Lucrul mecanic - definitie si exemple

Rezumarea primului mesaj :

Din dictionarul Oxford de fizica:

Lucrul mecanic efectuat de o forta ce actioneaza asupra unui corp este produsul dintre forta si distanta parcursa de punctul ei de aplicatie in directia actionarii fortei.
Daca forta  
           F
actioneaza in asa fel incat deplasarea  
           s
este intr-o directie ce face unghiul theta cu directia de actiune a fortei,
lucrul mecanic este dat de
          W=Fs cos theta
Lucrul mecanic este produsul scalar dintre vectorul forta si vectorul deplasare. Se masoara in Jouli.
Conform definitiei, pe un element de drum arbitrar.


elementul de lucru mecanic  efectuat de forta
,
este

Astfel, lucrul mecanic total efectuat de o forta pe un drum dat este suma lucrului mecanic elementar efectuat pe fiecare element al drumului

Indicele  marcheaza divizunea numarul      din cele    diviziuni egale ale drumului.
Propuneti exemple de forte si drumuri pentru care sa calculam lucrul mecanic conform acestei definitii si formule.
P.s. Aceasta este o reeditarea a postarii lui Charon, cauzata de
înlocuirea editorului de formule.

virgil_48 a scris:

virgil a scris:

virgil_48 a scris:Viziunea ta asupra spatiului cu geodezice o respect, desi nu o
agreez. Dar problema care am ridicat-o initial a fost a miscarii
unui corp intr-un spatiu fara gravitatie, deci in spatiu liber:

Geodezicele nu dispar intr-un spatiu lipsit de gravitatie, ci doar devin rectilinii.

Niste geodezice rectilinii nu prezinta diferenta de potential intre ele.
Si nici directie. Poti spune ca au orice directie.
La ce servesc înafara de îmbârligarea mintilor? Nu reprezinta nimic.
Sau fac parte dintre mijloacele de a indeparta discutia de subiectul ei?

Raspunsul strict la intrebarea ta este aici, si nu inteleg ce vrei prin intrebarile tale; "Consuma energie la pornire si la oprire. Adica pentru a modifica starea energetica a unui corp , totdeauna se consuma energie."

virgil a scris:. . . . .
Raspunsul strict la intrebarea ta este aici, si nu inteleg ce vrei prin intrebarile tale; "Consuma energie la pornire si la oprire. Adica pentru a modifica starea energetica a unui corp , totdeauna se consuma energie."

Asa este. Si nu era nevoie de altceva.
Are legatura cu orbitarea si cu conservativitatea. Proiectia pe o axa
a miscarii circulare consuma energie si astfel  produce lucru mecanic.
Iar orbitarea desi este o miscare circulara sau eliptica, ar fi privilegiata,
fiindca se zice ca nu consuma.
O sa mai fie o vreme.

virgil_48 a scris:

virgil a scris:. . . . .
Raspunsul strict la intrebarea ta este aici, si nu inteleg ce vrei prin intrebarile tale; "Consuma energie la pornire si la oprire. Adica pentru a modifica starea energetica a unui corp , totdeauna se consuma energie."

Asa este. Si nu era nevoie de altceva.
Are legatura cu orbitarea si cu conservativitatea. Proiectia pe o axa
a miscarii circulare consuma energie si astfel  produce lucru mecanic.
Iar orbitarea desi este o miscare circulara sau eliptica, ar fi privilegiata,
fiindca se zice ca nu consuma.
O sa mai fie o vreme.

Nu are nici o legatura, deoarece masa centrala (nucleul) , campul si masa orbitala, formeaza un sistem oscilant, in care are loc o transformare continua din energie cinetica in energie potentiala si invers, fara pierdere de energie, daca nu exista frecari.
In exemplul dat de tine cu o nava care incearca sa se miste circular cu ajutorul motoarelor, nu ai de a face cu un sistem oscilant, ci doar cu un corp in miscare fortata pe o traiectorie aleasa intamplator.

Ceia ce sustii tu, este ca si cum ai compara greutatea de la capatul arcului acestui sistem oscilant, cu tot sistemul.

virgil a scris:. . . . .
Nu are nici o legatura, deoarece masa centrala (nucleul) , campul si masa orbitala, formeaza un sistem oscilant, in care are loc o transformare continua din energie cinetica in energie potentiala si invers, fara pierdere de energie, daca nu exista frecari.

