr 2016, 12:23

Daca folosim forte conservative avem: lucru mecanic pozitv egal cu lucru mecanic negativ si numai datorita frecarii rezulta pierderi de energie.
Numai daca folosim grupuri cu forte neconservative (grupuri cu parghii de ordin zero), rezulta castig de lucru mecanic la arborele turbinelor gravitationale. Acest lucru este dovedit cu teorie si calcule la acest forum, link: https://cercetare.forumgratuit.ro/t1687-grupurile-cu-forte-neconservative

Scris de **scanteitudorel** Joi 07 Apr 2016, 22:25

isabau a scris:Daca folosim forte conservative avem: lucru mecanic pozitv egal cu lucru mecanic negativ si numai datorita frecarii rezulta pierderi de energie.
Numai daca folosim grupuri cu forte neconservative (grupuri cu parghii de ordin zero), rezulta castig de lucru mecanic la arborele turbinelor gravitationale. Acest lucru este dovedit cu teorie si calcule la acest forum, link: https://cercetare.forumgratuit.ro/t1687-grupurile-cu-forte-neconservative

Asa este , bilele de atata viteza distrug roata cu spite. Dar de unde viteza ? Cele 8 bile plasate in partea dreapta pe roata nu pot ridica o singura bila plasata pe axa verticala.
Lucrul mecanic - definitie si exemple - Pagina 6 29ffj1g

Lucrul mecanic - definitie si exemple - Pagina 6 29ffj1g

Scris de **isabau** Sam 09 Apr 2016, 15:06

Dle scanteitudorel,
incearc sa-ti dovedesc castigul de lucru macanic si la nivelul unui elev de clasa a 5-a.
Raspunsul dvs este pe langa inventie, deoarece: la toate tipurile de turbine gravitationale avem grupuri cu forte neconservative fiindca excentricitatea permanenta nu are: un moment a fortei de sens contrar, actiune-reactiune, echilibru dinamic etc.
Pentru a exploata aceste grupuri cu forte neconservative , sistemul deschis cu parghii de ordin zero, interactioneaza cu *exteriorul* prin arborele turbinei si transmite lucru mecanic realizat aproape gratuit pe alt drum in exteriorul sistemului conf. inventiei fig. 1, fig. 2 si fig. N/2.
Oricine doreste sa faca comentarii adecvate inventiei trebuie sa analizeze si linkul https://cercetare.forumgratuit.ro/t1687-grupurile-cu-forte-neconservative
Dau un exemplu rudimentar pentru Dvs cu castigul (in plus) de la greutatile care coboara in timpul functionarii turbinelor gravitationale. Conf. inventie toate ciclurile sunt identice si fiecare ciclu are doua faze.
La prima faza se calculeaza intervalul de cel putin 75% cat dureaza coborarea celor 8 greutati concomitent cu rotirea turbinei. In acest interval viteza greutatilor creste. Daca ciclul este de ~8 sec, la prima faza coboara 8 greutati (75*8/100=6) in ~ 6 sec.
Daca ciclul este de ~8 sec, la faza a doua coboara 7 greutati (25*8/100=2) in ~2 sec si se ridica 2 greutati (aproape vertical). La faza a doua viteza greutatilor la coborare scade conf. inventiei si fig. 1.
60(sec)/8=7.5 secunde si rezulta ~7 cicluri la un minut. La prima faza coboara 8 greutati*7 cicluri = ~56 greutati. La a doua faza coboara 7 greutati*7 cicluri = ~49 greutati si se ridica 2 greutati*7 cicluri = ~14 greutati. Energia totala cedata de cele 7 greutati, la faza a doua, este INCLUSA in energia totala cedata de cele 8 greutati, la prima faza, conf. inventie fig.1 si fig. N/2.
Greutati in plus la primul ciclu: 8 (coboara) – 2 (urca) = 6 greutati in plus (in ~8sec)
intr-un minut: 60 sec/8 sec*6 greutati = 45 greutati castig intr-un minut.
Intr-o ora: 45*60 minute = 2700 greutati in plus numai intr-o ora.
Intr-o 1000 de ore: 2700*1000 = 2700000 greutati in plus
Daca m are 1kg avem un castig de 2700000kg (1000ore/24ore=~42 zile)
Daca m = 8000kg; rezulta: 2700000*8000=21600000000kg = 21600000 tone (numai in 42 de zile)
Pentru a intelege cum functioneaza si de ce grupurile cu forte neconservative nu au: un moment a fortei de sens contrar, actiune-reactiune, echilibru dinamic etc., trebuie analizat si *Virtual ansamblu*

