Lucrul mecanic - definitie si exemple

Rezumarea primului mesaj :

Din dictionarul Oxford de fizica:

Lucrul mecanic efectuat de o forta ce actioneaza asupra unui corp este produsul dintre forta si distanta parcursa de punctul ei de aplicatie in directia actionarii fortei.
Daca forta  
           F
actioneaza in asa fel incat deplasarea  
           s
este intr-o directie ce face unghiul theta cu directia de actiune a fortei,
lucrul mecanic este dat de
          W=Fs cos theta
Lucrul mecanic este produsul scalar dintre vectorul forta si vectorul deplasare. Se masoara in Jouli.
Conform definitiei, pe un element de drum arbitrar.


elementul de lucru mecanic  efectuat de forta
,
este

Astfel, lucrul mecanic total efectuat de o forta pe un drum dat este suma lucrului mecanic elementar efectuat pe fiecare element al drumului

Indicele  marcheaza divizunea numarul      din cele    diviziuni egale ale drumului.
Propuneti exemple de forte si drumuri pentru care sa calculam lucrul mecanic conform acestei definitii si formule.
P.s. Aceasta este o reeditarea a postarii lui Charon, cauzata de
înlocuirea editorului de formule.

Un exemplu de lucru mecanic este cel care se produce in spatiul
liber(fara gravitatie) prin miscarea unui corp m intre doua puncte
A si B care sunt fixe intr-un anumit sistem de referinta.
Nu exista frecari, planuri inclinate, resorturi, singura misiune a
fortei F este de a invinge inertia. Pana la jumatatea distantei,
forta va avea sensul A --> B iar de la jumatate B --> A. Este
evident ca miscarea intre A si B consuma energie si are loc o
deplasare. Dar energia cinetica a corpului m in A si B este tot
zero, lucrul mecanic s-ar zice ca este 1/2 pozitiv si 1/2 negativ,
deci zic ei ca este nul, prin urmare prestatia ar fi  moca, desi se
vede clar ca nu este. Coruptia aceasta a patruns si in spatiu!
Consuma cineva energie si nu plateste, iar lucrul mecanic il baga
in buzunar. Poate stie cineva ca ma insel.

Vorbești prostii și ai mintea întunecată.

Ca să ieși în spațiu consumi energie, pe care o regăsești parțial în încălzirea globală a Pământului sau a altor corpuri cerești din Sistemul Solar.

Mai lasă prejudecățile-astea cu „corupția”...

Vai, vai, vai,.... ce vorbesti Abel ? s-ancalzit atmosfera globala de atatea iesiri in spatiu !
Pai sa-ti spuna nenea, Pamantul mult mai mult radiaza decat primeste.  Fiecare atom sau molecula, ce are peste zero kelvin, radiaza.  Scrie si-n cartea aia "Fizica povestita" de Presura.  De unde atata energie sa tot radieze de miliarde de ani, asta-i intrebarea.  Si pe masura ce trec anii si miliardele de ani, Pamantul se va incinge si mai mult si poate va deveni o stea, daca nu cumva se va uni cu Soarele.  De unde, bre, de unde ?
Desigur ne vei raspunde, de la lucrul mecanic de curbura !!! Ca doara spatiul e curb si plin de astfel de lucruri.

Da, da, exact așa e. Tu le știi pe toate.

Abel Cavaşi a scris:Vorbești prostii și ai mintea întunecată.
Ca să ieși în spațiu consumi energie, pe care o regăsești parțial în încălzirea globală a Pământului sau a altor corpuri cerești din Sistemul Solar.
Mai lasă prejudecățile-astea cu „corupția”...

Prima apreciere a ta ma pune pe gânduri, ca si ultima. Dar
fiindca ne indeparteaza de subiect si te vad asa sigur de el, mai
bine spune-mi si mie ceva:
In ce fel si cu ce mijloace se transforma dupa parerea ta, in
spatiul liber, energia cinetica in energie termica atunci când este
vorba de corpuri.
Sau la ce te referi, fiindca nu-mi este clar ce te supara.
In mediul nostru mai inteleg, dar acolo nu pricep cum se petrece
aceasta transformare.

Ce numești „spațiu liber”? O fi vreun sistem ciudat la care te gândești tu? Este cumva vidul? Este cumva întreg Universul? Dacă între două corpuri există o distanță mică nu mai este spațiu liber între ele? Dar dacă între ele este o distanță mare, spațiul devine „liber”?