Ca ar fi un sistem oscilant, n-ar fi mare suparare. Desi centrul de
greutate al sistemului eu nu-l vad oscilând. Dar ca se consuma
energie la orbitare nu are rost sa mai discutam. I-am postat pe
topicul "Mecanica FOIP..." si formula de calcul.

In exemplul dat de tine cu o nava care incearca sa se miste circular cu ajutorul motoarelor, nu ai de a face cu un sistem oscilant, ci doar cu un corp in miscare fortata pe o traiectorie aleasa intamplator.

Eu zic ca aceasta situatie este mai repede un sistem oscilant, fiindca
oscileaza centrul de greutate odata cu nava! Dar nu inteleg ce
semnificatie acorzi acestui fapt?

Ceia ce sustii tu, este ca si cum ai compara greutatea de la capatul arcului acestui sistem oscilant, cu tot sistemul.

Si asta sustine ca satelitul unei planete nu consuma energie când
orbiteaza, in contrast cu nava care executa trasee circulare, cu
ajutorul propulsiei? Cum?

Eu nu degeaba am pus oscilatorul ala mecanic cu arc acolo, doar de ai intelege ca arcul tine loc de campul gravitational care asigura legatura elastica intre nucleu si masa orbitala, dar desigur tu esti atat de calat pe punctul tau de vedere, incat nu mai accepti alta idee.

virgil a scris:Eu nu degeaba am pus oscilatorul ala mecanic cu arc acolo, doar de ai intelege ca arcul tine loc de campul gravitational care asigura legatura elastica intre nucleu si masa orbitala, dar desigur tu esti atat de calat pe punctul tau de vedere, incat nu mai accepti alta idee.

1.  Arcul acela este un mijloc material de a realiza o interactiune iar
gravitatia se pretinde ca este un mijloc "fara suport material".
(Nu este, fiindca ea este impingere produsa de particule.)
2.  Forta exercitata de arc creste cu întinderea, pe când gravitatia
scade.
3.  Asimilarea gravitatiei cu reactia unui arc este o cale sigura si
mult folosita de a virusa ratiunea oamenilor. Nu au decat o apropiere
intamplatoare si daunatoare. Nu exista un mecanism fara comanada
program(desmodromic) care sa simuleze functionarea gravitatiei.
Este cinstit ca ideile gresite sa ajunga la cosul de reciclare, nu sa
fie acceptate unanim. Sunt prea multi care au accepta acea "alta idee",
nu are nevoie sa o accept si eu.

virgil_48 a scris:

virgil a scris:Eu nu degeaba am pus oscilatorul ala mecanic cu arc acolo, doar de ai intelege ca arcul tine loc de campul gravitational care asigura legatura elastica intre nucleu si masa orbitala, dar desigur tu esti atat de calat pe punctul tau de vedere, incat nu mai accepti alta idee.

1.  Arcul acela este un mijloc material de a realiza o interactiune iar
gravitatia se pretinde ca este un mijloc "fara suport material".
(Nu este, fiindca ea este impingere produsa de particule.)
2.  Forta exercitata de arc creste cu întinderea, pe când gravitatia
scade.
3.  Asimilarea gravitatiei cu reactia unui arc este o cale sigura si
mult folosita de a virusa ratiunea oamenilor. Nu au decat o apropiere
intamplatoare si daunatoare. Nu exista un mecanism fara comanada
program(desmodromic) care sa simuleze functionarea gravitatiei.
Este cinstit ca ideile gresite sa ajunga la cosul de reciclare, nu sa
fie acceptate unanim. Sunt prea multi care au accepta acea "alta idee",
nu are nevoie sa o accept si eu.