Scris de **scanteitudorel** Sam 09 Apr 2016, 18:54

ISabau a scris:Dau un exemplu rudimentar pentru Dvs cu castigul (in plus) de la greutatile care coboara in timpul functionarii turbinelor gravitationale. Conf. inventie toate ciclurile sunt identice si fiecare ciclu are doua faze.
La prima faza se calculeaza intervalul de cel putin 75% cat dureaza coborarea celor 8 greutati concomitent cu rotirea turbinei. In acest interval viteza greutatilor creste. Daca ciclul este de ~8 sec, la prima faza coboara 8 greutati (75*8/100=6) in ~ 6 sec.

Dl. ISabau , daca nu exista o diferenta de lucrul mecanic intre coborarea greutatilor si ridicarerea acestora ,( indiferent cate de complicat este sistemul mecanic ), nu aveti de unde sa obtineti o anumita viteza de rotatie a turbinei, deoarece acestea sunt in echilibru static. Pentru a determina daca intre cele doua exista aceasta diferenta , foarte bine trebuie sa folositi pentru fiecare din ele functiile trigonometrice ca in figura prezentata de mine mai inainte. Alte calcule va pot duce in eroare. Inventia prezentata de dvs. eu am studiat-o inca de anul trecut si o cunosc suficient de bine pentru a va spune ca relatiile matematice aplicate sunt gresite. Indiferent de gradul parghiilor folosite in inventie, functiile trigonometrice va vor explica foarte simplu unde gresiti.

Scris de **virgil_48** Sam 09 Apr 2016, 20:17

Tudorele , sa stii ca(?) cu Isabau este de rau. Daca-i dai apa la
moara, turbina lui se invarteste la infinit. Am vazut asta nu
numai pe forumul nostru. Explicatiile de bun simt nu il
intereseaza, posteaza pagini copiate ca un automat. Vezi ce
faci, ca pe topicul acesta eu tot il mai astept pe Charon, si
s-ar putea ca raspunsul lui sa nu mai aiba loc !

Scris de **scanteitudorel** Dum 10 Apr 2016, 08:49

virgil_48 a scris:Tudorele , sa stii ca(?) cu Isabau este de rau. Daca-i dai apa la
moara, turbina lui se invarteste la infinit. Am vazut asta nu
numai pe forumul nostru. Explicatiile de bun simt nu il
intereseaza, posteaza pagini copiate ca un automat. Vezi ce
faci, ca pe topicul acesta eu tot il mai astept pe Charon, si
s-ar putea ca raspunsul lui sa nu mai aiba loc !

OK. Stop masina.

Scris de **isabau** Dum 10 Apr 2016, 12:59

Fragment scris de scanteitudorel
“Dl. ISabau , daca nu exista o diferenta de lucrul mecanic intre coborarea greutatilor si ridicarerea acestora ,( indiferent cate de complicat este sistemul mecanic ), nu aveti de unde sa obtineti o anumita viteza de rotatie a turbinei, deoarece acestea sunt in echilibru static.”
Dle scanteitudorel, turbinele gravitationale in timpul functionarii nu sunt nicio clipa in echilibru static pentru ca toate cele 8 greutati sunt numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric si numai din aceasta cauza turbina nu are: un moment a fortei de sens contrar, actiune-reactiune, echilibru dinamic etc.
Diferenta de lucrul mecanic intre coborarea celor 8 greutati la prima faza conf. inventie si fig. N/2 si ridicarerea celor doua greutati in faza a doua conf. inventie si fig. 1; este de 6 greutati. Citez calcule cu formula lucrului mecanic, detalii link https://cercetare.forumgratuit.ro/t1687-grupurile-cu-forte-neconservative
Calculele realizate la cele doua faze cu parametrii: una greutate m = 8000kg si h=10.5m. Conf. calcule estimative, inaltimea corecta pentru a calcula energia cedata de cele 8 greutati, la prima faza, in cel putin 75% cat dureaza coborarea lor, este intre h=5.25m (energie minima cedata) si h=7.875m (energie maxima). Energia cedata de cele 8 greutati (8 forte neconservative) in cadere libera , la prima faza, de la inaltimile corespunzatoare figurii N/2, este de 3605616J.
Calcule la faza a doua: se calculeaza numai intervalul de 25% dintr-un ciclu in care se ridica cele doua greutati si castigul de la cele 7 greutati care coboara. Cele 2 greutati sunt ridicate cu energie electrica din afara sistemului si nu afecteaza cele 7 greutati care coboara, in acelasi interval de timp in faza a doua, deoarece intre ele nu exista interactiune (ambele operatii, in faza a doua, au actiune distincta si nu se influenteaza reciproc).
Se face diferenta si rezulta: la prima faza conf. inventie si fig. N/2 [8000(kg)*5.74875(m)*8(buc)*9.8] = 3605616J – 823200J = 2782416J castig continuu.
Referitor la viteza greutatilor, citez din acelasi link postat mai sus: “… Rezulta faptul ca in interorul sistemului deschis semihibrid se produce lucru mecanic (energie) datorita momentelor de expansiune a entropiei, la prima faza si recesiunea entropiei la faza a doua care sunt controlate 99.9% de un sistem de comanda si control automat, care in aceeasi perioada de timp monitorizeaza multiplicatorul de turatie, cele 2 generatoare si comanda franarea turbini la faza a doua, cu castig de energie, prin cuplarea a cel putin 3 generatoare pe poz. 2. 1/e, conf. inventie ..." Astept sa dovediti ce afirmati, inclusiv calcule cu functii trigonometrice.