Abel Cavaşi a scris:Ce numești „spațiu liber”? O fi vreun sistem ciudat la care te gândești tu? Este cumva vidul? Este cumva întreg Universul? Dacă între două corpuri există o distanță mică nu mai este spațiu liber între ele? Dar dacă între ele este o distanță mare, spațiul devine „liber”?

Asa i-am spus in general spatiului fara gravitatie, eventual
intergalactic. Când simulez actiunea a doua corpuri, este
vorba numai despre gravitatea celor doua corpuri, consider
ca nu sunt influentate din alte directii.

Spațiul intergalactic este fără gravitație? De unde ai asemenea concepții greșite? O galaxie nu produce gravitație?

Abel Cavaşi a scris:Spațiul intergalactic este fără gravitație? De unde ai asemenea concepții greșite? O galaxie nu produce gravitație?

In conceptia mea gresita, se gaseste in Universul acesta vreun
colt atat de indepartat de formatiile de corpuri, incat sa-l poti
socotit ferit de fantezia TRG-ista. Cea cu campul infinit! Sau
daca asta nu poti, locul acela sa fie expus simetric influentei
campurilor inconjuratoare. Deci rezultanta campurilor sa fie nula.

Aici s-a intrerupt discutia despre lucru mecanic:

In ce fel si cu ce mijloace se transforma dupa parerea ta, in
spatiul liber, energia cinetica in energie termica atunci când este
vorba de corpuri.

Daca exista sau nu spatiu liber, nu este esential. Este suficient sa-l
simulezi in minte si asta este foarte usor. De fapt este probabil cea
mai usoara simulare.
Discutam atunci ideea lui Abel ca energia care se consuma pentru
curbarea unei traiectorii inertiale in spatiul liber, devine variatie de
temperatura(probabil crestere) si nu lucru mecanic! Dece oare?

Să-ți fac o mică sinteză a ceea ce spune Fizica oficială, iar tu spune-mi cu care punct nu ești de acord.

1. Energia totală a unui corp este proporțională cu masa corpului.
   
2. Energia totală a unui sistem izolat (aflat în „spațiul liber”) se conservă. Deci și masa lui.
   
3. Intensitatea câmpului gravitațional produs de un corp depinde de masa lui, deci și de energia lui. Dacă energia nu se epuizează, atunci nu se epuizează nici câmpul.
   
4. Un corp poate ceda energie în două moduri: efectuând lucru mecanic sau cedând căldură. La primire e invers.
   

Cu ce nu ești de acord?

Abel Cavaşi a scris:Să-ți fac o mică sinteză a ceea ce spune Fizica oficială, iar tu spune-mi cu care punct nu ești de acord.

1. Energia totală a unui corp este proporțională cu masa corpului.
   
2. Energia totală a unui sistem izolat (aflat în „spațiul liber”) se conservă. Deci și masa lui.
   
3. Intensitatea câmpului gravitațional produs de un corp depinde de masa lui, deci și de energia lui. Dacă energia nu se epuizează, atunci nu se epuizează nici câmpul.
   
4. Un corp poate ceda energie în două moduri: efectuând lucru mecanic sau cedând căldură. La primire e invers.
   

Cu ce nu ești de acord?

Presupun ca cele scrise mai sus corespund fizicii oficiale, dar la
ce folosesc in mecanica? Ai auzit tu ca in mecanica miscarea este
influentata de temperatura corpului? Mai ales in medii in care nu
exista frecare, vascozitate, sau alte elemente care sa influenteze
miscarea înafara de forta(si impuls). Pentru ce trebuie sa complici
in asa fel problema cu factori inexistenti? Pentru ce ai nevoie de
energia totala daca si energia cinetica se conserva? Recunosti
inertia. Dece nu aduci si energia chimica sau atomica a corpurilor?
Nu sunt de acord sa extind si sa complic discutia. Mecanica este o
disciplina independenta si include mecanica cereasca.
In plus nu sunt dispus sa-mi extind acum cunostintele in directii
care nu le vad necesare preocuparii mele.
Nu sunt dispus sa iau de bune niste cunostinte in care nu am
incredere totala si mi se par inutile.
Prin urmare daca poti explica cum devine energia cinetica, energie
termica in spatiul liber, poti incerca sa ma lamuresti, cu vorbele
tale.

Natura nu funcționează după cum împărțim noi Fizica în subdomenii. Natura este unitară și nu-i pasă că tu știi doar puțină mecanică.