1. Si campul este tot de natura materiala, dar mai subtila decat natura noastra cu care suntem obisnuiti. Ca si cum ai privi un munte si l-ai compara cu firul de nisip, dar diferenta e mai mare in cazul campului comparativ cu structurile materiale care ne inconjoara.
2. Asa se intampla si in cazul campului, numai ca fiecare orbita este caracterizata de propriul ei "arc", ale carui linii de forta asiugura elasticitatea necesara oscilatiei. Faptul ca matematic se arata, ca acceleratia campului scade cu patratul distantei, este o analiza incompleta, pentru ca nu tine cont ca liniile de forta se stabilesc intre doua corpuri. Cum crezi ca ar mai orbita Jupiter in jurul Soarelui, cand se afla la o distanta de vreo cinci ori mai mare decat Pamantul ? De aceia forta de atractie se calculeaza cu relatia lui Newton, care tine cont de ambele mase; F=k.M*m/R2 ; daca notam Ke=k.(M*m/R3); vom observa ca forta elastica poate fi scris ca Fe=Ke*R ; Adica pentru o orbita aleasa cu raza medie egala cu R, exista o constanta de elasticitate Ke, care permite oscilarea pe o orbita eliptica, in jurul valorii lui R+/- . De aceia toate sistemele naturale fie la nivel atomic sau la nivel macrocosmic, sunt cuantificate, avand anumite orbite stabile, care nu sunt deloc intamplatoare.

virgil a scris:. . . . .
1. Si campul este tot de natura materiala, dar mai subtila decat natura noastra cu care suntem obisnuiti. Ca si cum ai privi un munte si l-ai compara cu firul de nisip, dar diferenta e mai mare in cazul campului comparativ cu structurile materiale care ne inconjoara.
2.  Asa se intampla si in cazul campului, numai ca fiecare orbita este caracterizata de propriul ei "arc", ale carui linii de forta asiugura elasticitatea necesara oscilatiei. Faptul ca matematic se arata, ca acceleratia campului scade cu patratul distantei, este o analiza incompleta, pentru ca nu tine cont ca liniile de forta se stabilesc intre doua corpuri. Cum crezi ca ar mai orbita Jupiter in jurul Soarelui, cand se afla la o distanta de vreo cinci ori mai mare decat Pamantul ? De aceia forta de atractie se calculeaza cu relatia lui Newton, care tine cont de ambele mase; F=k.M*m/R2 ; daca notam Ke=k.(M*m/R3); vom observa ca forta elastica poate fi scris ca Fe=Ke*R ; Adica pentru o orbita aleasa cu raza medie egala cu R, exista o constanta de elasticitate Ke, care permite oscilarea pe o orbita eliptica, in jurul valorii lui R+/- . De aceia toate sistemele naturale fie la nivel atomic sau la nivel macrocosmic, sunt cuantificate, avand anumite orbite stabile, care nu sunt deloc intamplatoare.

Este parerea unui sustinator al paradigmei actuale, care daca vede
o gaura, coase el un petic, din acelasi material sau din dotarea
proprie. Si asta fara sa priveasca prin gaura sa vada ce este inauntru.
Nici nu-ti pui problema ce spun eu, esti sigur ca este gresit. Si
incerci sa ma aduci cu bunavointa "pe calea cea buna". Nu esti singur.
Mai toti interlocutorii care au privit cu dispret la inceput "cercetarea"
mea, au preferat sa se ascunda in peisaj când au inceput sa inteleaga.
Am nadejdea ca nu au plecat cu mâna(mintea) goala.

="Mai toti interlocutorii care au privit cu dispret la inceput "cercetarea" mea, au preferat sa se ascunda in peisaj când au inceput sa inteleaga."

Nu s-au ascuns in peisaj, ci doar au parasit peisajul. Intreaba-te singur, de ce.

virgil a scris:

="Mai toti interlocutorii care au privit cu dispret la inceput "cercetarea"  mea, au preferat sa se ascunda in peisaj când au inceput sa inteleaga."

Nu s-au ascuns in peisaj, ci doar au parasit peisajul. Intreaba-te singur, de ce.

Vrei sa spui ca au parasit FORUMUL ca sa nu se mai intalneasca
cu "cercetarea" mea? Unii care nu se speriau de cuvinte.  Atat de
revoltatoare si stresanta sa fie? Inseamna ca merita efortul, nu
trece neobservata cum ai putea crede.

