Lucrul mecanic - definitie si exemple

eugen a scris:Virgil_48,
In exemplul unui corp suspendat cu un fir in repaos, corpul poate fi scos din repaos si antrenat in oscilatii, cu aport energetic de la o entitate care trebuie inclusa in rationament.
Scoaterea din repaos are loc cu echilibrul fortelor in fir.
Acest caz arata ca un echilibru de forte poate fi orb la o interventie energetica si nu poate fi luat drept criteriu de transfer energetic nul.

virgil_48 a scris:Nu ma preocupa deloc lucrul mecanic definit in mediul nostru.

Forta inmultita cu deplasarea o stiu si scolarii.

Abel Cavaşi a scris:. . . . .
Ce fel de ÎNMULȚIRE o fi aceasta? Că forța este un vector, deplasarea este și ea un vector. Ori, doi vectori pot fi înmulțiți în mai multe feluri. Deci, despre care înmulțire vorbim?

Și ce argumente ai să presupui că nebuloasa din mintea ta ar fi și ea tot lucru mecanic și nu ALTCEVA, căruia ar trebui să-i dăm ALT NUME?

virgil_48 a scris:1. DA

Dece sa consume din fir. Consuma din energia cinetica
a galetusii 2. NU

negativ a scris:

Definitii de manual :
"Deplasarea reprezintă un vector care descrie schimbarea poziției unui punct material în decursul unei perioade de timp.
Din punct de vedere geometric, deplasarea reprezintă cea mai scurtă distanță dintre două puncte, fiind independentă de cadrul referențial"
Deci vectorul deplasarii e una, si deplasarea e alta.

Razvan a scris:

Virgil_48 a scris: Incearca sa ma incurci in conditiile prezentate de mine, in spatiul liber,...

După cum poţi vedea, nu am precizat dacă sistemul se află, sau nu, sub influenţa altor factori externi. Poţi considera că este "în spaţiul liber", cum îţi place să te exprimi.
Deci, pentru cazul prezentat şi în condiţiile date:
1. Produce acea forţă lucru mecanic? Da sau nu?
2. Consumă acea forţă energie din fir? Da sau nu?
Desigur, cu toate că întrebarea îţi este adresată, poate răspunde oricine.

negativ a scris:

Deplasarea e practic o lungime, o valoare în modul. Vectorul are numai punct de aplicatie, directie, sens si potential. Nu are treaba cu timpul.
Magaria cu "quadrivectorul" e o prostie.

Daca nu era
necesar pentru conservativitatea campului, nici nu auzeai de el.

Nu te astepta sa rezolvi orbitarea folosind astfel de probleme
pentru elevi. Eu te-am invitat mereu sa participi la cercetare.

Pacalici a scris:Razvane, la o privire mai atenta a orbitarii, unde se consuma din greu lucru mecanic, este evident ca se aplica legea parghiilor de gradul zero a domnului  inventator isabau.
Nici eu nu inteleg de ce insisti cu acea stupida lege a conservarii.

negativ a scris:Pârghia de gradul zero e o idee preluata din sociologie si are ceva legatura cu cresterea de la sine a populatiilor (cu titlu generic) ignorând limitarea resurselor si e folosita de escroci pentru a justifica "stiintific" schemele Ponzi. Deasemenea mai e folosita de guverne pentru a justifica conceptul de crestere economica. Nu e o idee de mare circulatie, dar sunt suficient de multi naivi sa înghita galusca. În cazul guvernelor, se impune cu forta ... Când se termina resursele, ce sa vezi ? - criza economica.
Asa ca, d-l isabau nu poate fi suspectat de paternitatea ideii.

Razvan a scris:Virgil_48, eu te-am mai rugat şi să calculezi lucrul mecanic pe care ai zis că îl produce forţa de tensiune în fir. E de presupus că ai făcut deja calcularea lui, din moment ce ai afirmat că există. Sau ai dat cu banul?

virgil_48 a scris:Cine a zis ca l-am calculat?

...nu ai avut niciodata o pozitie fata de consumul de
energie si lucrul mecanic produs, la parcurgerea de cate o nava
cosmica a unui traseu circular, in spatiul liber.