Apropo, mișcarea termică poate fi descrisă prin fenomene mecanice (mișcarea unor molecule într-un gaz), iar acest lucru explică faptul că temperatura este o mărime fizică asociată unui sistem macroscopic alcătuit din multe molecule cu o anumită energie. Cu cât energia moleculelor este mai mare, cu atât temperatura sistemului este mai mare. Teoria care explică frumos temperatura se numește „teoria cinetico-moleculară”.

În această teorie rezultă de exemplu că dacă încălzești un gaz, atunci gazul se dilată, iar prin dilatare gazul poate produce lucru mecanic, prin împingerea unui piston. Reciproc, dacă micșorezi rapid volumul gazului, atunci gazul se încălzește, „transformând” astfel lucrul mecanic în căldură.

Și să revenim acum la oile noastre. Dacă un corp cade pe Pământ, atunci acel corp se încălzește, căci energia pe care a avut-o în momentul ciocnirii cu Pământul se disipează cumva. În schimb, dacă nu frânezi corpul în cădere (corpul cade printr-un tunel vidat), atunci el trece nestingherit mai departe în așa fel încât la o mie de kilometri îndepărtându-se de Pământ va avea din nou aceeași viteză ca și când era la o mie de kilometri apropiindu-se de Pământ. Dacă nu se întâmplă așa, deci dacă corpul nu are aceeași viteză la plecare ca și la sosire, înseamnă că tunelul tău nu a fost bine vidat, iar corpul a fost puțin frânat și a cedat energie Pământului.

E clar până aici?

Abel Cavaşi a scris:Natura nu funcționează după cum împărțim noi Fizica în subdomenii. Natura este unitară și nu-i pasă că tu știi doar puțină mecanică.
Apropo, mișcarea termică poate fi descrisă prin fenomene mecanice (mișcarea unor molecule într-un gaz), iar acest lucru explică faptul că temperatura este o mărime fizică asociată unui sistem macroscopic alcătuit din multe molecule cu o anumită energie. Cu cât energia moleculelor este mai mare, cu atât temperatura sistemului este mai mare. Teoria care explică frumos temperatura se numește „teoria cinetico-moleculară”.
În această teorie rezultă de exemplu că dacă încălzești un gaz, atunci gazul se dilată, iar prin dilatare gazul poate produce lucru mecanic, prin împingerea unui piston. Reciproc, dacă micșorezi rapid volumul gazului, atunci gazul se încălzește, „transformând” astfel lucrul mecanic în căldură.

Astea mai mi le-ai spus, sunt valabile in mediul nostru, nu zic
ca sunt inutile sau neadevarate, dar in spatiul liber nu se aplica
si nu ai motiv sa le aduci in aceasta discutie.

Și să revenim acum la oile noastre. Dacă un corp cade pe Pământ, atunci acel corp se încălzește, căci energia pe care a avut-o în momentul ciocnirii cu Pământul se disipează cumva. În schimb, dacă nu frânezi corpul în cădere (corpul cade printr-un tunel vidat), atunci el trece nestingherit mai departe în așa fel încât la o mie de kilometri îndepărtându-se de Pământ va avea din nou aceeași viteză ca și când era la o mie de kilometri apropiindu-se de Pământ. Dacă nu se întâmplă așa, deci dacă corpul nu are aceeași viteză la plecare ca și la sosire, înseamnă că tunelul tău nu a fost bine vidat, iar corpul a fost puțin frânat și a cedat energie Pământului.
E clar până aici?

Nu este nevoie de tub vidat daca simulezi cu o planeta lipsita
de atmosfera. Exercitiul acesta a acoperit recent cateva pagini
pe topicul Mecanica FOIP... Nu numai ca este clar, dar acolo
am ajuns mai departe, si ai participat si tu. Iti amintesti?
Iata ce am discutat: Corpul m se indreapta cu viteza V inertiala
spre planeta M si poate trece prin ea, printr-un tunel. Gravitatia
planetei actioneaza asupra corpului m din punctul A pana in
punctul B, situate simetric. Pana in M il acceleraza si din M in B
il franeaza. Dupa ce trece de punctul B, corpul m isi continua
traiectoria inertiala tot cu viteza V.
Ai putea spune ca trecerea aceasta prin M nu consuma energia
"campului" sau, sau orice alta energie din exteriorul lui m.
Era clar pana aici?

Ia să se bage și eu un pic (fizicianu' lu pește).

Abel Cavaşi a scris: În schimb, dacă nu frânezi corpul în cădere (corpul cade printr-un tunel vidat), atunci el trece nestingherit mai departe în așa fel încât la o mie de kilometri îndepărtându-se de Pământ va avea din nou aceeași viteză ca și când era la o mie de kilometri apropiindu-se de Pământ.