Daca e sa luam in consideratie faptul ca daca un corp orbiteaza intr-un camp gravitational , atunci campul pierde energie, asa cum sustii tu, atunci ce se intampla cu campul cand este traversat secant de un corp, cand pentru ai mentine traiectoria rectilinie trebuie sa consumi energie ca altfel traiectoria devine o parabola. In acest caz inseamna ca in afara campului spatiul sau vidul cosmic consuma energie atunci cand corpul se deplaseaza rectiliniu?

virgil a scris:Daca e sa luam in consideratie faptul ca daca un corp orbiteaza intr-un camp gravitational , atunci campul pierde energie, asa cum sustii tu, atunci ce se intampla cu campul cand este traversat secant de un corp, cand pentru ai mentine traiectoria rectilinie trebuie sa consumi energie ca altfel traiectoria devine o parabola. In acest caz inseamna ca in afara campului spatiul sau vidul cosmic consuma energie atunci cand corpul se deplaseaza rectiliniu?

Si acum ma intreb cum ai ajuns la rationamentul acesta? "Câmpul"
si mediul din afara campului, nu sunt opuse-simetrice ca sa aibă
unul actiune X si al doilea -X. "Câmpul" este un accident local care
se suprapune peste spatiul continuu al Universului. El isi impune
drepturile numai in sfera lui, fara sa afecteze restul spatiului. Iar
acesta nu are nici o obligatie sa-l imite sau sa-i compenseze
actiunile.

gafiteanu a scris:Forta care deplaseaza lumina (fotonii) de miliarde de ani pe un drum infinit, face un imens lucru mecanic.
Si nu inteleg ce este si la ce ajuta.  Mai bine statea si Soarele si lumina si atomii invartitori pe loc si era mai simpla fizica, fara atata munca mecanica inutila.
Lucru asta este doar mecanic-brut si nu inteligent, caci nu rezulta absolut nici o transformare.
. . . . .

Am recitit din intamplare acest raspuns al D-lui Profesor si am ramas
surprins. Greseste el, ma intoxica cu idei gresite sau gresesc eu?
Fotonii se deplaseaza cu viteza constanta, deci inertial, asa ca nu se
produce nici un lucru mecanic. Daca mi-ar putea adresa cateva
cuvinte la modul serios, le voi aprecia, desi stiu ca ii este greu.

Acest topic, initiat de Charon cu cca. 2 ani in urma, a fost destinat
sa puna ordine in problema lucrului mecanic si sa justifice sustinerea
pe care aceasta notiune deficitara si inutila o aduce paradigmei
stiintifice actuale. A fost probabil o fantezie de moment a dlui Joule,
preluata cu entuziasm când a fost nevoie de un petic la gaura din
"campul gravitational", pe care fizicienii il doresc conservativ cu orice
pret. Charon a postat aici cu buna credinta formula aceea din primul
raspuns si când a inteles ca sustine o cauza penibila, a dat bir cu fugitii.
Toata sustinerea lucrului mecanic este valabila numai pentru deplasari
rectilinii. Când apar trasee curbe, inchise, plane sau spatiale, toata
teoria se preface ca a uitat de forta centrifuga. Si in felul acesta sustine
conservativitatea campului gravitational. Pentru contracararea fortei
centrifuge care apare la orice schimbare de directie, mai cu seama la
una continua, este nevoie de o forta si de energie din exteriorul curbei,
perpendiculara pe ea, despre care nu se pomeneste nimic. Ni se spune
ca suma lucrului mecanic pe traseul inchis este nula, ocolind faptul ca
energia venita din exterior pentru curbarea traiectoriilor devine lucru
mecanic care se cumuleaza si se vede cu ochiul liber, iar suma aceea
nu mai poate fi nula.
Pe un traseu inchis, chiar daca viteza mobilului este uniforma, energia
necesara permanent pentru curbare devine lucru mecanic.
Nu mai discut repercursiunile in orbitare ale acestei constatari, cine
citeste si pentru prima oara aici, poate intelege.
Cu asta, sper ca topicul si-a atins scopul, cei care nu-si tin capul numai
in microcosmos, pot intelege in cuvinte putine marea farsa care le-a
fost servita. Si pot intelege si consecintele.

virgil_48 a scris:. . . . .
Toata sustinerea lucrului mecanic este valabila numai pentru deplasari
rectilinii. Când apar trasee curbe, inchise, plane sau spatiale, toata
teoria se preface ca a uitat de forta centrifuga. . . . .