Scris de **virgil_48** Vin 22 Apr 2016, 00:28

Pentru Charon, avand in vedere intentia didactica cu care ai
revenit pe acest forum:
Ai inteles cum sta treaba cu marimea care ai adus-o in discutie.
Acum ai putea prezenta echivalenta dintre lucrul mecanic pe
care il produce o forta in spatiu, actionand pe directia miscarii
inertiale a corpulu si; schimbarea directiei care o produce aceeasi
forta in modul, actionand oblic sau perpendicular pe miscarea
inertiala.
Actionand pe directia miscarii inertiale se modifica viteza,
iar actionand perpendicular pe ea, se modifica directia.
Nu este nici un motiv rational ca efectul produs in cazul al
doilea sa nu fie echivalent cu lucrul mecanic din primul caz.
Marimea ambelor efecte este determinata de timpul cat actioneaza
forta, iar produsul acestora reprezinta impulsul, care se conserva.
Daca in ambele cazuri forta si timpul sunt egale, energia care se
consuma este aceeasi.
Ai spus ca nu te urmareste nimeni. Sper ca nu te-ai ascuns din
cauza acestei probleme.

Scris de **virgil_48** Vin 22 Apr 2016, 09:33

Sper ca nu umbla Charon pe aici cu vopsea rosie, fiindca abordarea
mea este respinsa in general de banateni. Iar ei sunt izolati !
O fi ramas loc prin gard cat sa treaca o pensula ?
Incet, incet, voi afla cine este suporterul mut al conservativitatii
campului gravitational. Ca sa-i multumesc pentru interesul aratat
subiectului si pentru argumentarea colorata.

Scris de **virgil_48** Sam 23 Apr 2016, 10:24

Re: Noutăţi din Banat
Mesaj Scris de Razvan Astazi la 07:40
virgil_48 a scris:
Razvan, pe mine vopseaua rosie nu ma mai sperie de mult.
Despre raspunsul din topicul Lucrul mecanic... preferam sa obiectezi
ceva in cuvinte, fiindca cine l-a sanctionat color, am aflat.
Nu mai am nimic de obiectat. Aştept să calculezi lucrul mecanic pentru
cele două situaţii şi să văd la ce concluzii mai ajungi.

Adica stai pe margine, te distrezi si astepti de la un empirist
sa te lumineze ? Rusinicăăă !
Tot nu ti se pare suficient de evident ca sa participi ?
Nu ti se pare, stiu ca n-ai sa recunosti asa ceva in public.

Scris de **virgil_48** Sam 23 Apr 2016, 21:37

Mesaj nou Scris de Razvan Astazi la 19:51
Am înţeles că îi cereai părerea lui Charon.
Oricum, n-am priceput eu ce-ai vrut să zici cu asta: "Marimea ambelor efecte este determinata de timpul cat actioneaza forta, iar produsul acestora reprezinta impulsul, care se conserva.", dar nu-i bai. Vreau mai întâi să văd calculul lucrului mecanic pentru cele două situaţii.