Exact Abel, iar în exemplul tău se regăsește tocmai conservativitatea câmpului.

Principiul lui virgil_48 este că într-un spațiu (ipotetic) liber se consumă energie pentru a accelera un corp, ceea ce ar trebui să se întâmple și în cazul accelerării unui corp în cădere liberă în câmp gravitațional, ceea ce, schematizat logic, ar însemna că se consumă energie din câmpul gravitațional pentru accelerarea corpului.

Acum, presupunem că virgil_48 are dreptate, iar câmpul consumă energie pentru accelerarea corpului și ne imaginăm ce se întâmplă în exemplul tău cu tunelul perfect vidat, în care nu apare nicio forță de frecare ce poate acționa asupra corpului.

Corpul cade de la 1 km și accelerează spre pământ.
Când ajunge la mijlocul tunelului are viteză v.
Cât timp corpul este accelerat sub acțiunea forței de greutate, se consumă (presupunem) energie din câmp.
La ieșirea din tunel, pe partea cealaltă când este frânat de gravitație, va fi frânat cu o forță mai mică decât cea cu care a fost accelerat, tocmai pentru că s-a consumat energie din câmp pentru accelerarea lui.
Conform principiului lui virgil_48, câmpul consumă (presupunem) energie și pentru a-l frâna.
Dacă forța cu care este frânat corpul este mai mică decât cea cu care a fost accelerat, atunci pe partea cealaltă a tunelului el se va opri la o distanță mai mare de 1 km, să spunem (1+x) km.
Ajunși aici, inversăm situația, corpul este accelerat spre pământ cu o forță diminuată de la (1+x) km.
Trecând pe partea cealată el va fi frânat cu o forță și mai mică, ceea ce-l va propulsa până la (1+x+y) km, să spunem.
Și tot așa.
Dacă facem și un pic de matematică, cu siguranță vom stabili că de fiecare dată când trece prin mijlocul tunelului, viteza corpului va fi tot v.
De fiecare dat când îl accelerează sau îl frânează, câmpul va consuma o cantitate de energie egală cu energia lui cinetică pe care o are la mijlocul tunelului,
Să spunem că ping-pong-ul acesta se realizează de n ori până la epuizarea câmpului, ceea ce ar însemna că energia inițială a câmpului va fi de n ori dublul energiei cinetice de la mijlocul tunelului, în timp ce energia cinetică a corpului în momentul în care nu mai este atras va fi cel mult energia cinetică pe care o are la mijlocul tunelului.

Evident, apare o diferență mare de energie, pe care a consumat-o...cine?

virgil_48 a scris: Corpul m se indreapta cu viteza V inertiala
spre planeta M si poate trece prin ea, printr-un tunel. Gravitatia
planetei actioneaza asupra corpului m din punctul A pana in
punctul B, situate simetric. Pana in M il acceleraza si din M in B
il franeaza. Dupa ce trece de punctul B, corpul m isi continua
traiectoria inertiala tot cu viteza V.
Ai putea spune ca trecerea aceasta prin M nu consuma energia
"campului" sau, sau orice alta energie din exteriorul lui m.
Era clar pana aici?

Nu, nu este chiar atât de clar.

în această situație, virgil_48, problema care apare este asemănătoare cu cea pe care am menționat-o anterior.
Dacă pe drumul A-B s-ar consuma energie pentru accelerarea și frânarea corpului, aceasta nu se regăsește în energia cinetică a corpului după ce trece de punctul B, pentru că, corpul, va avea aceeași viteză în punctul B ca și cea pe care a avut-o în punctul A.

Dacă nu se regăsește în energia cinetică a corpului, atunci cine a păpat-o?
Considerând că nu se regăsește în câmp, desigur, sau în căldura produsă de o eventuală forță de frecare ?

Mulțumesc de ajutor, curiosule! Mă bucur că și tu vrei să-l trezim pe omul ăsta la realitate.

virgil_48 a scris:Nu este nevoie de tub vidat daca simulezi cu o planeta lipsita de atmosfera. Exercitiul acesta a acoperit recent cateva pagini pe topicul Mecanica FOIP... Nu numai ca este clar, dar acolo am ajuns mai departe, si ai participat si tu. Iti amintesti?

Poate ți s-a părut ție clar, dar mie deloc.