Asta am scris in raspunsul precedent. Cei care sunt mai
apropiati de teorie, formule, derivate, vectori, deci sunt mai
capabili decat mine sa analizeze formulele aduse de Charon
in primul raspuns din topic, considera ca ce este scris in citat
este gresit? Adica formulele acelea, asa cum sunt, tin cont
sau nu de efectul fortei centrifuge la o miscare pe o curba
inchisa? Cum s-ar putea dovedi raspunsul DA sau NU cu
certitudine? Daca nu aveti increderea ca stiti raspunsul
corect, nu va stresati.

Dacă tu nu vrei să înveți singur, ar trebui cineva să-și facă timp să te învețe. Nu-i poți explica unui elev de gimnaziu la ce este bună o integrală până când nu-i explici ce este o integrală. Iar asta durează...

Abel Cavaşi a scris:Dacă tu nu vrei să înveți singur, ar trebui cineva să-și facă timp să te învețe. Nu-i poți explica unui elev de gimnaziu la ce este bună o integrală până când nu-i explici ce este o integrală. Iar asta durează...

Nu am nici o intentie sa invat din nou integrale, nici macar derivate.
Stiu ce sunt, nu am nevoie sa fac calcule. Problema era cu totul
alta si eu mizam pe cunostintele celorlalti. Dar se pare ca nu este
placut sa participi la subminarea bagajului propriu de cunostinte.
Oricum, un raspuns este si acesta.
Întrebarea care ramane, poate pentru încheierea acestui topic
este: formulele lucrului mecanic, aduse de Charon la inceputul
topicului, tin cont de faptul ca parcurgând o curba inchisa, mobilul
este actionat si de forta centrifuga? Energia care produce forta
centripeta si lucrul mecanic realizat prin curbarea traiectoriei, sunt
luate in calculul acela cu suma zero?

virgil_48 a scris:Cei care sunt mai
apropiati de teorie, formule, derivate, vectori, deci sunt mai
capabili decat mine sa analizeze formulele aduse de Charon

virgil_48 a scris:
Nu am nici o intentie sa invat din nou integrale, nici macar derivate.
Stiu ce sunt, nu am nevoie sa fac calcule.

Ești de tot râsul cu asemenea afirmații. Dacă nu le știi, atunci cum îți dai seama că nu ai nevoie?

Abel Cavaşi a scris:. . . . .

Ești de tot râsul cu asemenea afirmații. Dacă nu le știi, atunci cum îți dai seama că nu ai nevoie?

Razi cat vrei, face tenul frumos. Daca ai inteles despre ce
este vorba, poti cauta un raspuns.
Topicul se poate sista si in faza aceasta, fiindca raspunsul
este evident, chiar daca ar trebui sustinut.
Cine este cu adevarat interesat de problema, are directia
trasata.

Poți să definești lucrul mecanic, deja? Te rog să ne dai și nouă definiția, căci am impresia că tu înțelegi ALTCEVA prin lucru mecanic decât înțeleg ceilalți.

Abel Cavaşi a scris:Poți să definești lucrul mecanic, deja? Te rog să ne dai și nouă definiția, căci am impresia că tu înțelegi ALTCEVA prin lucru mecanic decât înțeleg ceilalți.

Nu ma preocupa deloc lucrul mecanic definit in mediul nostru.
Forta inmultita cu deplasarea o stiu si scolarii. Mai este definit
si ca diferenta energiei cinetice dintre doua puncte ale miscarii.
Dar este adevarat ca pentru miscarea din spatiul liber eu mai
inteleg si ALTCEVA dacat inteleg ceilalti. Este ceace se ascunde
cu scopul de a scoate campul gravitational conservativ:
Adica la curbarea unei traiectorii inertial-rectilinii, distanta
care se produce permanent intre curba si tangenta, adunata
pe toata lungimea curbei si inmultita cu forta perpendiculara,
este tot lucru mecanic. Corpul poate avea aceeasi energie
cinetica in doua puncte ale curbei, dar asta nu inseamana ca
nu s-a consumat energie si nu s-a produs lucru mecanic. Se
vede rezultatul, fiindca traiectoria este curba, nu mai este
rectilinie. Iar curbarea unei traiectorii necesita energie.
Aici se despart definitiv parerile noastre, tu poti tine la definite,
eu pastrez ideea ca deplasarea aceea de la traiectoria rectilinie,
cumulata intr-un anumit fel, se poate calcula. Odata cu asta,
inmultind deplasarea cu forta laterala
(sau gravitationala), afli lucrul mecanic ascuns in curbarea unei
traiectorii sau in orbitare. Eu am calculat-o pentru o orbita
circulara, nu este foarte simplu fiindca depinde si de viteza
deplasarii pe cerc si nici nu intentionez sa o iau de la inceput.
Deci notiunea de lucru mecanic cum o vad eu, corespunde si
miscarii curbe, nu numai celei rectilinii. Este o generalizare
care abroga conservativitatea campului, si este ignorata.
De aceea am apelat la ceilalti in raspunsurile anterioare. Fiindca
formulele aduse initial de Charon sunt false. Am scris dece:

Toata sustinerea lucrului mecanic este valabila numai pentru deplasari
rectilinii. Când apar trasee curbe, inchise, plane sau spatiale, toata
teoria se preface ca a uitat de forta centrifuga.

Asa ca ei deseneaza curbe inchise si dau rezultatul acelei
sume nul, ca se ne abureasca.

Virgil_48, forţa de tensiune în fir produce lucru mecanic?

Culmea smecheriei conspiratorilor pentru campul gravitational
conservativ este ca au impus o argumentatie care a prins:
1. Miscarea inertial rectilinie in spatiul liber nu consuma energie
si nu produce lucru mecanic.
2. Au ocolit cu grija aspectul consumului de energie al unei
miscari curbe sau circulare. Lafel si lucrul mecanic produs ca
urmare a acestui consum.
3. Au insinuat ca miscarea curba sau orbitala in jurul unui corp
este similara cu miscarea inertiala. Câmpul gravitational ar avea
niste proprietati care transforma miscarea rectilinie in miscare
circulara fara nici un consum de energie. Curbele echipotentiale
si fanteziile elaborate au paralizat ratiunea.
4. Au reusit sa determine milioane de fizicieni sa accepte ca zonele
sferice din jurul corpurilor sunt si magice. Pot produce miscare
circulara fara consum de energie si producere de lucru mecanic,
desi stiau ca in restul spatiului nu este adevarat. Si sa-i faca sa nu
se intrebe ce a mai ramas atunci din conservarea energiei?
Nu va vine sa va mirati deloc? Hipnoza generalizata este posibila?
Pentru Razvan: când ai sa-mi arati firul care face un satelit sa
orbiteze jurul unui corp, am sa ma gândesc la intrebarea ta. Pana
una alta, firul este un suport material, deci alta gâscă in alta...
orbitare. Aceea nu este gravitatie ci retinere.

E o întrebare simplă, la care poţi răspunde cu da sau nu.
Imaginează-ti o găletuşă cu nisip legată cu un fir de un suport şi care se roteşte în plan vertical în jurul suportului fără să cadă nisipul din ea. În fir apare o forţă de tensiune.
1. Produce acea forţă lucru mecanic? Da sau nu?
2. Consumă acea forţă energie din fir? Da sau nu?

Subiectul este despre "Lucrul mecanic - definitie si exemple" şi întrebarea mea este strict legată de subiect; fără trimitere la sateliţi sau "alte gâşte"!

Virgil_48,
In exemplul unui corp suspendat cu un fir in repaos, corpul poate fi scos din repaos si antrenat in oscilatii, cu aport energetic de la o entitate care trebuie inclusa in rationament.
Scoaterea din repaos are loc cu echilibrul fortelor in fir.
Acest caz arata ca un echilibru de forte poate fi orb la o interventie energetica si nu poate fi luat drept criteriu de transfer energetic nul.

Razvan a scris:E o întrebare simplă, la care poţi răspunde cu da sau nu.
Imaginează-ti o găletuşă cu nisip legată cu un fir de un suport şi care se roteşte în plan vertical în jurul suportului fără să cadă nisipul din ea. În fir apare o forţă de tensiune.
1. Produce acea forţă lucru mecanic? Da sau nu?
2. Consumă acea forţă energie din fir? Da sau nu?

Subiectul este despre "Lucrul mecanic - definitie si exemple" şi întrebarea mea este strict legată de subiect; fără trimitere la sateliţi sau "alte gâşte"!

Orice modificare a lungimii firului, sau a tensiunii din fir, se face cu consum de energie. Nu cred ca acest exemplu este foarte bun.