Razvan a scris:. . . . .
Forţa ce trebuie aplicată navei pentru a obţine o mişcare circulară nu are punctul de aplicaţie în centrul ei de masă, la fel ca forţa gravitaţională. Dacă aplici navei o forţă externă, în acelaşi punct de aplicaţie ca în cazul forţei de gravitaţie, nu obţii o deplasare circulară, ci una oblică faţă de traiectoria iniţială.
După cum vezi, într-un caz ai o forţă centrală cu punctul de aplicaţie în centrul de masă al navei, şi care produce o mişcare circulară, iar în al doilea caz ai o forţă ce acţionează asupra navei în cu totul alt punct, pentru a obţine acelaşi efect. Cele două situaţii, cu toate că produc acelaşi efect, nu sunt similare şi prin urmare comparaţia lor este superfluă.

Razvan a scris:. . . . .
În cazul forţei de atracţie, atunci când analizăm cazul orbitei circulare, nu există deplasare a punctului de aplicaţie al forţei pe direcţia de acţiune a forţei gravitaţionale - distanţa faţă de centrul de rotaţie este constantă (treaba cu găletuşa cu nisip şi tensiunea din fir).
. . . . .

Razvan a scris:. . . . .
În cazul forţei de atracţie, atunci când analizăm cazul orbitei circulare, nu există deplasare a punctului de aplicaţie al forţei pe direcţia de acţiune a forţei gravitaţionale - distanţa faţă de centrul de rotaţie este constantă (treaba cu găletuşa cu nisip şi tensiunea din fir).
. . . . .

virgil_48 a scris:Iar distanta dintre un punct de pe tangenta si cel de pe
orbita,(eu i-am zis cadere), este deplasarea care pe desen se vede,
iar in citat scrie ca nu exista.

Razvan a scris:

virgil_48 a scris:Iar distanta dintre un punct de pe tangenta si cel de pe
orbita,(eu i-am zis cadere), este deplasarea care pe desen se vede,
iar in citat scrie ca nu exista.

Normal că nu există, din moment ce corpul nu cade efectiv de la tangentă la cerc, ci poziţia lui este permanent în punctul de tangenţă la cerc! Deci pe cerc!  
Dacă s-ar afla undeva pe tangentă, direcţia forţei de atracţie asupra lui n-ar mai fi perpendiculară pe tangentă în acel punct. Forţa de atracţie s-ar decompune în acest caz după două direcţii: una perpendiculară pe tangentă, a cărei direcţie n-ar mai trece prin centrul de atracţie şi una în direcţia tangentei, cu sens invers mişcării, ce ar produce frânare.  
Dacă ai o forţă de atracţie, dar care nu este îndreptată spre centrul de atracţie, cine generează acea forţă, de cine e produsă ea? De marmote...??!!

virgil_48 a scris:Gravitatia  muta permanent corpul de pe tangenta
pe orbita. Iar distanta dintre un punct de pe tangenta si cel de pe
orbita,(eu i-am zis cadere), este deplasarea care pe desen se vede,
iar in citat scrie ca nu exista. Este o cadere continua, care in miscare
nu se observa fiindca o percepem ca rotatie. Este ceva infinitesimal.

Satelitul nu ajunge niciodata pe tangenta daca nu dispare brusc corpul central.

Abel Cavaşi a scris:Virgil_48, dar ați clarificat pe undeva cum e cu lucrul mecanic al unei pietre suspendate?

Abel Cavaşi a scris:Virgil_48, dar ați clarificat pe undeva cum e cu lucrul mecanic al unei pietre suspendate? Dar cu al unei nave care stă la punct fix la suprafața Pământului?

Razvan a scris:

virgil_48 a scris:Gravitatia  muta permanent corpul de pe tangenta
pe orbita. Iar distanta dintre un punct de pe tangenta si cel de pe
orbita,(eu i-am zis cadere), este deplasarea care pe desen se vede,
iar in citat scrie ca nu exista. Este o cadere continua, care in miscare
nu se observa fiindca o percepem ca rotatie. Este ceva infinitesimal.

Satelitul nu ajunge niciodata pe tangenta daca nu dispare brusc corpul central.

Tu înţelegi ceva din contradicţia pe care o afirmi mai sus în cele două citate?

virgil_48 a scris:Gravitatia  muta permanent corpul de pe tangenta
pe orbita.
Satelitul nu ajunge niciodata pe tangenta