Iata ce am discutat: Corpul m se indreapta cu viteza V inertiala
spre planeta M si poate trece prin ea, printr-un tunel. Gravitatia
planetei actioneaza asupra corpului m din punctul A pana in
punctul B, situate simetric. Pana in M il acceleraza si din M in B
il franeaza. Dupa ce trece de punctul B, corpul m isi continua
traiectoria inertiala tot cu viteza V.
Ai putea spune ca trecerea aceasta prin M nu consuma energia
"campului" sau, sau orice alta energie din exteriorul lui m.
Era clar pana aici?

Dacă tunelul este vidat, nu se poate consuma energie, căci acea energie trebuie regăsită undeva (dacă ești de acord cu legea de conservare a energiei), ori acest „undeva” nu poate fi vidul, căci vidul, prin definiție, este nematerial și nu înmagazinează energie. Eventual câmpul poate înmagazina energie.

curiosul a scris:
Nu, nu este chiar atât de clar.
In această situație, virgil_48, problema care apare este asemănătoare cu cea pe care am menționat-o anterior.
Dacă pe drumul A-B s-ar consuma energie pentru accelerarea și frânarea corpului, aceasta nu se regăsește în energia cinetică a corpului după ce trece de punctul B, pentru că, corpul, va avea aceeași viteză în punctul B ca și cea pe care a avut-o în punctul A.
Dacă nu se regăsește în energia cinetică a corpului, atunci cine a păpat-o?
Considerând că nu se regăsește în câmp, desigur, sau în căldura produsă de o eventuală forță de frecare ?

Curiosule, in raspunsul meu anterior, am lasat oarecum ideea
neterminata. Daca argumentarea ta nu am reusit sa o patrund
complet, eu folosesc o schema rationala simpla:
Daca intre punctele A si B nu exista planeta M, viteza inertiala a
corpului m va fi V. Daca m trece prin M cum am simulat, atunci
distanta AB va fi parcursa mai repede, cu viteza medie V₁.
Cred ca esti de acord cu asta, chiar daca atunci când iese din B
viteza va fi tot V. Dar parcurgerea distantei AB are loc cu viteza
medie mai mare decat viteza inertiala V, fiind vorba de fapt de
o variatie a vitezei sub forma de clopot. Iar parcurgerea in
spatiul liber a distantei AB cu o viteza mai mare decat viteza V
inertiala, necesita energie si produce lucru mecanic. Acestea
sunt rezultatul gravitatiei si al "campului". Daca acesta exista.
Forta de frecare nu o mai amesteca si tu in spatiul liber, ca vom
vorbi degeaba.

Sigur că va parcurge mai repede distanța AB.
De altfel, mai exact, trecând prin câmpul gravitațional va parcurge distanța AB într-un interval de timp AB/(v+v'), cu v' viteza atinsă de corp în centrul câmpului, în timp ce în lipsa câmpului o va parcurge în AB/v.

Dar, asta chiar nu are importanță.
Important este cine stă ascuns și fură energie.

Pentru că dacă aceeași distanță a fost parcursă de corp într-un timp mai scurt luând energie din câmp, iar această energie nu se regăsește nici în câmp, nici în corp prin creșterea energiei cinetice, atunci...ceva dă cu virgulă, atât timp cât energia aia trebuie să apară undeva.

Deci fie câmpul nu consumă energie, fie energia consumată este folosită/convertită în altceva.

Tu ce zici?
Care variantă ți se pare mai ok?

curiosul a scris:. . . . .
Deci fie câmpul nu consumă energie, fie energia consumată este folosită/convertită în altceva.
Tu ce zici?
Care variantă ți se pare mai ok?

Eu vad problema in felul urmator:
Daca distanta AB este parcursa cu viteza miscarii inertiale,
este cazul in care M lipseste, nu se consuma energie si nu se
produce lucru mecanic.
Daca distanta AB este parcursa in prezenta corpului M, asa
cum am simulat mai devreme, viteza este accelerata pana la
jumatatea distantei si decelerata in a doua jumatate. Timpul
de parcurgere este mai mic, viteza medie mai mare, se
consuma energie din exterior si se produce lucru mecanic.
Deci energia disponibilizata de gravitatie din "camp" sau din
alta sursa, pentru a produce surplusul de viteza, devine lucru
mecanic. Acel consum de energie, se converteste  in viteza
dobandita in plus fata de miscarea initiala inertiala, crestere
de viteza care in spatiu liber este chiar lucru mecanic.

virgil_48 a scris:Acel consum de energie, se converteste  in viteza
dobandita in plus fata de miscarea initiala inertiala, crestere
de viteza care in spatiu liber este chiar lucru mecanic.