De obicei, în astfel de situaţii, firul este considerat inextensibil şi cu masa neglijabilă. Corectez acum:
"Imaginează-ti o găletuşă cu nisip cu masa m, legată de un suport printr-un fir inextensibil cu masă neglijabilă, care se roteşte în plan vertical în jurul suportului fără să cadă nisipul din ea. În fir apare o forţă de tensiune.
1. Produce acea forţă lucru mecanic? Da sau nu?
2. Consumă acea forţă energie din fir? Da sau nu?"

Întrebarea este din dinamică. Nu este relevanta natura forţei de tensiune în fir, sau modul cum apare ea, ci doar efectul ei asupra sistemului.

Razvan a scris:E o întrebare simplă, la care poţi răspunde cu da sau nu.
Imaginează-ti o găletuşă cu nisip legată cu un fir de un suport şi care se roteşte în plan vertical în jurul suportului fără să cadă nisipul din ea. În fir apare o forţă de tensiune.
1. Produce acea forţă lucru mecanic? Da sau nu?
2. Consumă acea forţă energie din fir? Da sau nu?
Subiectul este despre "Lucrul mecanic - definitie si exemple" şi întrebarea mea este strict legată de subiect; fără trimitere la sateliţi sau "alte gâşte"!

In acest topic galetusele au aceleasi drepturi cu satelitii. Iti
poate raspunde cine vrea, vezi raspunsul lui Virgil.
Nu suntem aici la un concurs de cimilituri, eu am prezentat
o situatie pe care o consider grava din fizica actuala. Incearca
sa ma incurci in conditiile prezentate de mine, in spatiul liber,
nu la groapa cu nisip. De fapt acolo este chiar mai simplu!

Virgil_48 a scris: Incearca sa ma incurci in conditiile prezentate de mine, in spatiul liber,...

După cum poţi vedea, nu am precizat dacă sistemul se află, sau nu, sub influenţa altor factori externi. Poţi considera că este "în spaţiul liber", cum îţi place să te exprimi.

Deci, pentru cazul prezentat şi în condiţiile date:
1. Produce acea forţă lucru mecanic? Da sau nu?
2. Consumă acea forţă energie din fir? Da sau nu?

Desigur, cu toate că întrebarea îţi este adresată, poate răspunde oricine.

Razvan a scris:

Virgil_48 a scris: Incearca sa ma incurci in conditiile prezentate de mine, in spatiul liber,...

După cum poţi vedea, nu am precizat dacă sistemul se află, sau nu, sub influenţa altor factori externi. Poţi considera că este "în spaţiul liber", cum îţi place să te exprimi.
Deci, pentru cazul prezentat şi în condiţiile date:
1. Produce acea forţă lucru mecanic? Da sau nu?
2. Consumă acea forţă energie din fir? Da sau nu?
. . . . .

La o apreciere personala, orice forta care deviaza un corp de la
traiectoria inertial-rectilinie produce lucru mecanic. 1. DA
Dece sa consume din fir. Consuma din energia cinetica
a galetusii 2. NU

eugen a scris:Virgil_48,
In exemplul unui corp suspendat cu un fir in repaos, corpul poate fi scos din repaos si antrenat in oscilatii, cu aport energetic de la o entitate care trebuie inclusa in rationament.
Scoaterea din repaos are loc cu echilibrul fortelor in fir.
Acest caz arata ca un echilibru de forte poate fi orb la o interventie energetica si nu poate fi luat drept criteriu de transfer energetic nul.

Eugen, imi pare rau ca nu gasesc ideea. Poti adauga ceva ca
sa fie mai clar?

virgil_48 a scris:Nu ma preocupa deloc lucrul mecanic definit in mediul nostru.

Tocmai la asta mă refer, că tu confunzi lucrul mecanic cu o nebuloasă din mintea ta.

Forta inmultita cu deplasarea o stiu si scolarii.

Ce fel de ÎNMULȚIRE o fi aceasta? Că forța este un vector, deplasarea este și ea un vector. Ori, doi vectori pot fi înmulțiți în mai multe feluri. Deci, despre care înmulțire vorbim?

Și ce argumente ai să presupui că nebuloasa din mintea ta ar fi și ea tot lucru mecanic și nu ALTCEVA, căruia ar trebui să-i dăm ALT NUME?