Este buna parerea orcarui fizician care are ceva timp sa
analizeze si sa raspunda. Dupa cum vezi, Charon este si mai
ocupat decat tine, de mai mult timp.
Despre problema ridicata:
Efectul fortei in spatiu, asupra unui corp, atunci când actioneaza
coliniar cu traiectoria sa, este cresterea(sau scaderea) vitezei.
Efectul unei forte de aceeasi marime asupra aceluiasi corp, dar
perpendiculara mereu pe traiectorie este numai schimbarea directiei.
In spatiu, forta o consideram produsa de propulsie.
Si cresterea vitezei si unghiul schimbarii directiei sunt proportionale
cu timpul cat actioneaza forta. Iar forta x timpul este aceeasi
marime cu impulsul = masa x viteza.
Daca impulsul se conserva in cresterea vitezei(ca m x v) in primul
caz, el se conserva si in schimbarea directiei(ca F x t) in cazul al
doilea. Fiindca dupa incetarea fortei, corpul nu se mai intoarce
la directia initiala. In cazul al doilea, schimbarea directiei consuma
energie, este produsa de forta in timp(impuls) si produce lucru mecanic.
Nu esti obligat sa zici ceva.

Scris de **Abel Cavaşi** Lun 25 Apr 2016, 10:33

Amănunte despre lucrul mecanic: http://www.manualdefizica.ro/wp-content/uploads/2016/04/Lucrul-mecanic.Energia.pdf

Scris de **virgil_48** Lun 25 Apr 2016, 13:54

Abel Cavaşi a scris:Amănunte despre lucrul mecanic: http://www.manualdefizica.ro/wp-content/uploads/2016/04/Lucrul-mecanic.Energia.pdf

Imi pare bine ca ai venit tu, Toma Necredinciosul, cu acest Pdf.
Sper sa-mi fie de folos si mai departe, dar acum am sa-ti arat
minciuna evidenta, poate ai sa intelegi.
La începutul pag. 2 este scris asa:

b) dacă 𝛼 =𝜋/2, cos 𝛼 = 0, 𝑖𝑎𝑟 𝐿 = 0. Nu se produce lucru mecanic
pe o direcție perpendiculară pe direcția deplasării;

Acum fa un mic efort, priveste din nou schita aceasta si cauta sa
intelegi:
Lucrul mecanic - definitie si exemple - Pagina 6 Nyu5xu

Traseul pe care sunt punctele A si B, este descris de un corp, care
circula inertial in spatiul liber. Nu introducem aici diferendul
nostru privind inertia curba-elicoidala. Schita se refera la un corp
aflat in miscare inertial-rectilinie, care intre punctele A si B este
impins in lateral de o forta F. Nu poate fi decat o propulsie. Vezi
distanta pe care am notat-o acolo dS ? Vezi forta F ? Spune-mi
acum ca nu-i minciuna ce scrie in citat. Daca faci un pas la dreapta
din A, este alt punct, unde forta poate fi perpendiculara, ca o forta
centrala, iar curba se tot departeaza de axa X. Cineva mai apropiat
decat mine de calculul diferential, ar fi reusit demult sa determine
deplasarea aceea dS in conditiile unei forte de tip central. Insa
minciuna din citat sper ca ai inteles-o fara comentariile ulterioare.
dS nu devine vizibil daca acolo nu este nici o deplasare, iar aceea
cat ar fi de mica, inmultita cu F reprezinta lucru mecanic.
Daca consideri ca nu-i minciuna, spune cu vorbele tale, nu-mi mai
da alte Pdf-uri. Dar pentru cel de azi iti multumesc, este folositor!

Scris de **Abel Cavaşi** Lun 25 Apr 2016, 14:05

„Minciuna” aia este o CONSECINȚĂ a unor afirmații de mai înainte. Cu care dintr ele nu ești de acord?

Scris de **virgil_48** Lun 25 Apr 2016, 14:29

Abel Cavaşi a scris:„Minciuna” aia este o CONSECINȚĂ a unor afirmații de mai înainte. Cu care dintr ele nu ești de acord?

Citatul al 2-lea, marcat cu litere groase, in raspunsul precedent.

Scris de **Abel Cavaşi** Lun 25 Apr 2016, 18:59

Tu citești și ce scriu eu? Te-am întrebat cu care afirmații DE MAI ÎNAINTE nu ești de acord! Îți spuneam că citatul tău este o consecință a textului dinainte. Mai trebuie să repet întrebarea?

Scris de Continut sponsorizat

Lucrul mecanic - definitie si exemple

Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple

Re: Lucrul mecanic - definitie si exemple