Afirmația de mai sus este valabilă doar pentru prima jumătate de drum, când corpul accelerează.
După aia el frânează și ajunge din nou la mișcarea lui inițială inerțială, moment în care nu mai justificăm consumul de energie.
Iar eu chiar vreau să mi-l justifici, altfel înclin să cred că intenționat nu vrei să iei în calcul a doua jumătate, caz în care înțelegem de ce nu ne înțelegem.

Mai mult, virgile, tocmai afirmația cu care ești de acord vorbește despre conservativitatea câmpului.

virgil_48 a scris:Corpul m se indreapta cu viteza V inertiala
spre planeta M si poate trece prin ea, printr-un tunel. Gravitatia
planetei actioneaza asupra corpului m din punctul A pana in
punctul B, situate simetric. Pana in M il acceleraza si din M in B
il franeaza. Dupa ce trece de punctul B, corpul m isi continua
traiectoria inertiala tot cu viteza V.

Deci AM=MB. Imagineazăți acum doar drumul MB.
Cu alte cuvinte, pentru a urca "artificial" corpul din M în B ai nevoie de o energie egală cu energia cinetică dobândită de corp prin cădere liberă din B în M.
Ceea ce câștigi prin cădere liberă a corpului din B în M, pierzi ridicând corpul din M în B.
Ori asta înseamnă conservativitate și de aia nu există turbine gravitaționale ce funcționează fără să dai la manivelă sau să pui vreun motoraș.
Exact același lucru se întâmplă și pe drumul AB.
Ești de acord tocmai cu ceea ce vrei să contrazici, numai că încă nu înțelegi.

curiosul a scris:

Deci AM=MB. Imagineazăți acum doar drumul MB.
Cu alte cuvinte, pentru a urca "artificial" corpul din M în B ai nevoie de o energie egală cu energia cinetică dobândită de corp prin cădere liberă din B în M.
Ceea ce câștigi prin cădere liberă a corpului din B în M, pierzi ridicând corpul din M în B.
Ori asta înseamnă conservativitate și de aia nu există turbine gravitaționale ce funcționează fără să dai la manivelă sau să pui vreun motoraș.
Exact același lucru se întâmplă și pe drumul AB.
Ești de acord tocmai cu ceea ce vrei să contrazici, numai că încă nu înțelegi.

Conservarea miscarii corpului m nu am contestat-o nici eu.
Dar am scris, aici sau pe Mecanica FOIP..., ca neexistând un
suport material pentru aceasta pendulare, adica ceva similar
unui resort, corpul M trebuie alimentat cu energie dintr-o
sursa  exterioara pentru ca miscarea sa se perpetueze. Dar
asta nu se observa, noi vedem numai perpetuarea miscarii.
Un pendul ca cele de pe Pamant, in spatiu liber nu functioneaza
fiindca nu exista gravitatia planetei. Asta dovedeste ca ea
il activeaza si il mentine in miscare si nu vreo conservativitate.
Iar din raspunsul precedent ai fi putut intelege daca voiai, ca
aportul acesta exterior de energie adus de "camp"(sau FOIP)
produce lucru mecanic. Acolo unde am scris despre o viteza
mai mare decat viteza inertiala a corpului m.

Sigur, şi eu sunt de parere ca se produce lucru mecanic, care se dovedeste a fi nul pe un drum complet ca in cazul orbitarii sau pendularii, tocmai datorita conservativitatii campului.
Ideea in sine este ca nu se consuma energie din camp pentru efectuarea acestui lucru mecanic, pentru ca istoricul problemei pune accent pe epuizarea campului.

Mă mai bag o dată și gata, mă retrag, deși repet păreri pe care ți le-am mai spus deja.

Tu negi aceste chestiuni legate de câmpul gravitațional motivat de ideile tale despre FOIP.
Este întrebător, chiar îngrijorător, cum de nu vrei să înțelegi și să accepți faptul că principiul prin care presupui că ar acționa FOIP nu este compatibil cu mișcarea orbitală a corpurilor cerești, pentru că se vede clar că problema ta nu e una de logică sau de inteligență, ci mai degrabă de idei conspiraționiste profund înrădăcinate în mintea ta.

Mă rog...am mai încercat o dată. Poate, poate...

curiosul a scris:. . . . .
Este întrebător, chiar îngrijorător, cum de nu vrei să înțelegi și să accepți faptul că principiul prin care presupui că ar acționa FOIP nu este compatibil cu mișcarea orbitală a corpurilor cerești,

Te inseli din greu, asta nu este inventia mea. Daca l-am botezat
eu FOIP, poti afla ce au spus oameni mai seriosi.
https://www.amazon.com/Etherons-predicted-Ioan-Iovitz-Popescu-1982/dp/1511906375  Are si versiune in limba romana.
Tesla i-a spus eterul mecanic, a mai fost pe topic. FOIP nu
este un model anume, este o generalizare si o simplificare.
Problema nu este compatibilitatea cu miscarea orbitala, asta
a fost dovedita(nu de mine). In lucrarea legata mai sus, scrie
ca eterul dinamic produce gravitatie conform relatiei
recunoscute. Eu fac aici numai acompaniament si reclama.  

Sigur, nu e nici de competența mea ce anume și cum anume produce gravitația.
Eu am încercat doar să argumentez că aspectele pe care le menționezi tu referitoare la conservativitatea câmpului gravitațional nu sunt fundamentate.

Și mai argumentez o dată, într-o manieră mai simplă, pe care nu ai cum să o negi.

Când accelerează corpul pe o anumită porțiune de drum, forța de gravitație produce lucru mecanic care se regăsește în energia cinetică suplimentară a corpului accelerat.
Când frânează corpul pe aceeași porțiune de drum, forța de gravitație produce lucru mecanic care, și în acest caz, este echivalentă cu aceeași diferență de energie cinetică.

Cu alte cuvinte, cât timp corpul este în mișcare în câmp, energia consumată pentru producerea lucrului mecanic se regăsește în diferența de energie cinetică a corpului, adică tot în câmp.
Deși forța de gravitație produce un lucru mecanic, energia câmpului rămâne aceeași, prin urmare, energia câmpului se conservă.

Problema lucrului mecanic produs în cazul orbitării, însă, deși cred că ți s-a mai spus, nu este fundamentat pentru că nu vorbim de accelerarea corpului în cazul orbitării.

Adică, prin definiție, lucrul mecanic este forța ori deplasarea. Forța produce o accelerare. Nu ai o accelerare (sau o frânare) înseamnă că fie nu ai o forță care acționează asupra corpului, fie rezultanta forțelor este nulă.
În ambele cazuri, concluzia este simplă pentru mine, nu ai lucru mecanic efectuat.

De altfel, energia reflectă starea de mișcare a corpului.
Atât timp cât starea de mișcare a corpului este uniformă, constantă, atunci și energia corpului este la fel, iar asta înseamnă că nu se efectuează lucru mecanic.
Un lucru mecanic efectuat asupra corpului îi schimbă starea energetică.
Ce-i așa greu de înțeles ?

Acum, cu eteronii, gravitonii, Foip și ce-or mai cauza gravitația este partea a doua.
Orice ar cauza atracția și presupusul câmp, trebuie să-i cauzeze și proprietate de conservativ, pentru că asta reiese din toate modalitățile în care-l analizezi.

[quote="curiosul"]. . . . .

Când accelerează corpul pe o anumită porțiune de drum, forța de gravitație produce lucru mecanic care se regăsește în energia cinetică suplimentară a corpului accelerat.
Când frânează corpul pe aceeași porțiune de drum, forța de gravitație produce lucru mecanic care, și în acest caz, este echivalentă cu aceeași diferență de energie cinetică.

Energia cinetica si cea potentiala  a corpului in miscare(m), se
conserva. Dar corpul central(M) nu are resorturi, corzi elastice, etc, si
pentru ca energia corpului m sa se conserve, el trebuie sa consume,
fiindca altfel miscarea lui m ar deveni inertiala. m numai atata stie,
miscare inertiala, M este cel care il penduleaza si asta nu se face
gratis. Ca sa actionezi in spatiul liber un corp autopropulsat inainte si
inapoi trebuie sa consumi energie. Daca lucrarea o executa M, nici el
nu este scutit fiindca nu a primit bonus sau derogare.
Trebuie sa asimilezi permanent miscarea aceea de pendulare a lui m
in "campul" lui M cu miscarea identica produsa de "altceva" in lipsa lui
M. Daca nu recunosti ca acestea doua consuma aceeasi energie, inseamna
ca nu recunosti conservarea energiei si atunci tocim amândoi tastele
de pomana. Restul sunt numai palavre produse de conspiratia TRG-ista
si tocite de tineri constiinciosi din toata lumea.
Daca consideri ca ai ceva argumente impotriva acestui ultim fragment,
care sa nu provina din teoria campurilor, ma gasesti aici.
P.S Toata discutia aceasta despre energie, implica in mod direct si lucrul
mecanic.

Sigur virgil, înțeleg ce spui, dar n-ai dreptate dacă privești problema din altă perspectivă.

Cât timp corpul este în câmp el este atras de forța gravitațională.
Forța gravitațională produce acel lucru mecanic, dar nu consumă din energia câmpului.
De ce? Tocmai pentru că, corpul, este în câmp.
Energia rămâne tot în câmp.
Când iese din influența câmpului, forța gravitațională nu mai acționează, nu mai produce lucru mecanic și cazul acesta nu-l luăm în calcul.

Deci. Corp în câmpul gravitațional, lucru mecanic efectuat de forța gravitațională, transfer de energie din câmp în corp sau invers (diferența de energie cinetică), nu consum propriu-zis de energie, ci doar un transfer de energie realizat doar cât timp corpul are o mișcare uniform variată în câmp.

virgil_48 a scris:. . . . .
Trebuie sa asimilezi permanent miscarea aceea de pendulare a lui m
in "campul" lui M cu miscarea identica produsa de "altceva" in lipsa lui
M. Daca nu recunosti ca acestea doua consuma aceeasi energie, inseamna
ca nu recunosti conservarea energiei si atunci tocim amândoi tastele
de pomana. . . . .

Curiosule, folosesti argumente din arsenalul teoriei campurilor,
deduse unele din altele si cuplate cu o singura intentie: sa iasa
ce vor ei. Au inventat fantezii si au fabulat, dar de problema din
citat nu s-au apropiat. Este aceeasi ca cea din simularea cu
traiectoria circulara versus orbita identica. Nu vrea nimeni sa rupa
pisica, cel mult incearca unii sa-i rupa o ureche sau varful cozii.
Am scris asa de scurt, fiindca topicul "Mecanica FOIP..." este plin,
nu este cazul sa reluam.

curiosul a scris:  nu consum propriu-zis de energie, ci doar un transfer de energie realizat doar cât timp corpul are o mișcare uniform variată în câmp.

Ce inseamna "mișcare uniform variată" ?  Pesemne acolo unde acceleratia ramane constanta = uniforma = fixa pe o traiectorie obligatoriu rectilinie... Dar in natura nu exista asa ceva, nu sunt liniile de camp paralele. Deci acceleratia nu e constanta.  Vorbim de camp, nu de o impingere cu acceleratie constanta.
Termenii astia neclari-neintuitivi nu-mi plac.  Mai bine s-ar zice miscarea in camp constant sau cu acceleratie fixa=constanta.

virgil_48 a scris:. . . . .
Trebuie sa asimilezi permanent miscarea aceea de pendulare a lui m
in "campul" lui M cu miscarea identica produsa de "altceva" in lipsa lui
M. Daca nu recunosti ca acestea doua consuma aceeasi energie, inseamna
ca nu recunosti conservarea energiei si atunci tocim amândoi tastele
de pomana. . . . .

În primul rând nu înțeleg justificarea lui "Trebuie" pe care l-ai folosit la început în citat, pentru că cele două situații au loc în condiții fizice diferite, iar "Trebuie" își pierde necesitatea.

Recunosc că în ambele situații se consumă aceeași energie pentru aceeași accelerare și frânare a lui m.
Dar dacă nu recunoști că, în ambele situații, corpul nu ia nici un gram de energie din locul în care a fost accelerat și a frânat, tocim tastele de pomană.

Dacă recunoști, asta înseamnă că nu s-a consumat energie din câmp pentru accelerarea și frânarea lui m.
Asta este tot ce ne interesează.

Unde este energia care s-a consumat pentru accelerarea corpului? În corp (diferență de energie cinetică).
Corpul m unde este accelerat? ÎN CÂMP.
Prin urmare, unde este energia asta consumată? ÎN CÂMP !

Repetă întrebările și înlocuiește accelerare cu frânare (sau decelerare, dacă consideri că sună mai frumos).

Deci corpul nu a luat niciun fel de energie cu el din locul prin care a trecut.
Energia locului prin care a trecut rămâne identică!
Carevasăzică, locul prin care a trecut își conservă energia.
Dacă nu-ți place cum sună câmp, înlocuim termenul cu "loc".

@gafiteanu
sigur, ai dreptate, iar întrebările tale îmi aduc aminte de alte întrebări pe care le-am ridicat la un moment dat pe forum, dar nu prea au legătură cu titlul subiectului aici.
Dacă le găsesc reluăm discuțiile acolo pentru că îmi amintesc că postasem și câteva animații care ne inlesnesc vizualizarea situației.